Categories
Internationale Stiri

UNGARIA – Proiect revoluționar pe malul Dunării: construcția unei piste de bicicliști ecologice care poate colecta și stoca energia solară

Ungaria va construi pe malul Dunării o pistă luminoasă pentru biciclete, prima porțiune urmând a fi realizată în orașul maghiar Esztergom.

Prima astfel de pistă urmează să fie realizată, printr-un program pilot, pe secțiunea de doi kilometri a pistei internaționale Eurovelo6 din județul maghiar Komárom-Esztergom, a declarat, miercuri, pe postul public de știri M1, László Mosóczi, secretarul de stat responsabil pentru politica de transporturi din cadrul Ministerului Inovației și Tehnologiei din Ungaria, notează MTI, citată de news.ro.

Materialul special, care ziua poate colecta și stoca energia solară, iar noaptea poate da lumină, va fi instalat în șase locuri diferite. Particulele de silicat încorporate în rășină vor fi amestecate cu materialul din care se realizează al patrulea strat al pistei, stratul de uzură, apoi vor fi întinse pe suprafața pistei în diferite densități, în așa fel încât luminozitatea obținută săfie una plăcută, care nu deranjează ochiul uman.

Această soluție ecologică contribuie la siguranța circulației nocturne a bicicliștilor, prevenind accidentele, a adăugat secretarul de stat, conform MTI.

Oficialul ungar a menționat, de asemenea, că în urma instalării acestei noi tehnologii, costurile realizării pistei pentru biciclete cresc cu doar 4-5%.

Sursa: aktual24.ro

Foto: ev.ro

Categories
Magyar típusú találkozás

Aláássa Romániát a magyarországi szubvenció?

Románia és Magyarország diplomáciai kapcsolatát az elmúlt két év során újabb tüske nehezítette: a gazdák támogatása.

Magyarország, a magyar politikai alakulatok átlagosan egyetértenek abban, hogy támogatni kívánják a határon túli „nemzettársakat”, bár az aktuális kormánypárt és ellenzék közt komoly eltérések tapasztalhatók a hogyant illetően. Egyelőre a Fidesz fémjelezte támogatások igencsak szép summák formájában érkeznek, sportra, kultúrára és agrár beruházásokra is.

A korábbi, Liviu Dragnea pártelnök alatti szociáldemokrata (PSD) vezetést különösebben nem zavarta a beruházásos kérdés, egyszerűen nem piszkálták meg. Logikailag ugyanis az történik, hogy egy ország egy másik ország állampolgárainak ad pénzt. Hogy lényegében zavarja, vagy sem a Ludovic Orban vezette kormányt, hogy az Orbán Viktor által vezetett kormány pénzt ad a másik ország lakóinak, az műhelytitok. A szájkarate minden esetre rendesen fellángolt, úgy diplomáciai, mint internetes felületeken. Azután persze nem történt semmi, a téma egy aktuálisabb okán lekerült a napirendről.

Lényegében akkor zavarhatná Romániát a magyarországi támogatás, ha azt az állam aláaknázására fordítják, nem pedig futballra, mezőgazdaságra, oktatásra, stb. A PNL kormány is fel-fel villogtatta a ’90-es évek slágerkártyáját, mely szerint Magyarország Erdélyt el kívánja csatolni, de egészen őszintén nyilván ők sem hiszik, hiszen annak katonai látszata lenne román részről. Mivel, hogy nincs szó ilyesmiről, egyszerűen sovén megnyilvánulásnak és populista gesztusnak lehet titulálni az egész akciót.

Az elvi kérdés tehát az, hogy jogában áll-e egy másik államnak a nemzeti kisebbségével szemben pozitív diszkriminációt alkalmazni? Kissé nehéz elhinni azt, hogy ez a szócsata elvi jellegű, ám legyen. A magyar diplomácia egyelőre mellőzte Beszarábia helyzetének tematizálását, holott nem titok, hogy Románia is tesz engedményeket a Moldáv, román nemzetiségű polgárok irányába, mindezt úgy, hogy az országban az orosz befolyás jelentős, Románia pedig jogosan viszolyog egy orosz-román fegyveres konfliktus kimenetelétől.

