Categories
Locale Stiri

COVID-19: Primul deces din județul Covasna

Ziua de 1 aprilie începuse optimist, dar tradiționala păcăleală nu s-a lăsat așteptată, căci spre seară, a fost anunțat și primul deces cauzat de coronavirus și înregistrat la Spitalul Județean din Sfântu Gheorghe.

O pacientă în vârstă de 77 de ani a deschis lista deceselor din județul Covasna. Potrivit informațiilor transmise către presă de Grupul de Comunicare Strategică, femeia fusese internată în data de 18 martie la secția ATI a Spitalului Județean de Urgență din Sfântu Gheorghe. În data de 28 martie, rezultatele testului de coronavirus arătau că era infectată cu acest virus care s-a suprapus peste bolile care o aduseseră în spital, respectiv mielită cervicală și tetraplegie.


În acest context, conducerea Spitalului Judeţean de Urgenţă din Sfântu Gheorghe a informat printr-o conferință de presă online că a dublat capacitatea de stocare a oxigenului pentru pacienţii COVID-19 și că actualele rezerve de oxigen ar fi suficiente pentru 2-3 zile, în situaţia extremă în care majoritatea pacienţilor ar trebui intubaţi.


De asemenea, managerul spitalului, Andras Nagy Robert, a subliniat că în acest moment fiecare pacient suspect sau diagnosticat pozitiv este internat singur într-un salon, dacă nu sunt membri ai aceleiaşi familii. Totuși, în cazul în care cazurile se vor înmulți, se va impune regruparea bolnavilor, astfel încât să fie cazate mai multe persoane în aceeași încăpere.
Totodată conducerea Spitalului Judeţean de Urgenţă din Sfântu Gheorghe a anunţat miercuri că nu va accepta detaşarea niciunui cadru medical într-o altă unitate din ţară, deoarece are nevoie de întregul efectiv pentru tratarea pacienţilor din judeţ care ar putea să se îmbolnăvească în perioada următoare din cauza noului coronavirus.


Din informațiile transmise de directorul medical Roşu Matyas reiese că, în prezent, în spital sunt internate 14 persoane diagnosticate cu COVID-19, dar este de așteptat să se producă o creștere a numărului de persoane infectate în perioada următoare.

Sursa: WeRadio

Categories
Cultura si lifestyle Opinii

Presa în timpul și după COVID-19: Când ziarele mor, solidaritatea le poate salva?

Observatorul de Covasna, singurul ziar de limbă română din județ, care apare încă în format tipărit, riscă să treacă în online dacă românii din Covasna nu își unesc eforturile să îl ajute să depășească noua criză creată de nedorita pandemie.

Am ajuns în urmă cu vreo patru, cinci ani la Slatina, un oraș din Ucraina, situat la graniță cu Sighetu Marmației. Ne atrăsese, pe mine și pe colegii dintr-un proiect, faptul că în orășelul acela mic locuiau deopotrivă români și maghiari, ambii având statutul de minoritari. În cele câteva zile petrecute acolo, am descoperit între români și maghiari multe diferențe de abordare a acestui statut, dar una mi-a rămas adânc întipărită în memorie.

În Slatina, existau pe atunci – și poate mai există și azi – ziare locale, atât în limba română, cât și în limba maghiară. În mod cu totul surprinzător și greu de explicat într-o primă fază, am aflat că numărul abonaților la ziarul de limbă maghiară depășea cu mult numărul de abonați ai ziarului românesc, deși în oraș locuiau mult mai mulți români decât maghiari.

Am descoperit apoi că ungurii își susțineau ziarul făcând abonamente per membru de familie, nu doar per familie. Mi s-a părut uluitoare această solidaritate pe care eu nu o mai întâlnisem niciodată.

Azi, când omenirea este invitată la solidaritate, mă trezesc gândindu-mă tot mai des la comunitatea aceea de maghiari din sudul Ucrainei care, fără să știe, mi-a „vorbit” despre solidaritate. Mi-i imaginez pe toți luptând hotărât împreună pentru a face față situației pe care și ei sunt obligați s-o traverseze și știu că vor găsi cea mai bună cale de-a o face, pentru că ei știu să fie împreună.

