bogdan aurescu Archives - Contact-Kontakt

Marți, 12 iulie, ministrul de externe ungar, Péter Szijjártó , a fost prezent la București la invitația Ministerului Afacerilor Externe. Vizita înaltului demnitar ungar a cuprins întâlniri cu ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, cu Kelemen Hunor, vicepremierul României, cu ministrul energiei, Virgil Popescu, cu ministrul antreprenoriatului şi turismului, Constantin Cadariu, cu ministrul sportului, Eduard Novák, şi cu ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei, Cseke Attila.

Au fost oferite presei mai multe declarații, concluzia generală fiind că doar prin cooperare se pot obține avantaje pentru ambele țări și, deși relațiile oficiale sunt mult mai bune decât în anii trecuți (inclusiv prin participarea UDMR la guvernare), mereu va fi de lucru la îmbunătățirea acestora.

Cele mai interesante idei ale întâlnirilor:

Ungaria şi România sunt pregătite să se ajute reciproc în domeniul securităţii energetice. Momentan, negocierile sunt în curs de desfăşurare cu privire la o nouă rută de aprovizionare cu combustibil nuclear. Până în prezent, combustibilul nuclear a fost livrat Ungariei prin Ucraina, dar această rută a devenit imposibilă din cauza războiului, astfel că au început negocierile pentru o nouă rută de transport prin Bulgaria şi România, iar Ungaria speră că se va ajunge rapid la un acord.

Politicianul de la Budapesta a subliniat că Ungaria va sprijini UDMR în apărarea drepturilor la educaţie a comunităţii maghiare. În acest context, a salutat faptul că şi în acest an este asigurat începutul anului şcolar elevilor Liceului Teologic Romano-Catolic din Târgu Mureş şi şi-a exprimat speranţa că, începând cu anul 2023, instituţia va putea funcţiona din nou ca instituţie independentă de învăţământ.

Szijjártó a mai adăugat: “Nu vrem să inventăm roata, (…) venim la UDMR şi îi întrebăm ce părere au despre ceea ce este necesar pentru consolidarea în continuare a comunităţii maghiarilor din Transilvania.”

“Este în interesul nostru să existe stabilitate politică (în România). UDMR contribuie la aceasta şi, din acest punct de vedere, oferă o mare valoare adăugată”, a transmis Péter Szijjártó.

În cele din urmă, Péter Szijjártó a anunţat că a fost convocată, pentru luna noiembrie, Reuniunea Comisiei mixte româno-ungare de cooperare economică şi minorităţi şi că, în acest an, vor fi deschise două noi puncte de trecere a frontierei: la Dombegyháza-Variaşu Mic şi Elek-Grăniceri.

Ministrul român de externe a declarat că, pentru îmbunătăţirea relaţiilor economice, şefii diferitelor ministere ar trebui să poarte un dialog direct, idee susținută și de vicepremierul Kelemen Hunor.

Hunor Kelemen a spus că s-au făcut progrese uriaşe în comparaţie cu starea relaţiilor româno-ungare din decembrie 2020 (când UDMR a intrat în guvern), respectiv faţă de anii de după 2012, dar mai ales faţă de perioada 2017-2019.

“Dar nu suntem acolo unde ne-am dori să ajungem”, a remarcat preşedintele UDMR. După cum am explicat, vor putea fi mulţumiţi de relaţia dintre cele două ţări în momentul în care discuţiile bilaterale vor deveni regulate şi când va avea loc o şedinţă comună a celor două guverne, cu programe concrete. Această întâlnirea va trebui organizată atunci când celor doi prim-miniştri se vor putea prezenta programe comune reale care pot fi realizate în anii următori, a explicat el.

Referindu-se la apropiata Universitate Liberă de Vară şi Tabără Studenţească de la Bálványos, la care sunt aşteptaţi să participe premierul Viktor Orbán şi numeroşi membri ai guvernului ungar, Aurescu a subliniat: este important ca vizitele şi discursurile publice ale oficialilor celor două ţări să fie în concordanţă cu spiritul tratatului de bază româno-maghiar şi al parteneriatului strategic.

Sursa: hirado.hu.

Ce prevede Protocolul româno-ungar de colaborare în problemele minorităţilor naţionale semnat la Gyula în aprilie

Miniştrii de externe ai României şi Ungariei au semnat în data de 28 aprilie 2021, la Jula/Gyula, în Ungaria,Protocolul celei de a VIII-a sesiuni a Comitetului de Specialitate româno-ungar de Colaborare în Problemele Minorităţilor Naţionale, la 25 de ani de la încheierea Tratatului de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate dintre România şi Republica Ungară (Timişoara, 16 septembrie 1996).

Un deceniu au durat negocierile pe marginea Protocolului, ministrul Bogdan Aurescu punctând faptul că semnarea acestui document marchează reîntoarcerea la cadrul instituţional firesc de dialog bilateral între România şi Ungaria în domeniul protecţiei drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, creat în baza Tratatului.