A magyarországi támogatás ellen ki nem mondott érve azoknak lehet, akik félnek az erdélyi magyarok gazdasági erősödésétől, a magyarság számarányának növekedésétől és ezzel együtt politikai súlyának növekedésétől. A nézet meghaladottságát és fölöslegességét ezen a helyen nem kívánjuk kifejteni, hisz értelmetlen lenne.

Na de, mire jó a magyar pénz? Romániában a gazdák támogatási rendszere túlbürokratizált. Ezt azok a gazdák is mondják, akik Mezőgazdasági Kifizetési és Intervenciós Ügynökség (APIA), vagy egyéb, EU-s forrásokat használnak fel mezőgazdasági fejlesztésekre. Az EU-s támogatások önszabotálása romániai sajátosság, általánosan a korrupciós ügyészség (DNA) belpolitikai eszközként történő felhasználása köré tehető – de nem csak. Az EU-s alapok megpályázásának, illetve a pályázatok bizonyos értelemben történő elszabotálásának (lassú elbírálási folyamat, a Brüsszel által előírtaknál lényegesen több követelmény felállítás, az illetékesek nem segítőkész, problémamegoldás orientált hozzáállása) csökkentette a pályázási kedvet. Több gazda számolt be arról, hogy bankhitelhez kellett folyamodjon az önrész miatt, azonban a pályázat elbírálása, kifizetése csúszott – a beruházás pedig nem tudott haladni, a banki törlesztő részletek pedig maradtak, magyarán, az előrelátottnál nagyságrendekkel megnőttek a kiadások. A magyarországi pályázatok elbírálása, kritériumrendszere gördülékenyebb. (Arra is volt példa, hogy több gazda EU-s pályázat önrészéhez használta fel: ez egyébként magyarországi modell is, ott kormányzati szinten is cél, hogy az EU-s fejlesztési alapokat a maximálisan felhasználják.)

A román diplomáciai tiltakozás azért hatott: a kritériumrendszerekben a magyar nemzetiség nem jelent meg (bár korábban is volt erre példa) és román gazdák is jutottak pénzhez. Statisztika is létezik erről, azonban ennek nem sikerült birtokába jutnunk: érdekes lett volna megtudni, hogy mire költötték el az erdélyi gazdák a támogatást, netán van-e lényeges különbség magyarok és románok közt ezen a téren. A sajtóban fellelhető információk szerint nincsen, a farmerek földrajzi elhelyezkedése okán hasonló célokat fogalmaztak meg, javarészt a versenyképességet serkentő gépesítés a nyerő.

Úgy tűnik, hogy Magyarország kormányát nem zavarja a román résztvevők jelenléte a pályázók közt, legalább is erre utaló jel egyik kommunikációs csatornán sem fedhető fel.

Ha valakiben felmerülne a kérdés, hogy miért jó ez Magyarországnak? Van válasz erre is. A Fidesz habitusába beleillik, hogy anyagilag is hozzájáruljon a határon túli magyarság segítéséhez. Erkölcsi okok mellett ez picit segíti a tulajdon geopolitikai pozícióját, hisz erőforrást ad, olyan értékeset, ami Magyarországon hiánycikk: magyar embert. Ha határon túl vannak magyarok, akkor előbb-utóbb Magyarországra is átvándorolnak páran. Ha a román kormány jelenleg valamiért valóban veszélyforrásként tekinthet Magyarországra az éppen ez: a humán erőforrás elszívása. Ezt azonban csak a romániai gazdaság erősödése tudja orvosolni…

Nagy Kálmán

Categories
Cultura si lifestyle

Regizorul Tompa Gábor, reales în unanimitate președinte al Uniunii Teatrelor din Europa

Reprezentanții instituțiilor care fac partea din Uniunea Teatrelor din Europa (UTE) l-au reales în unanimitate pe Tompa Gábor în funcția de președinte pentru următorii doi ani.

În cadrul adunării generale a UTE, desfășurate recent online din cauza pandemiei de COVID-19, au fost aleși și membrii consiliului director al uniunii. Aceștia sunt Amalia Kondoyanni de la Teatrul Național al Greciei de Nord, Salonic, Nuno Cardoso de la Teatrul Sao Joao, Porto, Portugalia, Florian Hirsch de la Teatrul Național din Luxemburg, Irina Tokareva de la Stanislavsky Electrotheatre, Moscova, Rusia și Francisca Carneiro de la Fernandes, Porto, Portugalia.