M-am gândit la acei oameni o dată în plus și zilele trecute când, echipa redacțională a ziarului local Observatorul de Covasna, singurul ziar de limbă română din județul Covasna care a reușit să mai apară și în format tipărit până în prezent, anunța că e în pericol de a renunța la ziarul tipărit – celălalt ziar, Mesagerul de Covasna, s-a mutat exclusiv online, din lipsă de resurse financiare nu de foarte mult timp. Dispariția ziarelor tipărite este, desigur, efectul direct al posibilității oferite de tehnologia avansată a vremurilor pe care le trăim de a citi totul online, însă în zone precum Covasna, în care domnește acest joc al majoritarilor minoritari în țara lor și al minoritarilor majoritari într-un anume spațiu, existența ziarelor tipărite capătă un cu totul alt sens.

Astfel, echipa Observatorul de Covasna a lansat un îndemn către cititorii ziarului de a face un efort comun și a se abona în număr cât mai mare pentru a ajuta cotidianul să existe și după perioada neagră a lui COVID-19. Câți români au răspuns sau vor răspunde la acest apel rămâne însă de văzut.

Este cu atât mai greu de anticipat reacția lor cu cât cel mai probabil toți sunt obsedați de prezent, prevenție, statistici cu decese și vindecări, concentrându-se prea puțin pe viitor, singurul care ne va spune la un moment dat câți au înțeles să se solidarizeze și în această cauză.

În capul meu un singur lucru este cert, izolați sau nu, ungurii din Slatina (Ucraina) vor continua sistemul lor de abonare per cap de familie și, foarte probabil, demonstrând o solidaritate pe care parcă o au scrijelită în ADN, vor reuși să-și traverseze ziarul local și prin această „furtună” care ne sperie pe toți. Și, până aflu rezultatul, am să visez cu ochii deschiși cum, în context, un astfel de model de solidaritate se va autogenera și între românii din județul în care locuiesc.

În plus, voi sta cu ochii pe ziarele maghiare să văd care va fi și soarta lor, deși în cazul lor vor fi făcute finanțări externe. Dar – de ce să n-o spunem? – este și această finanțare tot o formă de solidaritate, dar de cu totul al tip, nu?

Mirela Cara-Dragu

Foto: Vintage photo created by Racool_studio – www.freepik.com

Categories
Opinii Politic

Până unde se poate merge cu limitarea libertăților fundamentale în timpul pandemiei? Cazul Ungariei

O analiză acidă publicată în reputata publicație Revista 22, de către prodecanul Facultății de Științe Politice a Universității din București, Raluca Alexandrescu, face o radiografie a actualului context politic și social, luând ca exemplu recenta victorie în Parlamentul de la Budapesta a Guvernului Viktor Orban, în ciuda protestelor opoziției din Ungaria, dar și a unor organisme internaționale, precum OSCE sau ONU.

În data de 30 martie, Legislativul ungar a votat extinderea pe termen nelimitat a stării de urgență decretate pe 11 martie. Concomitent, primul-ministru, Viktor Orban și guvernul său primesc puteri sporite în domeniul legislativ, iar Parlamentul este, de facto, suspendat, pentru că guvernul își rezervă dreptul de veto.

Orbán a pus presiune şi pe mass-media, oricum controlată cu mult timp înainte de izbucnirea crizei globale provocate de pandemie. Astfel, în timpul stării de urgență, delictul de „răspândire de știri false (fake news)” poate fi pedepsit cu închisoare până la cinci ani.

Se vorbeşte tot mai insistent despre declinul democraţiei, despre faptul că instituțiile statului de drept sunt lent măcinate de uzură și că, mai devreme sau mai târziu, ajustări esențiale trebuie făcute asupra sistemului. Pe de altă parte, şi despre pericolul populismelor sau naționalismelor sunt deja pline biblioteci întregi (închise pe timpul pandemiei).

Experiența zilelor acestea, cât se poate ea vedea, ne arată că îngrădirea globală a drepturilor și libertăților fundamentale alimentează regimuri politice aduse la putere pe valul populismului, naționalismului sau al fascinației liderului autoritar. Variațiuni mai mult sau mai puţin pronunţate ale acestui fenomen se regăsec la regimurile Orbán din Ungaria, Bolsonaro din Brazilia sau de Modi din India, care care au ajuns la putere, prin mecanismele democrației, adică prin alegeri declarate libere.

