colaborare Archives - Contact-Kontakt

Județul Covasna are un „frate” în Republica Moldova

Ieri, la Sf. Gheorghe a avut loc un eveniment care poate părea neînsemnat pentru unii, dar care, de fapt, merită pus sub lumina reflectoarelor. Consiliul Județean Covasna a semnat un acord de colaborare cu un raion din Republica Moldova, și anume Raionul Cimișlia.

În această dimineață (sâmbătă), am verificat ecourile în presă în ceea ce privește acest eveniment. Nu va surprinde pe nimeni când voi spune că lumea nu numai că nu s-a grăbit să aplaude, dar nici nu s-a înghesuit să scrie prea mult despre asta. De ce? Probabil pentru că e o zi de weekend sau pentru că nu e nimic negativ, care să inflameze opinia publică și să mai dea un motiv pentru cine știe ce fel de instigări.

Personal, m-aș fi așteptat la reacții pozitive venite preponderent din partea celor care susțin cu tărie că „Basarabia e România” și care deseori se simt marginalizați ori se declară victime ale discriminării la nivel local. Până în acest moment, aceste reacții nu au apărut și tare mă tem că, în clipa în care vor apărea, în loc să aprecieze un gest de normalitate, care este totodată și un semn de echilibrare a balanței, se vor grăbi să spună că nu se face primăvară cu o floare – ignorând, desigur, faptul că e un început.

Și, pentru că am pus problema din perspectivă personală, în altă ordine de idei, țin cu tot dinadinsul să împărtășesc bucuria pe care am trăit-o ieri, în timp ce mă aflam la conferința de presă susținută de președintele Consiliului Județean, Tamás Sándor, și de Mihail Olărescu, președintele Raionului Cimișlia. Cât s-a vorbit la această conferință, am remarcat admirația sinceră a lui Mihail Olărescu față de tot ce a văzut în Covasna. Și nu mă refer aici doar la frumusețea locurilor și la ospitalitatea oamenilor – așa ceva au și ei acasă -, ci la aprecierea sinceră a acestuia, care de altfel a și fost exprimată prin cuvinte, față de felul în care este administrat județul nostru.

Reprezentantul Cimișliei a făcut o referire expresă la modul exemplar în care se gestionează deșeurile în Județul Covasna. Știam că admirația e sinceră pentru că, la rândul meu, deși m-am mutat la Sf. Gheorghe din capitala europeană București, aici am reciclat prima oară selectiv și tot aici am descoperit prima oară o implicare a autorităților cum nu mai văzusem până atunci pe meleagurile natale. Am și scris de câteva ori despre asta și am motive să cred că aprecierea lui Mihail Olărescu a fost cât se poate de sinceră, și nu una de complezență, pentru că, într-un fel, privindu-l, retrăiam admirația pe care o simțisem și eu în 2015, când m-am stabilit la Sf. Gheorghe. Între timp, m-am obișnuit și entuziasmul mi s-a mai estompat.

Trebuie însă să recunosc că a fost mai mult decât un sentiment plăcut să văd că județul care m-a adoptat exportă know-how. Deși n-am nicio contribuție personală la asta, am simțit același gen de satisfacție pe care o simți când un conațional al tău are un succes de proporții la o competiție sportivă. Îți place să știi că ai o apartenență comună cu el, chiar dacă tu nu ai făcut nimic în acest sens.

Aș încheia spunând că, ne convine unora sau nu, Județul Covasna se poate contura ca exemplu și pentru multe alte județe din țara noastră. Proaspăt întoarsă de pe litoralul Bulgariei, unde am „fugit” ca să scap de mizeria de pe litoralul românesc, în care sporadic apar oaze de curățenie, mărturisesc că, aflată pe plaja din Mamaia în anii trecuți, m-am întrebat de multe ori cum ar fi arătat acest litoral dacă soarta ar fi vrut ca el să fie administrat cu aceeași implicare cu care se administrează lucrurile în zona noastră. Mi-e și frică să o spun, deși o gândesc, dar cred că aici se cam simte influența maghiarilor (m-aș bucura să mă înșel!).

Atenție! Nu spun că în Covasna totul este rezolvat. Dimpotrivă! Așa cum am arătat și când am scris despre cum e să fii turist pe aceste meleaguri, rămân încă multe aspecte de soluționat. Spun în schimb că aici, comparativ cu multe locuri din țară, se observă că se schimbă ceva și că oamenilor, cu și fără funcții, le pasă și vor să facă ceva bun.

Și tot bun este și acest parteneriat cu un raion moldovenesc, pentru că el arată deschidere și disponibilitate de a face loc normalității și de a elimina suspiciunea că nu ne înfrățim decât cu județe din Ungaria ca să creăm treptat posibilitatea de a rămâne fără Ardeal. Cine știe? Poate vor urma și alte raioane. Om trăi și om vedea.

Până atunci, noi pe aici ne bucurăm (împreună, cum ne-am obișnuit, români, maghiari și romi) de Festivalul Kürtőskalács care e în toi și unde, prin multitudinea de gusturi și miresme, moldovenii de peste Prut au promis că ne dau de băut niște vinuri de-ale lor – cât să ne înveselească și mai mult și să ne cinstim pentru înfrățire. Dacă vreți, aveți și voi timp să vă alăturați.

Foto: Facebook/ Tamas Sandor

Ce prevede Protocolul româno-ungar de colaborare în problemele minorităţilor naţionale semnat la Gyula în aprilie

Miniştrii de externe ai României şi Ungariei au semnat în data de 28 aprilie 2021, la Jula/Gyula, în Ungaria,Protocolul celei de a VIII-a sesiuni a Comitetului de Specialitate româno-ungar de Colaborare în Problemele Minorităţilor Naţionale, la 25 de ani de la încheierea Tratatului de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate dintre România şi Republica Ungară (Timişoara, 16 septembrie 1996).

