Categories
Internationale Stiri

Radio Europa Liberă nu se teme de cenzură și revine în Ungaria

Pe fondul discuțiilor tot mai aprinse din ultima perioadă despre cenzura pe care actualul guvern al Ungariei o exercită asupra presei, Radio Europa Liberă/Radio Libertatea a decis să revină în Ungaria din această toamnă. 

Serviciul ungar al Radio Europa Liberă/Radio Libertatea (Radio Free Europe (RFE) / Radio Liberty- RL) a revenit în Ungaria de marți, 8 septembrie, după declinul accentuat înregistrat de libertatea presei în această țară. „Suntem încântați să ne întoarcem în Ungaria cu programe de ultimă generație și angajamentul scris al RFE/RL de a servi interesul public prin relatarea despre problemele care contează cel mai mult pentru publicul nostru”, a afirmat Daisy Sindelar, președinte în exercițiu al RFE/RL.

„Avem o echipă remarcabilă de jurnaliști locali, care sunt hotărâți să meargă la sursă pentru știri de încredere și nepărtinitoare”, a mai declarat ea.

Serviciul va fi condus de Gyula Csak, fost jurnalist și editor pentru Euronews și producător și corespondent pentru BBC. El a lucrat și pentru numeroase agenții de presă maghiare.

RFE/RL și-a anunțat planurile pentru relansarea Serviciului în limba maghiară în toamna lui 2019 ca replică la diminuarea dramatică a peisajului media din Ungaria, lucru vizibil într-un declin de 16 poziții, până pe locul 89, în Indexul Libertății Presei din 2019, realizat de Reporteri Fără Frontiere.

În ultimul deceniu, guvernul condus de Viktor Orbán a preluat controlul asupra majorității redacțiilor fie direct, fie indirect. Televiziunea și radioul public și agenția națională de știri au intrat sub control guvernamental în 2011.

În 2019, circa 500 de instituții media private au fost concentrate în Fundația Central Europenă pentru Presă și Media, controlată de apropiați ai Guvernului Orbán.

Serviciul în limba maghiară al Radio Europa Liberă, cunoscut ca Szabad Europa Radio, a operat la Munchen în timpul Războiului Rece și a fost închis în 1993.

Reîntoarcerea în Ungaria marchează a treia țară membră UE în care se află RFE/RL, după redeschiderea în 2019 a birourilor din România și Bulgaria.

Sursa: Radio Europa Liberă România

Foto: newsmaker.ro

Categories
Internationale Stiri

Criticat că se deplasează cu elicopterul în România, Péter Szijjártó se apără public

Din cele scrise într-o postare pe Facebook de către ministrul de Externe și al Comerțului din Ungaria, Péter Szijjártó, reiese că ar fi primit în spațiul public acuzații cu privire la faptul că a folosit un elicopter al statului pentru a se deplasa vineri în România, motiv pentru care a hotărât să justifice acest gest. „Văd că unii reproșează că folosesc, din când în când, elicopterul Poliției, al statului. Asta o fac deoarece doar așa îmi pot face munca în timpul rezervat”, a scris ministrul ungar. 

În postarea justificatoare, Péter Szijjártó le-a adresat criticilor săi patru întrebări mai degrabă retorice, din care spera probabil ca aceștia să realizeze câte deplasări au fost incluse în programul său în ziua respectivă, deplasări pe care nu le-ar fi putut realiza fără să folosească elicopterul. 

„Așadar, să vedem programul meu de lucru de vineri. Care dintre lucruri nu trebuia să le realizez?


1. N-ar fi trebuit să merg dimineață la negocieri cu reprezentanții Shell la Budapesta și să anunț prima achiziție de gaz pe termen lung cu o societate occidentală?


2. Nu ar fi trebuit să mă întâlnesc la Nagykereki cu ministrul român de Externe și cu ministrul Transporturilor din România, pentru a inaugura autostrada care leagă Ungaria de România?


3. Nu ar fi trebuit să merg la Oradea pentru a mă întâlni cu reprezentanții UDMR, care pornesc în cursa electorală, pentru a discuta cu ei despre viitorul sprijin pentru maghiarii din zonă și în general din Transilvania?


4. Nu ar fi trebuit să mă întâlnesc la Berettyóújfalu cu reprezentanții Mezei Vill Kft  și nu ar fi trebuit să anunț o investiție de peste 500 milioane de forinți acolo, care asigură locurile de muncă a 100 de angajați? ”, a scris Péter Szijjártó, care a adăugat că un minimum de cunoștințe geografie ar fi fost suficient pentru oricine să înțeleagă necesitatea utilizării unui elicopter. 

Potrivit informațiilor transmise de Ziarul financiar, vineri au fost deschise secţiunea dintre Biharia-Borş a autostrăzii A3, noul punct de trecere a frontierei dintre România şi Ungaria, Borş II – Nagykereki, dar şi porţiunea de autostradă M4 cu care sectorul românesc face conexiunea, anunţă Ministerul Transporturilor.

Evenimentul a avut loc în pre­zenţa ministrului Lucian Bode, a ministrului român al afacerilor externe, Bogdan Aurescu, şi a omologului ungar Peter Szijjártó. Alături de oficialii guvernamentali au participat la eveniment repre­zen­tanţii managementului CNAIR şi cei ai autorităţilor locale.

Foto: Facebook Peter Szijjártó

Categories
Internationale Stiri

Ungaria și Ucraina, în prag de conflict diplomatic

Relațiile  dintre Ucraina și Ungaria, care pe zi ce trece sunt tot mai tensionate, tind să degenereze într-un conflict diplomatic, după ce secretarul de stat maghiar, Árpád Potápi, nu a primit permisiunea de a intra pe teritoriul Ucrainei, unde ar fi trebuit să participe la deschiderea unei școli maghiare renovate.

