Tag: 15 martie

Categories
Locale Stiri

De 15 Martie, Viktor Orbán le-a transmis mesaje electorale maghiarilor din Sf. Gheorghe

Străzile orașului Sf. Gheorghe au fost inundate de mase de etnici maghiari care au ieșit să sărbătorească Ziua Maghiarilor de Pretutindeni. Aceștia au străbătut municipiul într-un marș lung și s-au adunat în piața centrală, unde au ascultat discursuri, au urmărit imagini de la evenimentele din Ungaria și au ascultat mesajul transmis de premierul țării vecine, Viktor Orbán. 

După doi ani lungi în care oamenii nu au mai putut participa la evenimente cu public numeros, ungurii din Sf. Gheorghe, dar și cei din alte orașe ale județului Covasna, au participat în număr foarte mare la manifestările prin care s-a marcat Ziua Maghiarilor de Pretutindeni. În această zi, comunitatea maghiară comemorează Revoluția de la 1848-1849 și a Războiului de Independență. 

Costumați în veșminte populare, cu steaguri și cocarde roșii-alb-verde, dar și cu un lung steag secuiesc, pe jos și călare, oamenii au mărșăluit dintr-un capăt în altul al orașului, bucuroși parcă să simtă libertatea de a se aduna laolaltă pentru o sărbătoare comună, pe care atât o prețuiesc. 

Adunați în mijlocul orașului, maghiarii au urmărit discursuri și spectacole programate special pentru această zi, dar au avut și posibilitatea de a vedea pe un ecran amplasat în mijlocul orașului imagini de la manifestările din Ungaria. 

Pe același ecran, oamenii au putut urmări și discursul premierului Viktor Orbán, care a profitat de prilej pentru a-și face campanie electorală. Conform informațiilor transmise de Observatorul de Covasna, prim-ministrul ungar le-a vorbit celor prezenți despre realizările din ultimii 12 ani, dar și despre influența negativă a partidelor din opoziția FIDESZ. 

Totodată, Orbán a adus în discuție și războiul din Ucraina, subliniind nevoia de pace, dar și efectele pe care acesta le va asupra economiei statului pe care îl conduce. El a afirmat o dată în plus că nu dorește să se implice în acest război nici cu armament, nici cu armată. 

Cât privește refugiații, Viktor Orbán a precizat că este dispus să le acorde tot sprijinul necesar celor din Ucraina, însă a continuat să se pronunțe împotriva migranților din alte spații. 

Sursă: Observatorul de Covasna

Foto: Facebook/ Antal Árpád 

Categories
Locale Stiri

Maghiarii din Sf. Gheorghe donează simbolic bani pentru plata amenzii primite de Antal Árpád

Serviciul de Asistenţă Juridică pentru Minorităţi „Miko Imre”, înfiinţat de Uniunea Democrată Maghiară din România, a lansat o colectă de bani în sprijinul primarului municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Árpád, care, în urmă cu câteva zile, a fost amendat de către Prefectura Covasna cu suma de 10.000 de lei pentru pavoazarea oraşului cu steaguri şi cocarde roşu-alb-verde de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, sărbătorită pe 15 martie.

Conducerea Serviciului menţionează, într-un mesaj postat pe pagina de Facebook, că “nu este doar o problemă a primarului, ci a întregului oraş” şi solicită membrilor comunităţii maghiare să dea dovadă de solidaritate donând, în mod simbolic, câte un leu pentru plata amenzii.

„Solicităm donatorilor să doneze câte un leu. (…) Donaţia poate fi făcută personal în cutia amplasată la sediul Serviciului din Strada Martinovics nr.2, iar de luni va fi posibilă şi plata online pe site-ul www.mikoimre.ro”, se arată în postare.

Primarul Antal Árpád a primit săptămâna aceasta două amenzi a câte 5.000 de lei pentru arborarea steagurilor roşu-alb-verde în centrul municipiului Sfântu Gheorghe, precum şi a cocardelor în aceleaşi culori, amplasate pe stâlpii din oraş cu prilejul Zilei Maghiarilor de Pretutindeni.

Antal Árpád a mai fost sancţionat din aceeaşi cauză în ultimii doi ani, tot cu câte 10.000 de lei, de către conducerea Prefecturii Covasna, pe motiv că nu a respectat prevederile Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, care stipulează faptul că drapelele altor state pot fi arborate pe teritoriul României numai împreună cu drapelul naţional şi numai cu prilejul vizitelor cu caracter oficial de stat, al unor festivităţi şi reuniuni internaţionale, pe clădiri oficiale şi în locuri publice stabilite cu respectarea prevederilor legale.