În anul 1997 a fost înfiinţat Comitetul de Specialitate româno-ungar de colaborare în domeniul minorităţilor naţionale, ca parte a Comisiei Mixte de Colaborare şi Parteneriat Strategic dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare. Comitetul este un instrument prevăzut în Tratat, menit să propună proiecte şi programe de cooperare în domeniul minorităţilor naţionale, precum şi să examineze şi să soluţioneze eventualele situaţii problematice ale minorităţii române din Ungaria, precum şi ale minorităţii maghiare din România. Astfel de comisii funcţionează şi în relaţiile bilaterale cu Serbia şi Ucraina, demonstrând angajamentul ferm al României în ceea ce priveşte asumarea responsabilităţii şi implementarea obligaţiilor derivate din legislaţia internaţională privitoare la protejarea drepturilor identitare aparţinând minorităţilor naţionale.

Semnarea Protocolului după o perioadă atât de îndelungată, în care acesta a fost blocat la Budapesta, reprezintă un pas important al autorităţilor române şi ungare pentru a aşeza relaţiile biaterale pe o linie constructivă, demnă de două state aliate NATO şi membre ale Uniunii Europene, într-un context regional de securitate imprevizibil. Mai mult, acest eveniment reflectă maturitatea ambelor părţi, precum şi premisele că Ungaria conştientizează că a ţine relaţiile bilaterale prizoniere unor interese politice pe criterii etnice nu este constructiv şi în spirit european.

Potrivit surselor, conţinutul protocolului demonstrează o gamă largă de drepturi de care se bucură minoritatea maghiară din România, drepturi stipulate, de altfel, de către toate convenţiile internaţionale în domeniu, la care România este parte. Angajamentul ferm al României în privinţa continuării acordării importanţei cuvenite drepturilor minorităţilor naţionale din ţara noastră este recunoscut şi pe plan internaţional, fapt relevat în rapoartele din ultimii ani, unde statul român este apreciat drept model de bune practici, ba chiar conduce la setarea unor standarde în materia respectării drepturilor minorităţilor.

Totuşi, în ciuda acestei stări de fapt, din păcate, comunităţile româneşti din statele limitrofe, inclusiv din Ungaria, nu beneficiază încă de aceeaşi protecţie cu care se laudă minorităţile din ţara noastră. De aceea, încheierea Protocolului, care adună experţii din cele două ţări, vine ca o rază de speranţă pentru persoanele care aparţin minorităţii române din Ungaria. În acest sens, ministrul Bogdan Aurescu a dat o serie de exemple concrete în ceea ce priveşte atribuţiile Comitetului, precizând că acesta „încurajează partea ungară să aloce sprijin financiar adecvat pentru creşterea nivelului calitativ al învăţământului în limba română, indiferent de soluţia adoptată pentru administrarea şcolilor în limba română, la un nivel care să asigure însuşirea şi transmiterea limbii române generaţiilor viitoare. De asemenea, se referă la dezvoltarea reţelei de instituţii de învăţământ bilingve sau unde se predă limba română, la toate nivelurile de studii. Se referă la angajarea persoanelor vorbitoare de limbă română în instituţiile publice din localităţile unde locuieşte minoritatea română. Se referă la sprijinirea restaurării bisericilor şi imobilelor bisericeşti ale Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria”. De altfel, cei doi miniştri au vizitat Catedrala ortodoxă Sfântul Nicolae, fiind primiţi de Episcopul Siluan al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria, ocazie cu care cei doi oaspeţi au scris în cartea de onoare a lăcaşului de cult.

Conform şefului diplomaţiei române, Protocolul se referă şi la finanţarea funcţionării trupelor de teatru ale şcolilor şi comunităţilor româneşti din Ungaria. De asemenea, se referă la finanţarea presei scrise şi audio-vizuale în limba română din Ungaria şi la îmbunătăţirea condiţiilor de funcţionare a publicaţiilor în limba română cum este, de pildă, publicaţia Foaia Românească, care, în acest an, împlineşte 70 de ani de existenţă neîntreruptă. Este avută în vedere şi posibilitatea asigurării unui teren pentru Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria, pentru construirea unei biserici ortodoxe la Budapesta.

Ulterior consultărilor politice cu omologul ungar, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a avut, la Jula/Gyula, o întâlnire cu reprezentanţi ai minorităţii române din Ungaria, în scopul cunoaşterii nemijlocite a modului în care drepturile lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase sunt protejate şi promovate. În acest context, ministrul Bogdan Aurescu i-a încurajat pe reprezentanţii minorităţii române să expună, punctual, aspectele problematice cu care se confruntă în exercitarea drepturilor lor identitare şi să le aducă prompt atât în atenţia autorităţilor de la Budapesta, cât şi în atenţia autorităţilor de la Bucureşti, subliniind deschiderea deplină a autorităţilor române în sprijinul etnicilor români de pretutindeni, în conformitate cu dreptul internaţional şi în baza unui dialog susţinut cu autorităţile statului de reşedinţă.

La propunerea ministrului Aurescu, a fost convenită marcarea corespunzătoare în luna septembrie a celor 25 de ani de la semnarea Tratatului din 1996, aspect ce va oferi relaţiilor bilaterale un prilej suplimentar de detensionare şi de evidenţiere a elementelor pozitive şi încurajatoare.

Sursă și foto: adevarul.ro