Publicația „Adevărul European”, a relatat că pe data de 3 septembrie Árpád Potápi programase să participe la ceremonia de deschidere a școlii Nr. 10 din Ujgorod. Unitatea școlară fusese reconstruită cu sprijin financiar din partea guvernului maghiar.

Din cauza unei decizii recente a Kievului de a interzice intrarea străinilor în Ucraina, sosirea secretarului de stat maghiar a fost împiedicată. Consulul maghiar László Kuti a declarat că Ucraina ar fi putut face o excepție pentru delegația guvernamentală din Budapesta condusă de Potápi, dar nu a dorit să facă acest demers.

„Așteptam oaspeți din Ungaria pentru acest eveniment, dar, din păcate, la câteva sute de kilometri de aici (în Kiev) cineva a decis că sosirea delegației guvernului maghiar este cea mai mare amenințare la adresa situației epidemiologice. Din această cauza, delegația n-a sosit la Ujgorod”, a spus diplomatul la ceremonie, potrivit flux24.ro

foto: Facebook Árpád Potápi

Categories
Internationale Stiri

Posibile noi proteste la Budapesta. Cauza: încălcarea autonomiei universitare de către Guvern

Conducerea Universității de Artă Teatrală și Cinematografică din Budapesta a demisionat în semn de protest față de impunerea unui consiliu numit de guvern, iar studenții se pregătesc de proteste.

https://www.facebook.com/Szinhazesfilmmuveszetiegyetem/posts/3628882157123866

Senatul Universității și-a motivat decizia de a demisiona afirmând că a fost privat de dreptul său de a decide cu privire la chestiuni bugetare, organizatorice și de personal și nu mai poate reprezenta interesele și valorile universității. Profesorii au avertizat că, dacă nu mai rămâne nimic din autonomia instituției, atunci nu le mai rămâne decât să se retragă fiecare în sălile de cursuri: “E începutul unei noi ere”, a comentat prodecanul Eszter Novák.

Câțiva directori de teatre au demisionat deja în ultimele săptămâni de la catedrele pe care le aveau în Universitatea de Teatru.

O lege adoptată de parlament la începutul acestui an a transferat proprietatea universității de stat către o fundație privată și a respins membrii propuși de Universitate pentru funcții de conducere. 

Guvernul, care neagă orice încercare de a cenzura libera exprimare, susține că unele universități vor fi conduse de un consiliu de administrație care va elimina efectiv influența statului asupra lor. Dar, comentează Reuters, câștigarea celui de-al treilea mandat, în 2018, a însemnat pentru Vicktor Orban și un mandat clar primit de la suporterii săi conservatori pentru o schimbare culturală, pe care o definește ca fiind “sfârșitul dominației artistice în Ungaria a liberalilor și a celor de stânga”.

Surse: biziday.ro, Reuters.

Categories
Internationale Stiri

Înțelegeri între miniștrii români și ungari de interne și externe, pentru buna desfășurare a unor activități la granița dintre cele două state, pe fondul creșterii îmbolnăvirilor de COVID-19

Ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, a avut o convorbire telefonică cu omologul său ungar, Sandor Pinter, în contextul restricțiilor de circulație pentru cetățenii străini impuse de autoritățile ungare, începând cu 1 septembrie, iar Ungaria a acceptat menținerea în funcțiune a încă patru puncte de trecere a frontierei, suplimentar față de cele opt comunicate inițial. Și ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a avut, sâmbătă, o convorbire telefonică cu omologul său de la Budapesta, Péter Szijjártó, acesta din urmă confirmând că tranzitarea teritoriului Ungariei va fi permisă în continuare în aceleaşi condiţii. Oficialul ungar a precizat că regulile care vor fi schimbate se referă la intrarea în Ungaria ca destinaţie finală a călătoriei.

„În această dimineață, ministrul afacerilor interne, Ion Marcel Vela, a avut o convorbire telefonică cu omologul ungar, Sandor Pinter, în contextul restricțiilor de circulație pentru cetățenii străini impuse de autoritățile ungare, începând cu 1 septembrie 2020. Cei doi demnitari au analizat împreună măsurile ce pot fi instituite de partea ungară. La propunerea părții române, Ungaria a acceptat menținerea în funcțiune a încă patru puncte de trecere a frontierei, suplimentar față de cele opt comunicate inițial”, precizează Ministerul Afacerilor Interne într-un comunicat de presă.

Astfel, următoarele puncte de trecere a frontierei sunt deschise pentru tranzitul cetăţenilor români:

  • PETEA – CSENGERSIMA, destinat traficului internaţional de persoane şi marfă (tranzit)
  • URZICENI – VÁLLAJ, destinat traficului internaţional de persoane (tranzit)
  • VALEA LUI MIHAI – NYÍRÁBRÁNY, destinat traficului internaţional de persoane şi marfă (tranzit)
  • BORŞ – ÁRTÁND, destinat traficului internaţional de persoane şi marfă (tranzit)
  • VĂRŞAND – GYULA, destinat traficului internaţional de persoane şi marfă (tranzit)
  • TURNU – BATONYA, destinat traficului internaţional de persoane şi marfă (tranzit)
  • NĂDLAC – NAGYLAK, destinat traficului internaţional de persoane şi marfă (tranzit)
  • NĂDLAC 2 (autostradă) – CSANÁDPALOTA, destinat traficului internaţional de persoane şi marfă (tranzit)
  • CENAD – KISZOMBOR – destinat inclusiv tranzitului lucrătorilor transfrontalieri
  • CURTICI – LOKOSHAZA (feroviar)
  • SĂCUIENI – LETAVERTES – destinat tuturor tipurilor de trafic
  • SALONTA – MEHKERE – destinat inclusiv tranzitului lucrătorilor transfrontalieri

Conform sursei citate, traficul internaţional de marfă nu va fi restricţionat, acesta se va desfăşura în aceleaşi condiţii ca şi până acum.