Edilul a declarat, pentru Agerpres, că va contesta amenda în instanţă, aşa cum a procedat şi cu cele anterioare, arătând că, potrivit legii, minorităţile naţionale îşi pot folosi însemnele şi simbolurile naţionale la evenimentele proprii şi nu vor renunţa la acestea.

Potrivit acestuia, steagurile arborate sunt simboluri ale comunităţii maghiare de pretutindeni şi nu trebuie confundate cu drapelul Ungariei.

Sursă și Foto: WeRadio Sf. Gheorghe

Categories
Locale Stiri

Motivul pentru care primarul Municipiului Sf. Gheorghe, Antal Árpád, a fost amendat al treilea an la rând

Primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Árpád, a fost amendat cu suma de 10.000 de lei de Prefectura Covasna pentru pavoazarea oraşului cu steaguri, precum şi cu cocarde roşu-alb-verde de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, sărbătorită pe 15 martie. Subprefectul judeţului Covasna, Cosmin Boricean, a declarat că este vorba de două sancţiuni a câte 5.000 de lei, transmise edilului prin poştă.

Primarul Antal Árpád a mai fost amendat din aceeaşi cauză şi în ultimii doi ani, tot cu câte 10.000 de lei, de către conducerea Prefecturii Covasna, pe motiv că nu a respectat prevederile Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, care stipulează faptul că drapelele altor state pot fi arborate pe teritoriul României numai împreună cu drapelul naţional şi numai cu prilejul vizitelor cu caracter oficial de stat, al unor festivităţi şi reuniuni internaţionale, pe clădiri oficiale şi în locuri publice stabilite cu respectarea prevederilor legale.

Primarul Antal Árpád a declarat că va contesta amenda în instanţă, aşa cum a procedat şi cu cele anterioare, arătând că, potrivit legii, minorităţile naţionale îşi pot folosi însemnele şi simbolurile naţionale la evenimentele proprii.

Acesta a mai spus că steagul roşu-alb-verde este simbolul maghiarilor de pretutindeni şi nu trebuie confundat cu drapelul Ungariei.

„Simbolurile comunităţii maghiare sunt simbolurile care au fost folosite de noi în spaţiul public. Statalitatea este dată de stemă pe un steag şi nu aţi văzut niciun steag cu stema Ungariei pentru că nu au fost. (…) În continuare spun acest lucru şi, probabil se va înţelege la un moment dat, deci nu sunt steagurile Ungariei, ci sunt steagurile şi simbolurile comunităţii maghiare pe care le folosim pentru că a fost Ziua Maghiarilor de Pretutindeni. Dacă pentru asta sunt amendat, evident, voi merge în instanţă şi dacă instanţa o să dea dreptate celui care mă amendează voi plăti amenda. E simplu, asta e viaţa. Nu renunţăm la simbolurile noastre şi sperăm că la un moment dat se va înţelege diferenţa dintre steagul unui stat şi steagul unei comunităţi. Legea spune că putem folosi simbolurile noastre, iar simbolul comunităţii noastre nu este simbolul statului maghiar, încă o dată spun. Deci şi comunităţile maghiare din Statele Unite ale Americii şi din Canada şi din Australia pe 15 martie pun acelaşi steag şi nu este steagul Ungariei, numai că la noi nu se vrea să se înţeleagă acest lucru şi se forţează”, a declarat primarul Antal Árpád.

Sursă: WeRadio Sf. Gheorghe

Foto:  libertatea.ro

Categories
Opinii

Gânduri de ziua maghiarilor, la un an de Contact-Kontakt

Supărată pe mersul lucrurilor în România, în 2019, m-am mutat în Anglia. Pe lângă haine, câine și copil, am cărat cu mine toate obiectele de suflet între care și câteva zeci de cărți, pentru ca mai apoi să le car înapoi. Deși Anglia are farmecul ei, iar eu plecasem plină de entuziasm, n-am reușit să mă adaptez la lumea care o compune și la tot ce înseamnă ea. 

Pe măsură ce timpul se scurgea, sentimentul că nu aparțin acelui loc se intensifica într-atât, încât sădea în întreaga mea ființă dorința acută și stupidă de a mă așeza în opoziție cu ceilalți. Mintea mea compunea febril scenarii absurde în care eu, în calitate de personaj principal, le urlam pe stradă oamenilor că sunt româncă, îmi iubesc limba și mă bucur că m-am născut în țara aia pe nedrept criticată. Mă linișteam de fiecare dată la gândul că niciunul dintre acei oameni nu-mi ceruse să mă duc în țara lui. Fusese numai și numai alegerea mea, pe care nu conteneam să o regret. 