În acest context, starea de urgență se arată instrumentul optim de punere în practică și de consolidare a unei agende deloc ascunse: restrângerea libertății de exprimare şi ranforsarea atribuţiilor executivului în Ungaria, pretinsa luptă împotriva corectitudinii politice și a „derivei morale și economice” prin control politic și rasial în Brazilia, ura indistinctă împotriva populației de religie musulmană și excluderea de la calitatea de cetățean a zeci de milioane de oameni, pe criterii de apartenență religioasă, în India.

Restrângerea drepturilor și libertăților la nivel global este justificată azi de argumentul binelui comun, a unui obiectiv major, suficient de concret pentru a mobiliza, să-i spunem tot în termenii lui Rousseau, voința generală.
Dar este oare egalitatea în fața bolii o realitate sau o poveste livrată cetățenilor lumii pentru liniștirea spiritelor? Dincolo de principiile fiziologice și ale evoluției, egalitatea apare, ca întotdeauna, o utopie, care acum crește însă mai mult decât în alte momente de bulversare globală. De aceea, pandemia aduce, pe lângă criza sanitară, o criză politică adâncă, din acelea care au vocația reconfigurării, în modernitate, a paradigmelor și clivajelor politice.

Lumea democratică este îngrijorată de restrângerea acestor libertăți în spațiile „democrațiilor consolidate”. Deja traumatizată de măsurile de izolare fără precedent, populația se întreabă nu numai când va reveni la normalul sanitar, ci și în ce măsură lumea noastră se va reconstitui „așa cum a fost”.
În cazul românesc, măcinat vreme de zeci de ani nu numai de dictatură, abuz, control, ci și de incompetență, clientelism, corupție, s-a ajuns în mod evident și la un alt tip de problemă: asistăm, progresiv, la acționarea unui soi de clauză de autoconservare (în sensul contractualist al termenului) care determină acțiuni până mai ieri neverosimile: ministrul sănătății își dă demisia în plină pandemie apoi, ca la un semn, zeci de medici și cadre medicale pleacă din spitale, le abandonează, își abandonează pacienții, locul de muncă.
Pare că legăturile sociale, în virtutea excepționalității, se dizolvă, își pierd conținutul, iar eforturile ridicole ale autorităților de a suplini coeziunea prin gesturi populiste, găunoase și absurde adâncesc impresia apăsătoare a deteriorării țesutului social adânc. Sistemul politic românesc suferă de maladia cronică a lipsei de încredere în instituții, acutizată acum de spectacolul tragic al neputinței, minciunii, incompetenței ajunse în fața probei de foc a situațiilor de viață și de moarte; poliția punând imnul la difuzor la ore fixe nu e remediul, ci acceleratorul bolii.

Sursa: revista22.ro

Categories
Magyar típusú találkozás

Koronavírus idején

A hazai politikai mechanizmusokat átlagosan két dolog határozza meg: az érdek, ennek is rendszerint a pillanatnyi formája, illetve a frusztrációk.

Nincs az a józan ember, aki ne értené, hogy egy járvány idején a vírust a nemzeti színezet nem érdekli. A vírus a gazdatestet érzékel és semmi többet. Magyar – román viszonyban 1989-től ez az első olyan pillanat, amelyben az érdekek egyértelműen találkoznak. Vajon túl tudja magát tenni a politikum a nemzetiségi kérdésen ezekben az időkben?

Úgy tűnik, hogy a nemzetiségi frusztrációkat legalábbis ideig-óráig mindenki takaréklángra tette. Még a hivatásos feljelentő, Dan Tănasa (aki az ominózus Har-Cov-nak nevezett zónából érkező szélsőségesek szócsöve szokott lenni) visszafogta magát valamelyest, csak röviden kommentálta a Kovászna Megye Tanácsának alelnöki tisztségét betöltő Grüman Róbert szintén rövid kijelentését. Az alelnök a belügyminisztérium azon döntését intézte el egy nem tudjuk hogy sírjunk vagy nevessünk-el, amelynek értelmében hétvégente 17 és 21 órától a rendőrautókból felzendül a (román) himnusz. (Tegyük hozzá: az alelnöki gesztus is pont annyira fölösleges volt, mint a válaszreakció. Nyilván Grüman Róbert is tudta, hogy ezúttal kétségen kívül, nem a magyaroknak akartak odaszúrni – ez egy pótcselekvés volt a tárcavezető részéről, amit a románajkú közvélemény is felzúdulással fogadott. Közszereplőként szerencsésebb lett volna alternatívát ajánlani, kínálni és nem, nem a székely himnuszra gondolunk.)