Cei doi miniștrii au agreat și operaționalizarea în cel mai scurt timp a noului PTF Borș II, ce va fi inaugurat în data de 4 septembrie, precizează MAI.

La invitația ministrului Marcel Vela, cei doi demnitari au stabilit ca la sfârșitul lunii septembrie să aibă o întrevedere în România, pentru a discuta aspecte care țin de relațiile bilaterale dintre cele două ministere, se mai arată în comunicat.

Potrivit MAE român, condiţii de călătorie pentru Ungaria actualizate periodic sunt disponibile la următorul link: http://www.mae.ro/node/51934.

Ministerul reaminteşte că, în prezent, sunt aplicabile următoarele condiţii de tranzit pentru pasageri:

– durata tranzitului să nu depăşească 24 de ore;

– persoanele să nu prezinte simptome specifice infecţiei cu COVID-19;

– să prezinte un document din care să rezulte fără echivoc scopul deplasării şi ţara de destinaţie, respectiv să aibă asigurată intrarea pe teritoriul statului vecin Ungariei, aflat pe ruta de tranzit către ţara de destinaţie.

Surse: g4media.ro, digi24.ro

Categories
Internationale Interviuri

Europa Liberă: Primul interviu acordat unei redacții de limbă română de editorul demis al index.hu. „Întrebarea recurentă pe care o primesc este dacă guvernul Viktor Orbán are sau nu de-a face cu cele întâmplate”

Demiterea lui Szabolcs Dull din funcția de editor al Index.hu a atras demisa în bloc a redacției, un protest cu mii de oameni pe străzile Budapestei și preluarea știrii în întreaga lume. Jurnalistul vorbește despre toate acestea, și altele, în primul interviu acordat unei redacții de limbă română.

Europa Liberă: Când, dar mai ales de ce ați ales să fiți jurnalist?

Szabolcs Dull: „Între 2002 și 2008, am urmat cursurile Facultății de Franceză din cadrul Universității de Științe Eötvös Loránd (ELTE) din Budapesta. Ca să fiu sincer, m-a interesat mereu viața publică, politica, și mi-am dorit să fiu jurnalist tocmai pentru a avea acces la sfere sau universuri la care altfel nu prea poți avea acces. Un imbold puternic, însă, mi-a dat și unul dintre profesorii mei dragi, așa am ajuns să lucrez la Manager Magazin, o publicație fantastică, cu jurnaliști extraordinari, care mi-au fost modele. Ei reprezentau mentalitatea și sistemul de valori pe care doream și eu să îl reprezint. Prin 2006 sau 2007, publicația a avut o istorie similară cu cea de acum a Index: după un scandal cu patronul, redacția s-a spart și au plecat aprope toți jurnaliștii. Așa că și povestea primului loc în care am lucrat în presă se termină trist.”

Europa liberă: Cred că ar fi bine ca cineva să adune toată această istorie tristă a presei din Europa Centrală și de Est, pentru că și în România, și în alte țări din regiune sunt povești similare.

Szabolcs Dull: „Da, mai pot adăuga și eu câteva. După Manager Magazin, am ajuns la Radio Kossuth, principalul post public de radio din Ungaria. Mai exact, la Krónika, cea mai populară emisiune a postului. Și acolo, după schimbarea de guvern din 2010, redacția Krónika a fost serios zdruncinată, fiind, să spunem așa, invadată de oameni apropiați noului guvern. Așa că și acolo, practic toată redacția a fost făcută praf. Am ajuns apoi la Origo, alt portal de știri important al Ungariei, unde ne-am luat jucăriile și am plecat, cu o bună parte a redacției, în 2014. Așa am ajuns la Index. Mai întâi ca redactor la rubricile de politică și, apoi, de sport, și în cele din urmă am devenit, până acum două săptămâni, editorul publicației. Cum o să evolueze lucrurile de aici încolo în privința mea, rămâne de văzut.”

Europa Liberă: V-au căutat mulți jurnaliști după ce ați fost demis? Am văzut că despre acest conflict a scris presa din toată lumea.

Szabolcs Dull: „Da, interesul mass media este într-adevăr uriaș, chiar și acum. Sunt căutat din Japonia, din Brazilia, din toate țările Europei ș.a.m.d. Sunt atât de solicitat încât nu reușesc să răspund tuturor. Lucru care arată că Index a fost cu adevărat un punct de reper, un portal de știri important și în Ungaria, dar și în afara ei, și că de-a lungul anilor a devenit un simbol al libertății presei. Diferența pe care o constat între presa internațională și cea din Ungaria este că în timp ce presa de afară chiar încearcă să înțeleagă ce s-a întâmplat, presa maghiară a început o campanie împotriva mea. Publicațiile și posturile apropiate actualului guvern nu sunt, evident, interesate să afle ce s-a întâmplat, dar au lansat un atac incredibil împotriva mea.”

Europa Liberă: Există și alt interes decât cel al presei? Mă gândesc la cel politic sau la oameni de afaceri ori companii care vor să sprijine continuarea proiectului Index într-o altă formă?