Am înțeles din experiența aceea că, de fapt, urla în mine nevoia de a-mi păstra identitatea. Dintr-odată, să provin din țara unde votul se acordă la schimb cu o găleată cu făină, unde micii sfârâie solemn pe grătare în tandem cu hulitele manele, ori de câte ori e ceva de sărbătorit, și unde spitalele sunt „purgatoriul” oamenilor îmi părea o binecuvântare. Îmi priveam cu nostalgie copilul și mă îngrozea gândul că am să-l cresc străin de mine și de rădăcinile noastre, că o să își exprime iubirea și trăirile într-o limbă pe care o îndrăgisem până nu demult, dar care nu putea ajunge niciodată în mod real la sufletul meu. 

Tot reflectând și analizând, mi-au venit în minte maghiarii pe care i-am tot întâlnit din 2015 încoace. Îi înțelesesem mereu rațional și mă împotrivisem valului de ură cu care sunt adesea împroșcați, îndeosebi pentru dorința lor de a-și conserva identitatea și valorile moștenite de la străbuni. Cu bune și cu rele. Însă experiența mea în Anglia m-a ajutat să-i înțeleg de data asta și cu sufletul. 

E greu să descrii în cuvinte cum te simți când un context pe care nu-l poți controla încearcă să dizolve ceea ce ești. Ai o tendință naturală de a te opune și a rezista. Vrei cu tot dinadinsul să spui lumii în gura mare că ăsta ești tu și cine ești te face să te simți mândru, în timp ce orice gest ostil al celorlalți capătă în mintea ta amploarea pe care cel mai probabil nici n-o are. 

Din 2019 încoace, m-a urmărit mereu un singur gând: dacă pentru mine, care am ales să mă stabilesc într-un alt teritoriu, în doar jumătate de an, a fost atât de greu să nu fiu eu, oare cum trebuie să fie pentru acești oameni sentimentul că sunt adesea nedoriți în propria lor casă? Pentru că da, ne convine sau nu, maghiarii din România sunt la ei acasă ca și noi și nu sunt altceva decât victimele nemiloasei istorii, care ne poate lovi și pe noi în orice clipă. Nimic și nimeni nu ne garantează siguranța pe vecie, iar asta nu ar trebui să ignorăm. 

Azi, este 15 martie, iar prietenii mei maghiari sărbătoresc. Poate cu noduri în gât și cu tristețe în suflet, știind cât de hulită este sărbătoarea lor și cât de ostil sunt priviți pentru nevoia lor de a își conserva identitatea. De aceea, azi, pe lângă „Tisztelet a magyar hősöknek!” și „La mulți ani!”, eu le urez să aibă în continuare forța și voința de a rămâne ceea ce sunt, precum și cutezanța de a le spune tuturor „Magyar vagyok és büszke vagyok erre!”. 

Foto: digi24.ro 

Categories
Nationale Politic Stiri

Vești triste pentru comunitatea maghiară din România: ziua de 15 martie nu va fi recunoscută prin lege

Parlamentul României a respins miercuri propunerea legislativă privind instituirea zilei de 15 martie ca sărbătoare a comunităţii maghiare din România. Au fost înregistrate 234 de voturi „pentru”, 30 împotrivă, 22 de abţineri, iar 4 nu au votat.

După trei ani de la depunerea sa în Parlament, Camera Deputaților a respins inițiativa UDMR prin care data de 15 martie devenea prin lege sărbătoarea comunității maghiare. Inițiativa a stat la sertar în acest interval, iar aducerea sa pe ordinea de zi a venit după declarațiile președintelui Klaus Iohannis privind înțelegerea PSD – UDMR pe tema autonomiei Ținutului Secuiesc.

„Prin această inițiativă nu luăm nimic de la nimeni, nu pierdeți nimic”, a fost mesajul lui Kelemen Hunor prin care a încercat să îi convingă pe deputați să voteze proiectul legislativ depus de UDMR în primăvara anului 2017.

Uniunea avea semnat în acel moment semnat un acord de colaborarea parlamentară cu PSD, fapt pentru care guvernul Tudose a transmis că Parlamentul „trebuie să decidă asupra oportunității susținerii acesteia”. Proiectul a fost însă subiectul unor ample negocieri între Liviu Dragnea și conducerea UDMR. Liderul grupului din Senat, Cseke Attila a fost prezent la câteva ședințe ale Coaliției de guvernare din 2017 pentru a discuta despre această inițiativă.