A nemzeti indulatok tehát csendesek, a politikusok inkább a belharcra koncentrálnak (érdemes megfigyelni, milyen alapossággal ágyúzza a PSD a liberálisok minden kétségbeesett húzását). Az RMDSZ kisebb-nagyobb funkcionáriusai a párt által megosztott statisztikákat népszerűsítik a közösségi médiában. Jól is teszik, hiszen a belügyminisztériumi hírzárlat a magyar közösséget jobban érinti, mint a románt: Székelyföldön hangsúlyosan magyarországi kormánymédiát fogyasztanak, illetve lokális magyar médiát, az országos romániai tévécsatornák csak ezután jönnek. Az eredmény alulinformáltság, illetve ennek az eredménye: összeesküvés elméletek, rémhírek. Ezek rendszerint hullámokban jönnek (az április első napjaiban még fertőződésmentes Hargita megyében például „több mint ezer” román nemzetiségű fertőzött érkezésétől tartank), holott lényegében az intenzív osztályra akarnak válságos állapotú betegeket hozni, nyilván teljes elővigyázatosság mellett (amikor ezek a sorok születnek, még ilyen intézkedés nem történt – a szerk.).

A helyi politikusok egy része (bár ez román vidékeken is igaz) hírszolgáltatóvá előlépve meglovagolja a hullámot, illetve szervezkedik a járvány lassítása érdekében, összefogva az önkénteseket. Az erdélyi magyar politikusok másik része csenevész közleményeket ad ki, de lényegében minden jel szerint meghaladja a képességeit a helyzet kezelése, képtelen jelentős önkormányzati forrásokat rendelni egy-egy fontosabb művelet mellé.

Nyelvi jogsértés (román) ezúttal Gyergyószentmiklóson történt, ott is csupán a fent említett Tănasa ingerküszöbét sikerült elérni: a frissen fertőtlenített padokra mindössze magyarul írták ki, hogy most már (az amúgy nem látogatható parkban) biztonságban lehet leülni, ugyanis fertőtlenítve van a pad.

A valóság fontosabb vizeire evezve: Székelyföldön pillanatnyilag a román-magyar acsargás szünetel, a régiónak egy nagyobb gondja van, nevezetesen az információ hiánya. A kormány talán a pánikot akarja elkerülni, holott a pánik otthonüléshez, az otthonülés pedig életmentéshez vezet. A kis hazai abszurd közben él és virágzik.

PS. Ha újságíró kérhet valamit is az olvasótól, akkor a teljes szerkesztőség nevében kérjük önöket: olyan csatornákból szerezzék be az információkat, amelyek megbízhatók – újságok, portálok (stirioficiale.ro), hírcsatornák, amelyeknek az informáltságához, szándékaihoz nem fér kétség. És a második, talán ennél fontosabb dolog: ha úgy adja a helyzet, segítsenek egymáson: szomszédokon, barátokon, orvosokon, magyarokon, románokon és igen, romákon is.

Nagy Kálmán

Foto: Business vector created by rawpixel.com – www.freepik.com

Categories
Locale Stiri

COVID-19: Ştirile bune ale zilei din Sf. Gheorghe, Covasna

Până în prezent, autoritățile din orașul Sfântu Gheorghe și în general din județul Covasna au gestionat destul de bine situația creată de COVID-19, chiar dacă în Spitalul Județean secția ATI a intrat în carantină după ce mai multe cadre medicale au fost confirmate pozitiv. Conform presei locale, bilanțul oficial al zilei de marți arăta că 249 persoane au ieșit din autoizolare și, deocamdată, niciun deces cauzat de coronavirus nu a fost înregistrat în județ.

În dimineața zilei de 1 aprilie, conform informațiilor transmise de conducerea Spitalului Județean, numărul pacienților internați la secţia de Boli Infecţioase era 14, alte cinci persoane fiind internate cu suspiciune. Șapte dintre persoanele confirmate sunt angajați ai spitalului, în timp ce un alt pacient confirmat a fost externat în această dimineaţă, după ce s-a vindecat şi a avut teste negative.

Persoanele aflate în carantină instituționalizată erau în jur de 135 la începutul săptămânii, când numărul celor izolați la domiciliu sub monitorizare medicală se apropia de 1400.