Un deceniu au durat negocierile pe marginea Protocolului, ministrul Bogdan Aurescu punctând faptul că semnarea acestui document marchează reîntoarcerea la cadrul instituţional firesc de dialog bilateral între România şi Ungaria în domeniul protecţiei drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, creat în baza Tratatului.

În anul 1997 a fost înfiinţat Comitetul de Specialitate româno-ungar de colaborare în domeniul minorităţilor naţionale, ca parte a Comisiei Mixte de Colaborare şi Parteneriat Strategic dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare. Comitetul este un instrument prevăzut în Tratat, menit să propună proiecte şi programe de cooperare în domeniul minorităţilor naţionale, precum şi să examineze şi să soluţioneze eventualele situaţii problematice ale minorităţii române din Ungaria, precum şi ale minorităţii maghiare din România. Astfel de comisii funcţionează şi în relaţiile bilaterale cu Serbia şi Ucraina, demonstrând angajamentul ferm al României în ceea ce priveşte asumarea responsabilităţii şi implementarea obligaţiilor derivate din legislaţia internaţională privitoare la protejarea drepturilor identitare aparţinând minorităţilor naţionale.

Semnarea Protocolului după o perioadă atât de îndelungată, în care acesta a fost blocat la Budapesta, reprezintă un pas important al autorităţilor române şi ungare pentru a aşeza relaţiile biaterale pe o linie constructivă, demnă de două state aliate NATO şi membre ale Uniunii Europene, într-un context regional de securitate imprevizibil. Mai mult, acest eveniment reflectă maturitatea ambelor părţi, precum şi premisele că Ungaria conştientizează că a ţine relaţiile bilaterale prizoniere unor interese politice pe criterii etnice nu este constructiv şi în spirit european.

Potrivit surselor, conţinutul protocolului demonstrează o gamă largă de drepturi de care se bucură minoritatea maghiară din România, drepturi stipulate, de altfel, de către toate convenţiile internaţionale în domeniu, la care România este parte. Angajamentul ferm al României în privinţa continuării acordării importanţei cuvenite drepturilor minorităţilor naţionale din ţara noastră este recunoscut şi pe plan internaţional, fapt relevat în rapoartele din ultimii ani, unde statul român este apreciat drept model de bune practici, ba chiar conduce la setarea unor standarde în materia respectării drepturilor minorităţilor.

Totuşi, în ciuda acestei stări de fapt, din păcate, comunităţile româneşti din statele limitrofe, inclusiv din Ungaria, nu beneficiază încă de aceeaşi protecţie cu care se laudă minorităţile din ţara noastră. De aceea, încheierea Protocolului, care adună experţii din cele două ţări, vine ca o rază de speranţă pentru persoanele care aparţin minorităţii române din Ungaria. În acest sens, ministrul Bogdan Aurescu a dat o serie de exemple concrete în ceea ce priveşte atribuţiile Comitetului, precizând că acesta „încurajează partea ungară să aloce sprijin financiar adecvat pentru creşterea nivelului calitativ al învăţământului în limba română, indiferent de soluţia adoptată pentru administrarea şcolilor în limba română, la un nivel care să asigure însuşirea şi transmiterea limbii române generaţiilor viitoare. De asemenea, se referă la dezvoltarea reţelei de instituţii de învăţământ bilingve sau unde se predă limba română, la toate nivelurile de studii. Se referă la angajarea persoanelor vorbitoare de limbă română în instituţiile publice din localităţile unde locuieşte minoritatea română. Se referă la sprijinirea restaurării bisericilor şi imobilelor bisericeşti ale Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria”. De altfel, cei doi miniştri au vizitat Catedrala ortodoxă Sfântul Nicolae, fiind primiţi de Episcopul Siluan al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria, ocazie cu care cei doi oaspeţi au scris în cartea de onoare a lăcaşului de cult.

Conform şefului diplomaţiei române, Protocolul se referă şi la finanţarea funcţionării trupelor de teatru ale şcolilor şi comunităţilor româneşti din Ungaria. De asemenea, se referă la finanţarea presei scrise şi audio-vizuale în limba română din Ungaria şi la îmbunătăţirea condiţiilor de funcţionare a publicaţiilor în limba română cum este, de pildă, publicaţia Foaia Românească, care, în acest an, împlineşte 70 de ani de existenţă neîntreruptă. Este avută în vedere şi posibilitatea asigurării unui teren pentru Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria, pentru construirea unei biserici ortodoxe la Budapesta.

Ulterior consultărilor politice cu omologul ungar, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a avut, la Jula/Gyula, o întâlnire cu reprezentanţi ai minorităţii române din Ungaria, în scopul cunoaşterii nemijlocite a modului în care drepturile lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase sunt protejate şi promovate. În acest context, ministrul Bogdan Aurescu i-a încurajat pe reprezentanţii minorităţii române să expună, punctual, aspectele problematice cu care se confruntă în exercitarea drepturilor lor identitare şi să le aducă prompt atât în atenţia autorităţilor de la Budapesta, cât şi în atenţia autorităţilor de la Bucureşti, subliniind deschiderea deplină a autorităţilor române în sprijinul etnicilor români de pretutindeni, în conformitate cu dreptul internaţional şi în baza unui dialog susţinut cu autorităţile statului de reşedinţă.

La propunerea ministrului Aurescu, a fost convenită marcarea corespunzătoare în luna septembrie a celor 25 de ani de la semnarea Tratatului din 1996, aspect ce va oferi relaţiilor bilaterale un prilej suplimentar de detensionare şi de evidenţiere a elementelor pozitive şi încurajatoare.

Sursă și foto: adevarul.ro