Index a fost cu adevărat un punct de reper, un portal de știri important și în Ungaria, dar și în afara ei, și că de-a lungul anilor a devenit un simbol al libertății presei

Szabolcs Dull: „Da, există o presiune puternică, asta îmi spun și colegii, că primesc foarte multe mesaje, semnale pentru a continua proiectul. Se simte presiunea aceasta, că lumea vrea să existe un alt proiect. Sigur, nu știm ce va fi și sunt multe probleme de rezolvat – tehnice, legale, financiare. Nu e chiar așa de simplu de mers mai departe, dar primim foarte multe mesaje de susținere pentru a continua. Ani la rând, slogalul Index a fost: Nu există altul! Acum, sloganul echipei demisionare este: Să fie altul! Spune multe și această schimbare. S-a putut vedea că, mai ales după demiterea mea, echipa a fost foarte puternică și solidară, și asta dă o forță extraordinară redacției.”

Europa Liberă: Ca să economisesc o întrebare: care a fost, în cadrul acestor interviuri, întrebarea pe care v-o amintiți cel mai mult sau care vi se pare cea mai importantă?

Szabolcs Dull: „Întrebarea recurentă este dacă guvernul Viktor Orbán are sau nu de-a face cu cele întâmplate?”

Europa Liberă: Bun, n-am avut noroc, pregătisem și eu această întrebare. Care ar fi, însă, dovezile că guvernul FIDESZ ar avea de-a face cu toată povestea Sau e doar intuiție, fler.

Szabolcs Dull: „Și mie mi-ar plăcea mult să aflu cum se leagă prezența lui Miklós Vaszily (omul care a coordonat principalele schimbări operate în ultimii ani de FIDESZ pe piața media din Ungaria – n. red.) de toată povestea și ar răspunde chiar el la întrebare. Ceea ce știu cu siguranță, este că, la un moment dat, Vaszily a apărut la Indamedia, firma care se ocupă de publicitate la Index, după care consilierii săi apropiați au elaborat un plan pe care au vrut să îl impună redacției – așa-numitul plan de externalizare a editării textelor, pas care, în opinia mea, ar fi dus la desființarea redacției, lucru împotriva căruia am protestat vehement și eu, și redacția. Apoi, în iulie, m-au demis.

Noi, redacția Index, nu am făcut o demonstrație politică. Ne-am ridicat doar vocile pentru a arăta în ce condiții vedem că poate fi asigurată independența noastră jurnalistică.

Este bine să țineți cont și de faptul că în Ungaria totul este foarte repede contextualizat politic. Dacă ați fost atenți, noi, redacția Index, nu am făcut o demonstrație politică. Ne-am ridicat doar vocile pentru a arăta în ce condiții vedem că poate fi asigurată independența noastră jurnalistică. Am făcut-o încă de acum doi ani. Însă, pentru ca redacția Index să poată lucra liber și independent, trebuie îndeplinite două condiții care nu sunt de negociat: independența editorială și intangibilitatea echipei redacționale. Mai exact, foarte simplificat, să nu ne spună nimeni din exterior ce să scriem sau ce să nu scriem, respectiv să nu ne spună nimeni din afară cu cine să lucrăm, în ce formulă de organizare. Noi am simțit că această a doua condiție a fost încălcată. Așa, nu ne mai putem continua munca.”

Europa Liberă: Nici rezultatele economice din ultimele luni ale firmei nu au fost dintre cele mai bune. Au influențat și ele situația creată?

Szabolcs Dull: „Întâi de toate, trebuie știut că Index este sau a fost, fără îndoială, cel mai citit portal de știri din Ungaria. Încă de la începutul pandemiei am avut în jur de un milion de vizitatori unici pe zi. Faptul că agențiile de publicitate ale statului sau cele apropiate guvernului nu au făcut reclamă la noi, deși eram cel mai accesat site, este o ciudățenie și ține doar de caracteristicile economiei ungurești. Evident că acest lucru a creat probleme continue afacerii. Din cauza lor a trebuit să luăm și măsuri: reduceri de personal, tăierea bonusurilor pentru orele de muncă efectuate la sfârșit de săptămână și alți pași care au afectat organizația, redacția.

Dincolo de toate acestea, deoarece nu prea aveam informații despre cum evoluează reclamele și după ce criterii primim bani din ele, ne-am pus, inclusiv eu, tot mai multe întrebări, pe care le-am adresat apoi și celor care se ocupă de partea de business. Nu am primit, însă, vreun răspuns liniștitor despre cum merg lucrurile din punct de vedere financiar, economic.”

Europa Liberă: Se tot scrie de discuțiile pe care le-ați purtat cu conducerea Index în zilele premergătoare demiterii dumneavoastră și a demisiei în bloc a redacției. Care sunt aspectele relevante, de aflat despre aceste discuții pentru un cititor din România? Care a fost tonul, atmosfera lor?

Szabolcs Dull: „După ce am protestat față de planul de externalizare a editării textelor și am publicat acel barometru al cărui ac se mută de la „Independent” la „În pericol”, semnalând astfel opiniei publice că ne simțim în pericol, deci, după acest moment, atmosfera generală în redacție s-a schimbat. Din mai multe motive. Se întâmplau lucruri pe care redacția pur și simplu nu le înțelegea. Pentru a da un singur exemplu: într-o singură săptămână ne-au plecat doi directori generali. În cazul unuia dintre ei, nu știu nici astăzi motivele plecării. Cert este că am rămas fără doi directori generali. De aici încolo, discuțiile s-au purtat pe un ton și într-o atmosferă stranie, pentru că László Bodolai, curatorul fundației care deține Index, a pus pe toată lumea să semneze o declarație de păstrare a secretelor companiei. Prin urmare, conținutul discuțiilor despre care vorbim sunt protejate de aceste declarații semnate. Din aceast motiv, nici nu pot vorbi despre conținutul lor, oricât de important ar fi ca opinia publică să le cunoască, pentru ca toată lumea să înțeleagă mai bine cum am ajuns în situația în care practic întreaga redacție a demisionat după demiterea mea.”