Proiectul a primit chiar un raport favorabil în Comisia Juridică din Senat în 2017, comisie unde PSD avea majoritatea. După ce informațiile privind negocierile PSD-UDMR au fost dezvăluite în presă, proiectul a fost respins în Senat pe 13 noiembrie 2017. De atunci, a rămas la Camera Deputaților în calitate de for decizional.

După intervenția președintelui Klaus Iohannis de la sfârșitul lunii aprilie, prin care acuza o înțelegere PSD–UDMR pe tema autonomiei Ținutului Secuiesc, Guvernul Orban a trimis un punct de vedere Parlamentului prin care anunța că nu susține inițiativa legislativă.

Proiectul a intrat apoi în linie dreaptă pentru a fi respins de Camera Deputaților, în pofida mesajelor UDMR care au afirmat că astfel au de suferit relațiile cu comunitatea maghiară.

Potrivit inițiativei, ziua de 15 martie se consacră ca sărbătoare a comunității maghiare din România, iar în această zi se puteau organiza manifestări cultural-artistice. De asemenea, se putea acorda o zi liberă, la cerere, persoanelor aparținând comunității maghiare.

„Ziua de 15 martie să fie ziua comunității maghiare, iar acest lucru să fie recunoscut prin lege. Să fie această zi legiferată pentru comunitatea maghiară, punând încă o cărămidă la idealurile noastre comune”, a spus Kelemen Hunor.

Liderul UDMR a susținut că România a început să se întoarcă la atmosfera din urmă cu 30 de ani în relațiile cu comunitatea maghiară.

„Săptămânile trecute am avut sentimentul că politica speranței nu mai funcționează deloc. Am avut senzația că în loc de speranță, unii doresc politica urii. România a atins cele două deziderate mari, integrarea în NATO și UE, nu mai există presiuni permanente, criterii și nu mai există sancțiuni. Parcă unii s-au gândit să oprească construcția comună și să o dărâme”, a fost mesajul lui Kelemen Hunor.

Potrivit acestuia, un vot pentru respingerea legii îi va „înstrăina și mai mult pe maghiarii din România”.

„Puteți arăta că nu există o schimbare de paradigmă și tot ce s-a întâmplat recent a fost doar un accident de parcurs. Aș dori să arătăm că ce am realizat nu a fost praf în ochi pentru a păcăli partenerii înainte de aderare”, a spus Kelemen Hunor în pledoaria sa în favoarea proiectului.

Cele două partide mari din Parlament, PSD și PNL, anunțaseră însă că vor vota împotriva proiectului, iar poziția lor a rămas neschimbată.

Surse din PNL și PSD au declarat pentru Europa Liberă că toate proiectele UDMR urmează să fie respinse până la alegerile parlamentare.

„Există o înțelegere la nivelul conducerii PSD ca toate proiectele sensibile ale UDMR să nu mai fie susținute până la alegerile locale și parlamentare. Atacul președintelui cu vânzarea Ardealului a fost doar un atac electoral, dar a trebuit să dăm explicații pentru el și nu mai vrem să repetăm acel episod”, au explicat surse din PSD poziția partidului.

Deputatul PNL, Daniel Gheorghe, a spus că liberalii au votat împotriva inițiativei deoarece data aleasă de UDMR reprezintă o sensibilitatea pentru România, având legătură cu uciderea revoluționarilor români în 1848.

O poziție vehementă pe acest subiect a avut-o și liderul grupului PMP din Cameră, Marius Pașcan. Acesta a vorbit de „perfidia și viclenia UDMR”, care a așteptat să găsească un „moment strategic pentru a negocia proiectul cu o majoritate parlamentară” și de aceea vorbește pe „ton mieros ca și cum „nici usturoi nu au mâncat, nici gura nu le miroase”.

„Maghiarii pot alege oricare altă zi să sărbătorească, nu putem uita ce s-a întâmplat la 15 martie 1848 prin omoruri’, a spus Marius Pașcan.

Data de 15 martie este sărbătoarea națională a Ungariei și atunci se sărbătorește și ziua maghiarilor de pretutindeni.

Sursa: https://romania.europalibera.org/a/parlamentul-respinge-proiectul-udmr-prin-care-15-martie-să-fie-sărbătoarea-comunității-maghiare-din-românia-/30663336.html

Categories
Opinii

De 15 martie: La mulți ani, maghiari! La mulți ani, oameni!