Pentru a încuraja populația să stea acasă, autoritățile fac neîncetat apel la cetățeni să se conformeze regulilor de igienă și distanțare socială, precum și prevederilor cuprinse în ordonanțele militare emise în ultimele zile. Cu toate acestea, cifrele de luni arătau că amenzile însumate pe care polițiștii și jandarmii le-au aplicat în aproximativ 93 de cazuri se ridicau la 105.950 de lei.

Mai mult, în vederea combaterii coronavirusului, Direcția de Asistenţă Socială a municipiului Sfântu Gheorghe a constituit marți, 31 martie, un grup de lucru strategic, format din membri ai Direcției de Asistență Socială și ai Grupului de Acțiune GAL Sepsi. Prin intermediul acestui grup, persoanele lipsite de venituri înregistrate primesc dreptul la ajutor social sau familial, cu condiția de a presta munci în folosul comunității. În acest sens, lista lucrărilor pretabile se va extinde, astfel încât numărul celor ce vor primi ajutor să fie cât mai mare posibil.

Un ONG implicat activ în lupta pentru stoparea extinderii noului coronavirus, Asociația Salvatore, încearcă, prin intermediul voluntarilor săi, să strângă fonduri pentru procurarea de viziere care să ajungă la cadrele medicale din Spitalul Județean. Fabricarea unei viziere costă 20 de lei, iar primele 100 de viziere de protecție, fabricate de echipa WIEB Toys la sediul din Sfântu Gheorghe, cu ajutorul unor imprimante 3D, au fost deja înmânate medicilor și asistenților medicali din cadrul Serviciului de Ambulanță Județean Covasna.

O altă veste bună pentru această perioadă este aceea că, începând din această săptămână, testele pentru depistarea COVID-19 pot fi făcute şi în judeţul Covasna, Ministerul Sănătăţii avizând în acest scop un centru medical privat din Sfântu Gheorghe, care dispune de aparatură şi personal specializat. Atât DSP, cât și Spitalul Județean vor putea încheia contracte legale cu centrul medical respectiv, ceea ce înseamnă că, în perioada următoare, se vor putea face mai multe teste, ale căror rezultate se vor comunica în decurs de câteva ore și nu de câteva zile ca până acum. Potrivit președintelui CJ Covasna, Tamas Sandor, în ultimele 2 săptămâni au fost efectuate, în alte judeţe din ţară, 300 de teste pentru persoane din judeţul Covasna suspecte de infecţie cu COVID-19, iar de acum înainte se vor putea face în plan local până la 100 de teste pe zi. Președintele CJ a mai menţionat că bugetul DSP Covasna a fost mărit începând de luni, astfel încât să poată efectua 1.000 de teste la preţul stabilit de Ministerul Sănătăţii, iar Spitalul Judeţean de Urgenţă, aflat în subordinea CJ, are alocate, de asemenea, fonduri pentru 1.000 de teste, acestea putând fi suplimentate.

O posibilitate de testare o vor avea și persoanele care doresc să se testeze contracost, cu precizarea că acestea vor fi acceptate pentru testare doar dacă au motive justificate, cum ar fi contactul cu persoane suspecte, și că în fața lor vor avea prioritate persoanele indicate de DSP și Spitalul Județean. Costul pentru o testare la cere este de 350 de lei.

Mirela Cara-Dragu

Sursa: Observatorul de Covasna, WeRadio.

Foto: sepsiszentgyorgy.info

Categories
Hírek magyarul Stiri

A DIGI szerint Magyarországon az 5G-re indokolatlan fizetnek majd többet

A következő 15 évben, a magyar állampolgárok a legmagasabb árakat Európában az alapvető mobilkommunikációs szolgáltatásokért fognak fizetni.

Március 26-án rendezte meg a Nemzeti Média- és Hírközlési Hatóság az 5G-s frekvenciák árverését, a Magyar Telekom Nyrt., a Telenor Magyarország Zrt. és a Vodafone Magyarország Zrt. részvételével. A licitáló vállalatok összesen 128 490 000 001 forint értékben vásároltak három frekvenciasávban tizenöt évre szóló használati jogosultságot.

A DIGI erre reagálva közleményt adott ki, amiben tisztességtelennek tartják, és vitatják az NMHH döntését az 5G frekvencia-árverés gyorsított lebonyolításáról, ami figyelmen kívül hagyta a cég kizárását követően előterjesztett jogorvoslati kérelmet.