Nu pot renunța la dreptul meu la exprimare, când și interesul meu este ca acest caz să fie prezentat publicului cât mai transparent, să reiasă cât mai multe detalii legate de el

Europa Liberă: Umblă vorba, inclusiv în rândul susținătorilor dumneavoastră, că motivul invocat în demiterea dumneavoastră a fost scurgerea de secrete de business spre concurență. Cum comentați?

Szabolcs Dull: „Am spus-o de mai multe ori și o spun și acum: nu am oferit secrete de afaceri. În motivația documentului prin care am fost demis, pe care mi l-a înmânat László Bodolai în persoană, figura un punct în care Bodolai scria că și-a pierdut încrederea în mine pentru că am făcut publice comunicatele de serviciu și am repoziționat barometrul în zona de pericol. Deci, nu este vorba de secrete de afaceri.”

Europa Liberă: Se spune că au vrut să vă cumpere. E adevărat?

Szabolcs Dull: „Nici vorbă. Au existat, în ultimele săptămâni, presiuni asupra mea și asupra redacției, dar nu în forma aceasta.”

Europa Liberă: Cum a reacționat redacția imediat după ce a aflat că ați fost demis?

Szabolcs Dull: „E important de știut că László Bodolai nu a anunțat demiterea mea în redacție, la fața locului.”

Europa Liberă: Unde, mai exact?

Szabolcs Dull: „Nu contează, important este că nu în cadrul Index. Aș fi putut avea și varianta semnării unui acord comun, o hârtie pe care scria că, dacă tac, dacă refuz, de exemplu, un interviu cum este și cel de față, atunci, evident, pot pleca în condiții financiare mai avantajoase, cu mai mulți bani. Am refuzat propunerea și pentru că știam, încă de atunci, că va fi extrem de important ca cele întâmplate să fie cunoscute cât mai bine de opinia publică. Pur și simplu nu pot renunța la dreptul meu la exprimare, când și interesul meu este ca acest caz să fie prezentat publicului cât mai transparent, să reiasă cât mai multe detalii legate de el.

Când m-am întors în redacție ca să împachetez și să îmi iau rămas bun de la colegi, László Bodolai adusese deja la cunoștința redacției decizia sa printr-un email, un lucru cu totul străin culturii organizaționale a Index, pentru că noi, și asta a putut vedea lumea întreagă, suntem o echipă foarte solidară, care discutăm între noi problemele și comunicăm foarte mult unii cu alții.

Le-am vorbit colegilor despre cele întâmplate și i-am asigurat că cetatea pe care am apărat-o împreună, am încercat să o apăr, ca să spun așa, până la ultima mea picătură de sânge, dar că nu mai pot continua, le revine lor sarcina să o facă pe mai departe. Am aflat apoi că nu au primit un răspuns liniștitor și așa au decis că, în noile condiții, nu își mai pot desfășura activitatea.”

Vreau să le mulțumesc aici celor din Ardeal pentru numeroasele mesaje private și publice

Europa Liberă: Ce se va întâmpla cu arhiva Index, un pachet informațional pe care l-aș numi esențial pentru societatea și sfera academică din Ungaria? Să o salveze cititorii?

Szabolcs Dull: „Arhiva Index are o valoare cu totul deosebită. Vorbim de o istorie de 21 de ani. Sau, altfel spus, toate transformări prin care a trecut societatea maghiară în ultimii 21 de ani sunt prezente în arhiva Index. Sunt, apoi, nenumărate povești care se leagă de istoria de 21 de ani a Index, inclusiv foarte multe inovații ce țin de istoria presei, momente care definesc conținutul online de limbă maghiară. Arhiva ar trebui păstrată cu orice preț, dar decizia ține, bineînțeles, de proprietarii Index.”

Europa Liberă: Ce se va întâmpla cu echipa și încotro o veți lua dumneavoastră?

Szabolcs Dull: „Am primit foarte multe încurajări. Cum am mai spus, viitorul acesta ține și de câteva condiții tehnice, financiare. S-a întâmplat ceva unic pentru mediul online din Ungaria: pagina Facebook pe care au creat-o colegii mei după ce au demisionat a strâns, în câteva zile, un sfert de milion de like-uri, ceea ce, în condițiile de aici, înseamnă foarte mult.

În ce mă privește, am avut un contract foarte strict, care prevede ca timp de șase luni după plecarea mea să nu mă angajez în proiecte concurențiale. Deci, până atunci, nu pot lua parte la niciun proiect similar, dar le țin pumnii colegilor mei. Spun mereu că valorile pe care s-a clădit Index și de care au nevoie sute de mii sau, uneori, chiar peste un milion de oameni trebuie păstrate. Ungaria are nevoie de ele. Și, în opinia mea, are nevoie de ele nu doar Ungaria, ci întreg Bazinul Carpatic. Pentru că am primit foarte multe mesaje de susținere și de peste hotare și vreau să le mulțumesc aici celor din Ardeal pentru numeroasele mesaje private și publice. O susținere care este extrem de importantă pentru noi și care arată, într-adevăr, că Index este nu doar un produs media al Ungariei, ci pur și simplu al unei întregi regiuni.”