Proaspăt reales în funcție, Tompa Gábor și-a exprimat intenția de a continua munca începută în urmă cu doi ani, și anume punerea în practică a proiectelor și programelor care presupun colaborări internaționale, organizarea academiilor de vară, a schimburilor culturale și a workshop-urilor pentru tinerii creatori.

Regizorul clujean a mai subliniat că pentru el este foarte importantă organizarea anuală a Festivalului UTE, care după unsprezece ani de pauză a fost organizat în 2019 la Cluj de către Teatrul Maghiar de Stat.

Uniunea Teatrelor din Europa, care aniversează 30 de ani de la înființare, a fost fondată în anul 1990 de Jack Lang, pe atunci ministrul Culturii din Franța și de cunoscutul regizor Giorgio Strehler, care era directorul Teatrului Piccolo din Milano.

Uniunea Teatrelor din Europa pune accent pe diversitatea culturală și lingvistică și iniţiază forme durabile de colaborare internațională. Până acum, președinți ai Uniunii au mai fost: regizorul Gábor Zsámbéki, care a condus organizația după moartea lui Giorgio Strehler, între anii 1998-2004; regizorul Alexandru Darie, directorul Teatrului Bulandra, trecut în neființă anul trecut, și regizorul Ilan Ronen, fost director al Teatrului Habima din Israel.

Sursa: ebsradio.ro

Foto: Dan Bodea  

Categories
Internationale Stiri

UNGARIA: Scandal în jurul unei cărți pentru copii, socotite instrument de propagandă homosexuală

Un nou scandal zdruncină de ceva vreme opinia publică din Ungaria după ce Dóra Dúró, vicepreședintă a mișcării de extremă dreaptă, Patria noastră, a rupt în public un exemplar al unei cărți pentru copii, lansate în septembrie. Este vorba despre , „Meseország mindenkié” („Lumea basmelor e a tuturor”), care reinterpretează o serie de povești populare clasice maghiare, plasând în centrul acțiunii protagoniști care aparțin unor categorii ale „minorităților oprimate”, cum sunt romii sau persoanele LGBT. 

„Mișcarea Patria noastră nu acceptă faptul de a supune copiii propagandei homosexuale (…). Prinții homosexuali nu fac parte din cultura maghiară ”, a spus Dúró la o conferință de presă susținută în 25 septembrie, în timpul căreia a rupt paginile cărții și apoi le-a introdus într-o mașină de tocat.

Controversata carte a fost publicată de asociația de lesbiene Labrisz cu mesajul: „Această carte de povești ar trebui să fie în camera fiecărui copil, acolo unde înțelegerea naturii multicolore a lumii este importantă, unde copiii nu sunt înconjurați de tabuuri,  cameră în care se poate pătrunde cu conștiința faptului că, prin intermediul copiilor, poate fi influențat nu doar viitorul, ci și prezentul”.

Gestul făcut în public de Dóra Dúró a scos în stradă sute de persoane la un protest împotriva acestei cărți, protest ce a avut loc la începutul lunii octombrie la Budapesta, în fața sediului asociației Labrisz. Mai mult decât atât, vicepreședinta mișcării Patria noastră susține că, în consecința gestului său, a primit amenințări cu moartea. 

„Telefonul îmi sună încontinuu … Nici măcar amenințările criminale, jignitoare sau cu moartea nu mă vor opri. Susțin familiile maghiare tradiționale și nu voi permite nimănui să falsifice poveștile și să transforme anormalul în normal. În țara noastră, familia tradițională este modelul pe care îl urmăm în creșterea copiilor maghiari”, a scris Dóra Dúró pe pagina sa de Facebook, unde se duce un întreg război împotriva cărții în cauză și unde se descurajează susținerea minorităților LGBT. 

Scandalul creat în jurul acestei cărți, lansate în doar 1500 de exemplare, a condus-o rapid pe primul loc în topul celor mai vândute cărți ale site-ului book24.hu, care este a doua mare librărie online din Ungaria. 