A DIGI Csoport úgy véli, hogy a verseny korlátozásával, és a negyedik mobilszolgáltató frekvenciaspektrumokhoz való hozzáférésének megakadályozásával az NMHH drasztikusan rontja a magyar fogyasztók esélyeit arra, hogy versenyképes áron vehessenek igénybe alapvető szolgáltatásokat. Közleményükben emlékeztetnek arra, hogy az Európai Bizottság által az EU-országokban alkalmazott mobil internet tarifákról 2019-ben közölt tanulmány szerint Magyarország azon országok közé tartozik, ahol a mobil adatszolgáltatáshoz való hozzáférés a legdrágább Európában.

A magyar fogyasztók magasabb díjakat fizetnek, mint az Ausztriában, Németországban, az Egyesült Királyságban vagy Franciaországban élők, és a cég álláspontja szerint nem túlzó kijelentés, hogy ezzel a döntéssel a hatóság az utóbbi években követett stratégia folytatása mellett döntött, amivel megakadályozzák az új versenytársak megjelenését a hang- és mobil adatátviteli szolgáltatások piacán.

A közlemény kitér arra is, hogy a hatékony verseny hiányának és a magas fogyasztói áraknak köszönhetően az elmúlt években Magyarország az utolsó helyre került Európában a mobil internet-szolgáltatások elterjedtsége tekintetében, és a cég szerint megdöbbentő, hogy a fogyasztóknak csak 60%-a fér hozzá mobil internethez Magyarországon.

A DIGI kiemeli: tekintettel arra, hogy a lakosság 40%-a nem tudja megfizetni a jelenleg használatban lévő 2G/3G/4G frekvenciaspektrumokon nyújtott mobil internet szolgáltatásokat sem, érthetetlen számunkra, hogy miért döntött úgy az NMHH, hogy kizár egy új szolgáltatót, majd jogorvoslati kérelmének elbírálását sem kivárva, a fogyasztói érdekeket figyelmen kívül hagyva egy gyorsított eljárásban oszt el új frekvenciasávokat a következő 15 évre az 5G spektrumokban.

A fentiek alapján a DIGI Csoport felkérte a hatóságot, hogy vonja vissza az árverési eljárás március 26-án bejelentett eredményét, és olyan módon folytassa le az eljárást, amellyel megvalósítja a feladatkörét, mint független piaci szabályozó szerv.

Forrás: 24.hu

Categories
Hírek magyarul Stiri

Potápi: augusztus 31-éig a Miniszterelnökség Nemzetpolitikai Államtitkársága semmilyen rendezvényt nem szervez és megvalósulását nem támogatja

A járvány idején is folyamatos a kapcsolat a külhoni magyarokkal.
De már nem kapnak pénzt!

A koronavírus-járvány miatti intézkedések miatt a megszokott sajtótájékoztató helyett online tájékoztatta a határon túli magyar közösségeket Potápi Árpád János nemzetpolitikai államtitkár az aktuális kérdésekről.

https://www.facebook.com/potapiarpad/videos/561363694738924/

Jelezte: a korábban elindított nemzetpolitikai programok zajlanak, a kialakult veszélyhelyzetre való tekintettel ugyanakkor számos, az idei évre tervezett program módosul.

A 2020 az erős magyar közösségek éve keretében tervezett programok zöme addig online formában valósul majd meg.

A jelenlegi válságos helyzetben az emberi élet védelme, saját és környezetünk egészségének megőrzése, ezáltal nemzetünk megmaradása az elsődleges cél. „Mindezek fényében a határon túli magyarságot is arra szeretném kérni, hogy vegyék komolyan a veszélyt, fokozottan figyeljenek a környezetükben élő idősekre és maradjanak otthon. Vigyázzunk egymásra!” – hívott fel Potápi Árpád János.


Forrás: hirado.hu, korkep.sk, Facebook.

Categories
Opinii

Intonarea imnului național în perioada de carantină. Patriotism sau subiect de glume?

„S-au înregistrat cam vreo 100 de decese în zona Covasna după difuzarea imnului. Nu de virus … ci de ciudă”

Se prea poate ca statul prelungit în cei câțiva metri pătrați ai apartamentului în care locuiesc să îmi fi afectat iremediabil conexiunile neuronale, căci, de când s-a luat decizia oficială ca imnul României să răsune din mașinile de poliție care patrulează prin orașele țării, mă tot străduiesc să înțeleg sensul acestei măsuri în contextul dat.