Sursa: romania.europalibera.org

Categories
Internationale Nationale Opinii Politic

„Armele seducției” lui Viktor Orbán în rândul maghiarilor de peste granițe, date în vileag de „Le Monde“

Oricine are prilejul de a veni în contact cu minoritățile maghiare din România va constata cu ușurință susținerea și loialitatea acesteia – cu excepțiile firești – față de premierul ungar Viktor Orbán. Publicaţia franceză „Le Monde“ a făcut un amplu reportaj în Ardeal, prin care arată care este strategia prin care controversatul om politic a câștigat de partea sa un număr atât de mare de maghiari din afara granițelor. Cultivând Obsesia Trianonului, Viktor Orbán  îşi „galvanizează electoratul” interpelând mulţimea despre nedreptăţile trecutului şi despre acel „diktat“, care a lăsat câteva milioane de maghiari între graniţele ţărilor vecine.

La o sută de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, premierul Viktor Orbán continuă să cultive amintirea acestui „dictat“, scrie „Le Monde“. „A fost odată un pământ între munţi, în spatele interminabilei câmpii a Dunării. Un pământ al „comorilor naturale“ de care „Occidentul a privat Ungaria“, „încălcând frontiere milenare“ pentru a-i forţa pe maghiari să trăiască în spatele unor „frontiere imposibil de apărat”, transformând naţiunea în „culoar al morţii“.   Astfel s-a exprimat premierul ungar, Viktor Orbán, pe 6 iunie, pentru comemorarea „tragediei naţionale“ pe care o reprezintă Tratatul de la Trianon, semnat pe 4 iunie 1920 într-o anexă a Palatului Versailles şi care, o sută de ani mai târziu, încă reprezintă o plagă sângerândă pentru o bună parte a maghiarilor. Semnat între puterile victorioase din Primul Război Mondial şi reprezentanţii unei Ungarii învinse, aliata cu Reich-ului german, Trianon a însemnat pierderea a două-treimi din teritoriul fostului regat al Ungariei, anterior parte integrantă a Imperiului Austro-Ungar. O treime a populaţiilor maghiarofone a fost lăsată în noile ţări vecine, cum ar fi Cehoslovacia şi Romania. Niciun ungur nu poate ignora ce este Trianon, acest „dictat“ impus unei naţiuni mândre, dar izolată lingvistic de puterile victorioase, începând cu Franţa unde Tratatul, la fel ca numeroase alte convenţii care au reconfigurat frontierele Europei după 1918, este în mare parte uitat“, notează „Le Monde“.

Pandemia i-a stricat planurile lui Viktor Orbán, care plănuia să comemoreze acest eveniment prin inaugurarea unui monument controversat în centrul Budapestei, o rampă pe care sunt scrise numele localităţilor pierdute şi care conduce spre o „flacără eternă“ care să simbolizeze Ungaria Mare. Inaugurarea monumentului a fost amânată pentru luna august. În schimb, premierul naţionalist ungar s-a deplasat în localitatea Satoraljaujhely, în apropierea frontierei cu Slovacia, unde a vorbit despre suferinţele Ungariei.

După 100 de ani, aproximativ două milioane de maghiari – în timp ce Ungaria are 9,7 milioane de locuitori – sunt răspândiţi în România, Slovacia, Serbia, Ucraina, Austria, Croaţia şi Slovenia. Aceste „minorităţi“ joacă un rol preponderent în politica internă şi externă a premierului naţionalist Viktor Orbán, care le acordă favoruri de când a revenit la putere la Budapesta în 2010. Le-a permis la peste un milion de etnici maghiari să obţina paşapoarte ungare. „Iar acest lucru îi este favorabil. La fiecare scrutin, votează masiv pentru partidul său, Fidesz“, subliniază cotidianul francez. „Viktor Orbán ne apăra. Ne oferă ajutoare, 300 de lei (60 de euro) pentru fiecare copil, anual; nu este mult, dar acest lucru ne permite să ne plătim pâinea“, spune Veronica C., în vârstă de 61 de ani, de origine maghiară, intervievată de reporterul Le Monde în faţa casei sale din Valea Uzului. În schimb, unii ceangăi din România se consideră pur şi simplu români. Iar etnicii maghiari din Austria se simt complet asimilaţi.   Oficial, Budapesta nu vrea recuperarea teritoriilor pierdute. „Doar statele au frontiere, nu naţiunile. Unii au înţeles acest lucru, alţii nu. Aceştia din urmă ar face bine să se abţină“, a declarat Viktor Orbán. Ameninţarea voalată este destinată în principal ţărilor noncooperante. România şi Ucraina, conduse de guverne liberale proeuropene, fac obiectul criticilor Budapestei. Este în curs un război diplomatic cu Kievul, în contextul în care reprezentanţii celor 150.000 de maghiari critică legea educaţiei din 2017, neaplicată în totalitate, care prevede intensificarea învătământului în limba ucraineană. În aşteptarea teoreticei soluţionări a problemei, Ungaria utilizează vetoul pentru a bloca apropierea Ucrainei de NATO şi de Uniunea Europeană.   

În schimb, cu Serbia procedează exact invers. „Reintegrarea Donbasului şi Crimeei este de neimaginat fără rezolvarea problemei învătământului lingvistic. Această lege este unul dintre motivele mişcărilor separatiste rusofon“, spune pentru „Le Monde“, Laszlo Brenzovics, preşedintele Asociaţiei Culturale a Maghiarilor din Transcarpatia şi mult timp deputat la Kiev. Teza corespunde cu apropierea lui Viktor Orbán de liderul de la Kremlin. Cu ocazia marcării Tratatului de la Trianon, pe 4 iunie, noul premier al Slovaciei, Igor Matovici, a rostit un discurs în faţa reprezentanţilor comunităţii maghiare adunaţi la Bratislava. „Regatul Ungariei era statul nostru comun, unde voi, maghiarii, eraţi majoritatea, iar noi, slovacii, eram în minoritate. Înţeleg perfect că mulţi oameni încă resimt tristeţe şi durere din cauza Trianonului. Dar eu cred că istoria Ungariei este şi istoria noastră. Să îndrăznim deci să spunem că istoria ungară este şi istoria noastră“, a subliniat premierul slovac.    