Sursă: rmx.news

Foto: 24.hu și ejha-hazolat.hu

Categories
Cultura si lifestyle Nationale Stiri

PREMIERĂ ABSOLUTĂ: Tehnologia VR360, folosită pentru prima oară în teatru la Sfântu Gheorghe

Mulți dintre noi, și cu precădere cei tineri, au folosit probabil cel puțin o dată, din curiozitate, căștile VR pentru jocuri video sau pentru a urmări videoclipuri filmate în 360, ceea ce înseamnă că tehnologia VR360 este destul de cunoscută. Cu toate acestea, ea rămâne un domeniu nou care mai poate fi încă explorat. O demonstrează ceea ce se întâmplă acum la Sfântu Gheorghe, unde se pregătește o premieră națională, dacă nu chiar de nivel internațional, și anume transpunerea magiei teatrului în tehnologia VR360. 

Proiectul pilot anunțat recent de Teatrul „Andrei Mureșanu” (TAM), pe care toată lumea îl așteaptă cu o nerăbdare declarată, va fi spectacolul „Zbor deasupra unui cuib de cuci”, în regia lui Eugen Gyemant.  Acesta se va înscrie întreprimele fuziuni dintre tehnologiile imersive și arta teatrală, cu scopul de a transpune spectatorul în centrul acțiunii, din confortul și siguranța casei sale.

Teatrul VR360 presupune vizionarea unui spectacol de teatru cu ajutorul unei căști VR, prin intermediul căreia spectatorul este transpus în inima poveștii și vizionează jocul actoricesc din prisma unui personaj, sau chiar din perspectiva unui alt actor, trăind astfel experiența la o intensitate maximă, după cum se prezintă în comunicatul de presă transmis de TAM.

Deși realitatea virtuală ne poate duce cu gândul către jocuri, sfera de aplicabilitate este deosebit de vastă, iar imaginația este singura limită. În mod general, experiențele 360 sunt denumite VR, însă ele nu sunt același lucru. Da, experiențele 360/180 sunt redate cu ajutorul ochelarilor de realitate virtuală pentru a crea acel sentiment de imersivitate, însă vizionarea se poate face și prin metode clasice de scroll mouse. Când te afli într-un video 360, poți privi în jurul tău, devenind astfel parte din poveste.

Ceea ce este foarte important de precizat este faptul că Teatrul VR360 nu va fi o amenințare la adresa teatrului clasic, în forma în care este cunoscut de secole, ci doar o completare și un mod de a-i oferi spectatorului o cu totul altă perspectivă asupra spectacolelor. 

În realizarea proiectului pilot „Zbor deasupra unui cuib de cuci” echipa TAM a lucrat împreună cu partenerii săi – Augmented Space Agency, Loop Virtual Reality Solutions și Popas Production – pentru a realiza o fuziune între arta teatrală, cinematografică și tehnologia VR360.

Spectacolul este segmentat în episoade și va putea fi redat pe orice headset VR (conectat la internet și cu web browser VR) prin accesarea platformei www.teatruvr.ro și achitarea taxei aferente vizionării acesteia.

Teatrul „Andrei Mureșanu” a anunțat totodată că, în curând, va pune în vânzare pentru cei interesați de experiențe inedite un pachet complet, care va conține următoarele:

▪1 cască VR E-boda – care intră posesia celui ce achiziționează pachetul și poate fi utilizată și pentru alte tipuri de experiențe VR;

▪codul promoțional – pentru vizionarea spectacolului „Zbor deasupra unui cuib de cuci”

▪1 ghid complet de utilizare – cu indicații tehnice și recomandări privind modul în care poți trăi experiența în VR la intensitate maximă.

Informații suplimentare vor apărea pe pagina de Facebook a Teatrului „Andrei Mureșanu”, însă cei mai nerăbdători pot vedea deja fotografii din spectacol accesând link-ul https://kuula.co/share/collection/7PZTJ?fs=1&vr=1…

Categories
Locale Nationale Stiri

STUDIU: Românii și maghiarii din Transilvania, mult mai asemănători decât s-ar crede

Potrivit unui studiu realizat recent, maghiarii din Transilvania au un sistem de valori mult mai apropiat de cel al românilor decât de cel al maghiarilor din Ungaria. Studiul respectiv a avut în vedere aspecte precum familia, rolurile de gen și exercitarea cultului religios. Primul pachet de rezultate ale sondajului intitulat „Maghiarii din Transilvania pe harta sistemelor de valori europene” a fost prezentat de specialiştii Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale marţi după-amiază, în cadrul unei conferinţe de presă. 