Înțeleg, desigur, că poate fi vorba despre un mijloc prin care autoritățile au ales să ne facă să pricepem că situația este gravă și că trebuie să tratăm această poveste cu toată seriozitatea pe care am adunat-o în gene de la bravii noștri străbuni, dar tot nu văd cum ne ajută concret măsura luată.

Cineva comenta pe cea mai utilizată rețea de socializare de la noi că se prea poate ca inspirația autorităților să fi venit din Italia, unde oamenii au simțit să cânte, printre altele, de la balcoanele imobilelelor în care stau ascunși din calea amenințării COVID-19, imnul Italiei. Nu știu ce spun exact versurile imnului Italiei, dar faptul că se cheamă „Frați italieni” mă face să mă gândesc că poate transmite un mesaj de înfățire și de unitate, iar acum omenirea are nevoie de asta. Ca să nu mai zic că oamenii aceia au simțit ei înșiși să se îmbărbăteze prin acele versuri, nu fost nicidecum ceva impus.

Drept este că mesajul de înfrățire se regăsește și în versurile imnului nostru – „Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi!” – însă el este precedat de rostirea unei mize clare în care se face această înfrățire și care contravine total obligației de a renunța la libertate pentru a ne feri de moarte, obligație pe care o respectăm toți în prezent când #StămAcasă. „Viaţa-n libertate ori moarte!”, spune imnul nostru care începe, după cum știm toți, cu îndemnul de a ne deștepta și care se încheie cu același mesaj bărbătesc de a nu prețui mai mult o viață de sclavie decât libertatea în sine: „Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt./ Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,/ Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost’pământ!”.

Deși sunt puțin tentată, refuz totuși să mă lansez în speculații și insinuări. Prefer să îmi manifest buna-credință și să pornesc de la premisa că tot ce s-a dorit acum a fost îmbărbătarea noastră, a tuturor, în fața apocalipticului scenariu global care atinge și exploatează sensibila coardă a fricii umane. Simt însă nevoia să adaug că măsura nu a rămas fără ecou în rândul oamenilor de rând și, mai ales, în rândul covăsnenilor. Din comentariile, pe care oamenii le-au postat la știrile care anunță că, prin Ordin de ministru, s-a decis că imnul se va auzi din mașinile de poliție în zilele de weekend, în intervalul orar 17:00-21:00, reiese că măsura este nu doar greu de descifrat, ci și greu de digerat. În timp ce etnicii maghiari își permit vag autoironii despre cum se abțin de la comentarii pe această temă, ca să nu fie acuzați de lipsă de patriotism, mulți români dau cu pietre după politicieni: „Cânți imnul pe când medicii nu au echipamente și mulți sunt fără lucru sau în șomaj!! De rahat totul, politicienii oricum primesc și peste salarii și pensii speciale, râd de prostime închiși în case ascultând ca oile la stână!!!”, scrie cineva într-un comentariu.

În orice caz, dacă intenția acestui ordin ministerial era acela de a îndemna la unitate, în mediul virtual a nu a reușit decât să dezbine. Șovinismul care se activează în contexte de acest gen nu s-a lăsat nici de această dată așteptat. Și astfel, gâlceava s-a pornit de la o biată glumă: „S-au înregistrat cam vreo 100 de decese în zona Covasna după difuzarea imnului. Nu de virus … ci de ciudă”, făcută de un cititor al ziarului „Observatorul de Covasna”, despre care sigur nu trebuie să spun eu dacă e ungur sau român. Prefer să mă opresc aici și să-mi repet la infinit „Deșteaptă-te, române!”. Psihologii spun că subconștientul se înduplecă până la urmă și face cum îi spui. Dacă funcționează și mă trezesc din somnul cel de moarte cu revelația semnificației unei măsuri de neînțeles pentru prostime, promit să dau de știre.
Până atunci, voi continua să #StauAcasă și să dorm. Profund. Cât mai profund.

Mirela Cara-Dragu

Categories
Hírek magyarul Stiri

Orbán Viktor megnyer az ellenfelek ellen a koronavírus törvényről szóló parlamenti szavazás során

Március 30-i, hétfői plenáris ülésén a parlament 138 igen, 53 nem szavazattal, nulla tartózkodás mellett elfogadta a koronavírus-törvényt. Az ellenzéki pártok több módosító javaslatot is benyújtottak, amit a zárószavazás előtt egytől egyig mind leszavazott a Fidesz–KDNP-s többség.