Din nefericire pentru Orbán are însă prea puţini sprijinitori în Europa, aproape deloc, care să-i ofere mai mult decât vorbe prudente de înţelegere, scrie publicaţia franceză.   

Foto: Newsweek.ro
Sursa: adevarul.ro

Categories
Internationale Stiri

„Szabad ország, szabad sajtó/ Țară liberă, presă liberă”. Protest masiv la Budapesta pentru susținerea jurnaliștilor de la Index.hu

Mii de persoane au ieșit în stradă la Budapesta pentru a se solidariza cu jurnaliștii de la portalul Index.hu, care au demisionat în grup acuzând conducerea țării de presiuni politice. Index este portalul online cu cele mai multe accesări din Ungaria (aproximativ 1,5 milioane pe zi – raportat la o populație totală de doar 10 milioane), iar multe articole publicate sunt critice la adresa guvernului. La protestele de vineri seara din Budapesta au participat aproape 10.000 de oameni.

Protestatarii s-au adunat în apropierea redacției Index. De acolo au pornit pe malul Dunării spre sediul premierului ungar Viktor Orbán. În repetate rânduri, demonstranții i-au aplaudat pe jurnaliștii de la Index pentru munca lor. Mulți au strigat. “Suntem alături de voi” și “Țară liberă, presă liberă”. 

Redactorul-șef al portalului online Index, Szabolcs Dull, a fost concediat miercuri (22.7.2020). Încă la sfârșitul lunii iunie, el a publicat un articol în care avertiza cu privire la creșterea influenței unor antreprenori apropiați de guvernul ungar asupra redacției Index. În discursul său de adio, Dull a declarat miercuri: “Index este o fortăreață pe care vor să o distrugă.”
După concedierea lui Dull, întreaga redacție Index l-a sprijinit, solicitând să fie reangajat. Conducerea nu a reacționat însă. 
Vineri, peste 80 de angajați ai Index au demisionat, printre care redactoarea-șefă adjunctă Veronika Munk și mai mulți redactori care erau în funcții de conducere. Veronika Munk a anunțat deja că vrea să înființeze un nou portal independent alături de alți foști redactori de la Index. 

În urmă cu trei ani, compania căreia îi aparține portalul a fost preluată de antreprenori apropiați partidului Fidesz al lui Viktor Orbán. O fundație urma însă să garanteze în continuare independența portalului Index. În luna martie a acestui an, întreaga publicitate a fost însă scoasă din atribuțiile portalului și supusă controlului direct al proprietarilor. Cu o lună în urmă, proprietarii au cerut redacției, conducerii portalului, dar și fundației ca materialele publicate să fie mai puțin critice la adresa guvernului – ceea ce a dus la ruptura dintre conducere și redactorul-șef Dull, alături de aproape întreaga redacție. 

Potrivit analiștilor media din Ungaria, aproximativ 90 la sută dintre instituțiile media maghiare sunt, în prezent, sub controlul guvernului. Mulți se tem că și Index va ajunge complet pe linia politică a conducerii de la Budapesta, conform unui model la care a recurs guvernul Fidesz de mai multe ori în trecut: întâi, antreprenori apropiați de guvern cumpără instituții media critice. Apoi, ele sunt aduse pe linia partidului aflat la guvernare sau închise. În 2015, portalul online Origo – odinioară, cel mai mare portal critic – și-a schimbat proprietarii, fiind considerat între timp o portavoce a guvernului Orbán. Un an mai târziu, cel mai mare cotidian al Ungariei, Népszabadság, a fost închis. 

Posturile publice de radio și TV ungare se află încă din 2010 sub controlul statului, iar majoritatea posturilor private, cât și aproape întreaga presă locală sunt în posesia unor antreprenori apropiați partidului Fidesz. Centralizarea peisajului mediatic din Ungaria se reflectă negativ și în clasamentul realizat de Reporteri fără Frontiere: la capitolul libertății presei, Ungaria a ajuns pe locul 89 din 180 de țări. 

Sursa: dw.com.

Categories
Internationale Opinii

Op-ed Dan Alexe, Europa Liberă: Viktor Orbán, la Bruxelles: Portretul narcisistului est-european care vede împrejur doar „ură” și „dușmani”

“Nu știu dacă premierul Olandei mă urăște pe mine sau urăște Ungaria, de ne atacă așa tare”.

Asta a spus Viktor Orbán duminică în Bruxelles, vorbind cu presa maghiară în marginea summitului UE destinat finanțării ieșirii din criză: — “Nem tudom, utál-e engem vagy Magyarországot a holland kormányfő, de nagyon erősen támad.”

Orbán se plângea așa pentru că premierul Olandei, Mark Rutte, a tot insistat că nu vrea să-și mai deschidă punga dacă plățile fondurilor europene nu sunt condiționate de respectarea statului de drept de către beneficiari… Adică de el, Orbán “iliberalul”.

Și iată cum se vede imediat că Viktor Orbán vine din Europa de est!… De îndată ce-l critică cineva, îi vine la gură acuzația de „ură”, „utál engem”. Prin părțile noastre, nu poți să critici pe cineva, că imediat ești acuzat de „ură”.