Directorul institutului, István Horváth a explicat că în cadrul sondajului European Values Study (EVS) au fost studiate pentru prima dată opţiunile valorice ale maghiarilor din Transilvania şi ale comunităţii suedeze din Finlanda. Dintre rezultatele sondajului efectuat în 42 de ţări europene printr-un set de întrebări identice, marţi au fost prezentate cele referitoare la familie, la rolurile de gen şi la exercitarea cultului religios. István Horváth a remarcat că acestea sunt chestiunile în care, în comparaţie cu tendinţele europene, trendurile din România sunt caracteristice şi pentru maghiarii din Transilvania.

Cercetătorul Tamás Kiss a precizat că toate societăţile europene acordă un rol deosebit ataşamentului faţă de familie.Consensul este însă mult mai puţin solid în privinţa valorilor care ţin de familie, ca şi în cazul definiţiei familiei. 

EVS a studiat liberalismul în viaţa privată prin patru întrebări, dintre care două s-au referit la acceptarea homosexualităţii, câte una la acceptarea avortului şi a divorţului. Toate aceste patru întrebări demonstrează existenţa unei linii de fractură pronunţate între Europa de Vest şi fostele ţări socialiste.

Pentru maghiarii din Transilvania şi pentru România în general, liberalismul în viaţa privată este mai puţin caracteristic chiar şi în comparaţie cu zona Europei de Est. Pe o scară valorică între 1 şi 10, acceptarea homosexualităţiia primit 2,4 puncte, cea a avortului 3,5, iar cea a divorţului 4,7.

9%.  din maghiarii din Transilvania sunt caracterizaţi de un liberalism categoric în viaţa privată, în timp ce proporţiaadepţilor unui sistem de valori conservator este de 60%. Potrivit sondajului, conservatorismul puternic privind viaţa privată se asociază cu un simţ mult mai moderat al datoriei faţă de familie. Astfel, răspunsurile referitoare la decizia de a avea copii şi la îngrijirea părinţilor vârstnici au revelat un simţ puternic al datoriei faţă de familie la 36% din maghiarii din Transilvania, în timp ce acest lucru nu este deloc reprezentativ pentru 30%. 

S-a mai evocat faptul că valorile legate de familie îi apropie pe maghiarii din Transilvania mai mult de România, decât deUngaria, considerată oarecum mai liberală în această privinţă. Din această perspectivă, maghiarii transilvăneni diferă faţă de comunităţi minoritare precum ruşii din Estonia, turcii din Bulgaria sau albanezii din Macedonia de Nord, la care caracteristica majoritară este o mentalitate mai conservatoare privind familia şi viaţa privată. 

Cercetătorul Dénes Kiss a precizat că toţi indicatorii studiului au relevat faptul că România este ţara cea mai religioasă în toată Europa, deoarece ea dispune de ratele cele mai ridicate privind numărul celor ataşaţi unui cult religios (97%), al celor care frecventează regulat biserica (31%), al celor care se roagă în mod regulat (81%), precum şi al celor care se consideră credincioşi (85%). 

Potrivit rezultatelor studiului, maghiarii din Transilvania sunt caracterizaţi de o religiozitate deosebit de ridicată încomparaţie cu Europa, ca şi România în general. Astfel, 99% din maghiarii din Transilvania sunt ataşaţi unei confesiuni, 34% frecventează biserica, 83% se roagă regulat şi 89% se consideră credincioşi. István Horváth a adăugat că indicatorii diferă în mare măsură de cei ai Ungariei, o ţară mult mai secularizată.

Sursa: hirado.hu

Categories
Internationale Stiri

Consiliul Europei îi solicită Ungariei ameliorarea traiului minorității rome și promovarea dialogului intercultural

Consiliul Europei a cerut Ungariei, într-un raport publicat luni, să amelioreze accesul minorităţii rome la educaţie, locuri de muncă, locuinţe şi asistenţă medicală şi să elimine dificultăţile întâmpinate de romi în toate aspectele vieţii publice, semnalează MTI.

Comitetul consultativ al Convenţiei Cadru pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale a vizitat Ungaria în decembrie 2019. În raportul prezentat ulterior, se cer acţiuni imediate pentru reducerea ratei de abandon şcolar şi promovarea unei educaţii de înaltă calitate, favorabile incluziunii, precum şi un program cuprinzător de instruire a profesorilor din regiunile defavorizate.