A kormány ahhoz kapott most felhatalmazást határozatlan időre, hogy a veszélyhelyzet megszűnéséig a védekezés érdekében rendeletekkel irányíthassa az országot, egyes törvények alkalmazását felfüggessze, törvényi rendelkezésektől eltérjen, és egyéb rendkívüli intézkedéseket hozhasson.

A koronavírus miatti veszélyhelyzetet a kormány március 11-én hirdette ki, de az Alaptörvény szerint külön parlamenti felhatalmazás nélkül az erről szóló rendelet csak 15 napig maradhatna hatályban.
A törvény fontosabb pontjai

• A kormány a veszélyhelyzetben „a veszélyhelyzetben – a katasztrófavédelemről és a hozzá kapcsolódó egyes törvények módosításáról szóló 2011. évi CXXVIII. törvényben meghatározott rendkívüli intézkedéseken és szabályokon túl – az állampolgárok élet-, egészség-, személyi, vagyon- és jogbiztonságának, valamint a nemzetgazdaság stabilitásának garantálása érdekében rendeletével egyes törvények alkalmazását felfüggesztheti, törvényi rendelkezésektől eltérhet, és egyéb rendkívüli intézkedéseket hozhat”.
• Az Alkotmánybíróság a veszélyhelyzet során folyamatosan működik, „a tanács ülése a veszélyhelyzet megszűnéséig az elnök döntése alapján elektronikus kommunikációs eszköz igénybevételével is megtartható”.
• „A veszélyhelyzet megszűnését követő napig időközi választás nem tűzhető ki, a már kitűzött választások elmaradnak.”
• „A veszélyhelyzet megszűnését követő napig országos és helyi népszavazás nem kezdeményezhető, a már kitűzött országos és helyi népszavazások elmaradnak.”

A törvény célja az volt, hogy megállítsa a járványt, és biztosítsa a szükséges keretet a válság következményeinek kezeléséhez, de az Orban Viktor Viktor magyar miniszterelnöknek „korlátlan hatalommal” ruházta fel – figyelmeztette Genf, az ENSZ Emberi Jogi Irodája.

Az ENSZ jogainak szóvivője, Rupert Colville a múlt héten tartott sajtótájékoztatón elmondta, hogy a törvényjavaslat “úgy tűnik, hogy gyakorlatilag korlátlanul felhatalmazza a kormányt a rendelettel történő kormányzásra, és egyértelmű határidő nélkül megkerüli a parlamenti ellenőrzést”.

Colville elmondta, hogy a nemzetközi jog csak a sürgõsségi törvényhozást engedélyezi, amely a jelenlegi válságra korlátozódik, és hozzátette, hogy a törvényjavaslat “potenciálisan hûtõ hatással lehet a véleménynyilvánítás szabadságára Magyarországon”.

Forrás: index.hu, mindenpercben.hu

Categories
Hírek magyarul Stiri

FIGYELEM! A formular.sts.ro az egyetlen olyan, hatósági jóváhagyással rendelkező, elektronikus felület.

Fordítás magyarul, ITT!

A többi, hasonló online felület nem rendelkezik a kormányzati hatóságok jóváhagyásával, és nem velük együttműködésben készült, ezért fennáll annak a kockázata, hogy jogosulatlanul dolgozzák fel és használják a személyes adatokat.
Elérhető a formular.sts.ro platform, amely a kijáráshoz szükséges, online kitölthető nyilatkozatokat tartalmazza – közölte a Stratégiai Kommunikációs Csoport (GCS).

A dokumentumot sajátkezű aláírással kell ellátni ahhoz, hogy hiteles legyen – figyelmeztet a GCS.

Az illetékes hatóság azt is közölte, hogy a STS nem fogja felhasználni a dokumentumban szereplő személyes adatokat.

A kijáráshoz szükséges nyilatkozatokat telefonon is be lehet mutatni a hatóságok kérésére, de a dokumentumra rá kell tenni a kézi aláírást. Kérésre be kell mutatni a személyazonossági igazolványt is, amelyet az ellenőrzést végző hatósági közegnek joga van lefényképezni.

A közlemény figyelmeztet, hogy csak a formular.sts.ro platformon található nyilatkozatokat fogadják el a hatóságok, semmilyen más internetes felületen található típusnyomtatvány nem megfelelő, ráadásul fennáll a veszély, hogy a más platformoknak kiszolgáltatott személyes adatok illetéktelenekhez kerülnek.

Forrás: Facebook Maghiaromania, Agerpres