Socotită drept unul dintre fundamentele identității naționale a poporului ungar, Revoluția Maghiară din 1848, care se sărbătorește anual la data 15 martie, este celebrată și de către etnicii maghiari de pe teritoriul României. Românii nu privesc însă cu ochi buni această sărbătoare, considerându-se sfidați prin faptul că în țara lor se fac festivități în amintirea unor episoade dureroase pentru transilvănenii din acea vreme.

Adevărul este că tumultuozitatea anului 1848 a adus nemulțumiri și numeroase vărsări de sânge de ambele părți, inclusiv în rândul oamenilor obișnuiți care și-au pierdut viața nevinovați, în timp ce interesele politice ale vremii își urmau nestingherit obiectivele. Pe de altă parte, maghiarii din România se simt la rândul lor sfidați și ofensați de Ziua Națională a României de 1 Decembrie, zi care pentru ei nu poate fi prilej de bucurie întrucât reprezintă un moment istoric ratat.

Discuțiile despre cine pe cine sfidează, cine și când ar trebui să sărbătorească sau de partea cui este dreptatea se pot întinde și argumenta la infinit – ceea ce la nivel socio-politic se și face constant în preajma sau în timpul acestor sărbători. Să îi ceri unui maghiar să nu se bucure de sărbătoarea care are legătură cu identitatea lui este la fel de absurd cum este să îi ceri unui român să nu se bucure de ziua care punctează formarea statului în care își duce viața azi și prin care i se recunoaște identitatea de român. La un consens, doar prin acceptare și voință se poate ajunge. Și atunci, nu poți să nu te întrebi dacă nu ar fi mai potrivit să lăsăm istoria acolo unde îi este locul, să ne-o asumăm cu întreg cursul ei, apoi să ne concentrăm pe prezent. Oare nu ar fi de preferat ca, în virtutea multiculturalității atât de vehiculată astăzi de noi toți, să acceptăm reciproc sărbătoarea „celuilalt”, indiferent de amintirile pe care aceasta o trezește, și să încercăm să mergem mai departe împreună, căutând scopuri comune care să unească și nu să dezbine?

Întâmplarea face ca prezentul să ne ofere tuturor o lecție din care avem de învățat un amănunt esențial. Români sau maghiari, toți suntem vulnerabili în fața unui virus care nu alege. Este un moment în care, vrem, nu vrem, trebuie să ne dăm mâna cu omenie și ne ajutăm unii pe alții să depășim un episod trist din viața noastră comună, iar când am reușit, să ne privim în ochi și să ne bucurăm că, înainte de a fi orice, am învățat și știm să fim oameni și am demonstrat că împreună suntem mai puternici.

Și, dacă nu în acest context, atunci când devine „La mulți ani!” o urare care să le prindă bine tuturor și, desigur, în mod special celor ce azi au și un motiv de sărbătoare și știu să o facă fără un fast care să îi pericliteze pe ei și pe cei alături de care trăiesc?

Mirela Cara Dragu

Foto: People vector created by pikisuperstar – www.freepik.com

Categories
Opinii

De 15 martie: Anul acesta vom sărbători în suflete.

Anul acesta vom sărbători în suflete. Fără mulțimi, fără flori, fără discursuri, fără manifestările obișnuite de xenofobie și de mârlănie, sper.

Situația actuală ar trebui sa ne întoarcă spre noi. Să ne uităm în oglindă și să analizăm ceea ce suntem, ce am devenit, ce am vrea sa fim. Ar trebui să trezească conștiințe și mai ales empatie. Ar trebui sa ne dam seama că suntem singuri uneori și împreună alteori, că cei de lângă noi nu ne sunt nici dușmani, nici neapărat prieteni, că nu trebuie sa iubim cu forța, dar să rămânem raționali și să respectăm dacă cerem respect, da.
Astăzi e Ziua maghiarilor de pretutindeni. Nu ziua Ungariei, nu a secuilor, ci a celor ce sunt uniți definitiv prin aceeași spiritualitate, aceeași limbă. Istoria a făcut să împărțim pământul cu ei. Să conviețuim o mie de ani, o mie de ani care ne-au îmbogățit reciproc, de la cuvinte până la gastronomie și de la arta prelucrării lemnului până la muzică. Am fost împreună în toate, și rele, și bune. Suntem și acum. Și, înaintea numelui, limbii materne, apartenenței etnice, e umanitatea. Ești sau nu OM. Sau, cum spune un drag prieten maghiar, “om să fii, că restul vine de la sine”.
Va doresc tuturor sănătate și putere să treceți peste perioada aceasta atât de grea pentru noi toți.

Isten áld meg a magyart és az összes embert! 💜

Sursa: Preluare Facebook Florina Vaipan.

Foto: www.shutterstock.com