Conform documentului Consiliului, este necesară o politică cuprinzătoare şi pentru rezolvarea problemei locuinţelor romilor; trebuie amplificate mult programele de locuinţe de stat şi sprijinul în domeniul locativ.


Regiunile dezavantajate din Ungaria, unde romii au o pondere mai ridicată în rândul populaţiei, suferă de pe urma calităţii reduse a serviciilor medicale, au constatat raportorii. Angajaţii din domeniul sanitar trebuie instruiţi cu privire la legislaţia împotriva discriminării.


Comitetul a apreciat reprezentarea parlamentară a minorităţilor din Ungaria şi a observat că evenimentele culturale legate de minorităţi au beneficiat în ultimii ani de o finanţare mai bună. Reprezentanţii Consiliului Europei au propus implicarea reprezentanţilor minorităţilor în planificarea şi distribuirea fondurilor respective.


În acelaşi timp, comitetul a deplâns „atmosfera generală de intoleranţă în discursul politic şi media”, care după părerea raportorilor îngreunează exprimarea liberă a opiniilor minorităţilor. Raportul face apel la autorităţile ungare să promoveze toleranţa, dialogul intercultural şi respectul reciproc şi să condamne limbajul rasist şi discriminatoriu în spaţiul public. 

Sursa: Agerpres

Foto: budapestbeacon.com 

Categories
Internationale Stiri

Grupul Mol și alți afaceriști ungari, apropiați ai lui Viktor Orbán, au pus ochii pe aeroportul din Budapesta

Premierul ungar Viktor Orbán a fost întotdeauna deschis cu privire la dorinţa sa de a-i înlătura pe proprietarii străini ai operatorului aeroportuar Budapest Airport Zrt., care deţine unul din hub-urile aeriene cu cel mai puternic ritm de creştere din lume, transmite Bloomberg.

Potrivit unor surse din apropierea discuţiilor, în contextul actual în care pandemia de coronavirus a diminuat valoarea companiilor care gestionează aeroporturi, aliaţii lui Viktor Orbán, printre care se numără şi compania de rafinare Mol Nyrt., au făcut o ofertă nesolicitată pentru aeroportul internaţional din Budapesta.


Una din surse a precizat că un consorţiu de investitori ungari, din care face parte şi Mol, a mandatat un om de afaceri care are legături cu familia Orbán  să depună o ofertă. Aceasta deşi cei trei proprietari ai Budapest Airport Zrt., fondul suveran din Singapore (GIC), un fond de pensii canadian şi operatorul aeroportuar AviAlliance, care la rândul său este deţinut de un alt fond canadian, nu au intenţia de a vinde aeroportul din Budapesta.

  
Orbán şi-a exprimat dorinţa de a răscumpăra participaţiile deţinute de acţionarii străini la companiile considerate de interes „strategic” , aşa cum a făcut în sectoarele energiei şi media. Premierul ungar a urmărit cu atenţie aeroportul din Budapesta încă de la privatizarea sa în 2005. La acea dată Orbán era un politician din opoziţie, dar a declarat că va lucra pentru a inversa privatizarea.


Graţie companiilor low-cost, Ungaria a devenit o destinaţie populară pentru călătorii. Profiturile înregistrate de aeroportul din Budapesta au crescut cu 43% în ultimii trei ani ajungând la 331 milioane euro în 2019.


Însă pandemia de coronavirus a afectat operaţiunile companiilor aeriene astfel că aeroportul din Budapesta se aşteaptă la o scădere de 90% a traficului de pasageri. Însă această criză ar putea oferi o oportunitate pentru Viktor Orbán , care în ultimii ani a creat o nouă elită a afacerilor care este apropiată de el şi familia sa.


Sursele citate de Bloomberg susţin că reprezentantul consorţiului care a făcut o ofertă pentru aeroportul din Budapesta este Daniel Jellinek, un dezvoltator imobiliar care a făcut afaceri cu ginerele lui Orbán, István Tiborcz. Alături de acesta ar fi grupul petrolier Mol, care este condus de un apropiat al lui Orbán şi încearcă să îşi diversifice operaţiunile.

Guvernul de la Budapesta a intrat deja în sectorul aeroporturilor în acest an, când a achiziţionat o participaţie de 90% la un aeroport din apropiere de Sarmellek, care este utilizat în principal de turiştii germani şi ruşi care vin în staţiunea balneară Heviz din apropiere. 

Sursa: Agerpres

Foto: Stefán Brigitta

Categories
Internationale Stiri

Viktor Orbán și partidul său, invincibili pentru opoziția din Ungaria

Opoziţia politică din Ungaria nu a reuşit duminică să determine pierderea majorităţii de două treimi deţinute în parlament de partidul premierului Viktor Orbán, candidata Fidesz câştigând un scrutin legislativ parţial, potrivit primelor rezultate.

Partidul Fidesz, aflat la guvernare, a păstrat cea de-a VI-a circumscripţie electorală din Borsod, în estul ţării, unde candidata sa Zsófia Koncz a câştigat 51% din voturi împotriva singurului candidat al opoziţiei, László Bíró, care a obţinut 46% din voturi.

De la victoria sa în capitală împotriva unui apropiat al premierului Viktor Orbán în urmă cu un an, opoziţia din Ungaria încearcă să prezinte un front comun în alegeri pentru a încerca să învingă partidul Fidesz, aflat la putere de zece ani.

Fidesz deţine 133 din cele 199 de mandate de deputat în parlamentul de la Budapesta.

Pe pagina sa de Facebook, premierul maghiar a felicitat-o personal pe învingătoare: „Felicitări, Zsófia Koncz! Tatăl tău ar fi mândru de tine în acest moment, așa cum suntem noi toți. Ne vedem în Parlament!”.

Sursa: ziare.com

Foto: Facebook Viktor Orbán

Categories
Magyar típusú találkozás Opinii

Opinia unui secui. Sare pe rana istorică: care este scopul?

Înainte de nebunia alegerilor, Agerpres a dat știrea că se va sărbători, ca în fiecare an, eliberarea orașului Sfântu Gheorghe: „Sfântu Gheorghe a fost primul oraş din Ardealul de Nord eliberat de Armata Română de sub ocupaţie fascisto-horthystă, în 8 septembrie 1944.”

Eliberarea Ardealului în general este considerată unul dintre subiectele foarte sensibile între români și maghiari. De obicei discuțiile pe această temă se degradează rapid în înjurături reciproce, chiar și în cazul unor oameni mai educați.

Haideți să recapitulăm ce s-a întâmplat: Transilvania, până în data de 4 iunie 1920, adică până în data semnării Tratatului de la Trianon era parte a Imperiului Austro-Ungar, iar mai înainte făcea parte din Ungaria. (Ungaria a devenit partea imperiului prin moștenire, după moartea lui Sigismund de Luxembourg, care avea un contract cu casa regală a Habsburgilor conform căruia după moartea lui, Albert al II-lea ar moșteni tronul. Albert, sub numele de Albert al V-lea, căsătorit cu fiica lui Sigismund a devenit astfel regele Ungariei și implicit al Transilvaniei.) Despre ocupare nu putem vorbi până în această dată. Atunci de unde vine ideea ocupației fascisto-horthyste?

Răspunsul s-ar referi la perioada marcată de al doilea arbitraj de la Viena. Arbitrajul însuși chiar folosește cuvântul ocupație: după Primul Război Mondial, este vorba despre plecarea armatei române și intrarea armatei ungare în zonele stabilite. Aici vorbim deci despre o ocupație administrativă și de logistică, nu numai militară.

Este interesant cum discursul privind Tratatul de la Trianon, respectiv al doilea arbitraj de la Viena sunt foarte similare, chiar și până în prezent: maghiarii preferă să folosească expresia de „Dictatul de la Trianon”, iar românii folosesc tot expresia de dictat, referitor la „Arbitrajul din Viena”.

Fapt este că fiecare dintre părți consideră că Transilvania ar reveni de drept lor. Ungurii nu se lasă deranjați de faptul că Ardealul avea de mult o populație preponderent română, precum nici românii nu sunt interesați de faptul că teritoriul marcat de Arbitrajul de la Viena era locuit predominant de unguri. Retorica nu s-a schimbat nici în 100 de ani după Trianon, și avem senzația că nu se va schimba mult până în data de 2040, an care va marca 100 de ani de cel al doilea dictato-arbitraj de la Viena.

Să vorbim și un pic despre fascistul Horthy. În opinia publică, guvernatorul Ungariei, Miklós Horthy este caracterizat drept fascist. Personajul istoric poate fi oarecum comparat cu Mareșalul Ion Antonescu, care în ciuda faptului că este documentat ca unul dintre cele mai sinistre caractere din istoria țării nu este perceput de mulți ca nazist. În cazul lui Horthy opinia istoricilor nu este unanimă: unii îl consideră fascist, alții numai antisemit. (Aici atragem atenția că Horthy se opunea, deși numai ușor, lui Hitler, chiar dacă din 1941 Ungaria participă activ la deportări, însă nu au omorât evrei. Nazistul propriu-zis din eră ar fi Ferenc Szálasi, urmașul lui Horhty.)

Să revenim un pic la evenimentele istorice: pe 8 septembrie, armata Ungară se află deja în retragere spre Târgu Mureș și Reghin, întâlnind și armata rusă. Armata română ajunge pe 8 septembrie în Sfântu Gheorghe, pe 9 septembrie în Târgu Secuiesc: majoritatea forțelor maghiare a părăsit deja zona, însă sunt lupte chiar și în satul apropiat de Sfântu Gheorghe, satul Arcuș (Generalul Grigore Bălan este rănit grav, sunt surse care consideră că moare chiar la Arcuș, și alte surse care spun, că decedează la Sinaia, pe data de 13 septembrie.)

Deci de aici ar veni motivul sărbătorii. Ceea ce din perspectiva unui român poate părea o clipă eroică și înseamnă eliberare, nu arată necesar la fel din perspectiva maghiarilor. În 1941 procentajul etnic din Sfântu Gheorghe arată în felul următor: din totalul de 14.365 de cetățeni, 96,8% se declară maghiari, 0,6% români. În urma recensământului din 1956, din 17.638, 85,7% se declară maghiari și 12,9% români. Evident în perspectiva maghiarilor evenimentele petrecute arată fix invers, decât din cea a românilor.

Eliberarea orașului marchează pentru comunitatea maghiară momentul în care au devenit minoritari. Un astfel de eveniment nu este ușor de digerat, chiar dacă în anii următori conviețuirea dintre români și maghiari este una pașnică. Ca minoritari vă putem spune că din când în când ne aflăm în situația în care trebuie să ne explicăm prezența în această zonă, care este la fel de naturală cum este prezența românilor în Alba Iulia!

Luând în calcul ceea ce s-a întâmplat în ultimele decenii, ceea ce poate fi caracterizat drept războiul de steaguri și simboluri, nevoia de a-și justifica existența unui minoritar într-un stat național devine una omniprezentă. În mod normal o schimbare ca aceea ce s-a petrecut în 1944 este digerată de o comunitate locală, sau regională – evident vorbim de cea maghiară. Că acest lucru nu s-a întâmplat este foarte evident. Având în vedere că etnia mai reprezintă o problemă în 2020 se pune întrebarea: cât de important este sărbătorirea acestui eveniment, care totuși pare să fie sare pe rana istorică a maghiarilor din zonă? Care este mesajul acestei manifestări anuale, la care nu prea participă românii locali, în afara poliției, armatei și jandarmeriei? Sunt numai forțele de ordine care reprezintă statul Român în zonă?

Adevărul este însă unul care o să placă celor care se declară anti-maghiari. Adevărul este, că orice ar fi fost înainte de 1944, acum lupta s-a sfârșit. Au ieșit câștigători românii. Nu numai din lupte, ci din toate disputele ulterioare, despre simboluri, învățământ și altele. Cei care consideră că trebuie sărbătorită înfrângerea maghiarilor au ceva de sărbătorit. Comunitatea maghiară nu a avut și nu are puterea de a schimba această situație.

Câștigătorul este câștigător, însă are și obligații morale: ar trebui să-și arate supremația, printr-o mână întinsă. Ceva de genul: hey maghiarilor, aveam probleme, ba erați voi răi, ba eram noi, de acum încolo, hai să fim prieteni, și să ne înțelegem, pentru că, de exemplu, în tema eliberării orașului Sfântu Gheorghe, voi o să ziceți mereu că este de fapt altceva. Vă înțelegem, însă simțim altceva. Nu-i bai, asta nu ne face dușmani, că trăim de mult în pace.

Gestul poate fi făcut însă numai și numai de parte învingătoare. Sperăm că va sosi și această clipă.

Nagy Kálmán