Prin părțile noastre, nu poți să critici pe cineva, că imediat ești acuzat de „ură”…

Orice impostor public pe care îl ironizezi un pic se va declara victima unei campanii nedrepte, de „ură”. Iar, la fel, cine îl critică pe Viktor Orbán nu poate fi decât anti-maghiar și plin de „utál”. Prin părțile noastre, nu infractorul demascat sau impostorul sunt vinovați, ci “dușmanii”. Adică “ura” celor din jur.

La noi, de la cronicari, care dădeau vina pentru toate belelele pe „haini”, „neferi” și „neprieteni”, până la moralistul pop Emil Cioran, românul a întreținut o obsesie cu „dușmanii” și „ura” (chiar și de sine, cum o spunea Luca Pițu cercetând amuzat „sentimentul românesc al urii de sine”).

Dar, cum am mai spus-o când am avut odată o revelație, aceasta este și gândirea din manele! Da, asistăm prin părțile noastre la o manelizare totală a discursului public și a vocabularului politic. Manelizare la propriu, inclusiv conceptual, prin vocabular: acea „ură” de care se plâng toți caraghioșii publici care nu-și văd ridicolul este echivalentul „dușmăniei” din lirica manelelor.

Ascultați manele la întâmplare și veți vedea că printre cuvintele cu cea mai mare frecvență sunt: „dușman(i)” și „dușmănie”. Nu loser-ul și impostorul sunt vinovați de eșecul lor social/amoros/creativ, ci “dușmanii” . Adică “ura” celor din jur.

Orban este “urât” și “dușmănit”

În același timp, acuzația de „ură” este, desigur, și resortul gândirii totalitare, care oferă acest paradox că: fiind totalitară, ea e săracă în concepte. La fel este și cea a perdantului. Totul e din vina „dușmanilor”.

Cei care nu mă adoră nu pot decât să mă urască…

Ironia rămâne de neînțeles într-un sistem totalitar, sau în gândirea perdantului lipsit de auto-sarcasm, și atunci ironiei trebuie să i se pună o etichetă care s-o facă să intre în violența internă a gândirii totalitare: este „ura” la politicieni, credincioși, persoane publice fără umor; sunt „dușmanii” și „dușmănia” în manele.

Cei care nu mă adoră nu pot decât să mă urască. Sarcasmul blând e de neimaginat pentru manelist. Cine râde de el e „dușman”. La fel, întotdeauna propaganda regimurilor totalitare, sau cea a bisericii, a etichetat sarcasmul împotriva lor drept „ură”.

In procesul aceasta de manelizare a discursului public, „dușmănia” explică totul. Perdantul narcisist, ca și ideologul totalitar, rezolvă contradicția oglinzii deformante prin : „ură” sau prin lucrul „dușmanilor”!

În această manelizare generală, ura este vinovată de eșecul public al perdantului est-european, așa cum doar dușmanii sunt de vină că el bea. (deși se pare că și Boris Johnson,pentru a da un exemplu din altă cultură, funcționează exact la fel).

Doar că discursul acesta nu poate funcționa cu olandezul Rutte, care doar îl privește ciudat pe Orbán și așteaptă dovezile că se respectă statul de drept înainte de a semna cecul.

Sursa: moldova.europalibera.org

Categories
Internationale Nationale Stiri

Criza COVID, sursă de conflict între transportatorii români și maghiari în Ungaria

Un scandal de proporţii a izbucnit în Ungaria între transportatorii maghiari şi cei români din cauza epidemiei de coronavirus – relatează publicaţia ungară Világgazdaság, citată de Rador. „O treime din mărfurile ungare de export sunt transportate cu mult sub preţul pieței de transportatorii români” – a declarat publicaţiei ungare Federația Națională a Transportatorilor Privați din Ungaria. Din această cauză, transportatorii ungari au înregistrat deja pierderi de venituri în valoare de 50 de miliarde de forinţi. Federaţia cere intervenţia autorităţilor ungare.

Transportatorii ungari au înregistrat o scădere a veniturilor de 50 de miliarde de HUF în urma pierderii de teren pe piață față de firmele din România, arată Federația Națională a Transportatorilor Privați din Ungaria, la inițiativa căreia au avut loc în aceste zile o serie de consultări pentru protecția pieței, cu implicarea instituțiilor de specialitate. Potrivit Federației ungare există prețuri concurențiale periculoase în transportul de marfă, o treime din transportul pentru export din Ungaria fiind adjudecat sub preț de transportatorii români.

Federația ungară afirmă că, prin prețurile de transport care indică o activitate ilegală, ireală, sub nivelul cheltuielilor, camionagiii români, care deseori își asumă o serie de nereguli, exclud firmele ungare de pe piața din Ungaria, iar competiția privind oferta de prețuri s-a accentuat și mai mult în perioada crizei COVID-19.

Potrivit calculelor Federației ungare prețul pe km al cheltuielilor proprii este de 0,82 – 0,86 de EUR, iar în cazul unui transport cu o remorcă prelată, prețul mediu de transport pentru export este de 0,87 – 0,92 EUR, în condițiile în care,potrivit informațiilor de pe piață, prețul de transport de export de pe piața ungară practicată de companiile românești poate fi și de0,75 sau chiar 0,5 EUR pe km. 

Federația ungară solicită intervenția autorităților și solicită intensificarea controalelor în primul rând pe respectarea timpilor de odihnă, pe interzicerea petrecerii timpului săptămânal de odihnă de 45 de ore în mijlocul de transport, pe utilizarea unui combustibil potrivit standardelor obligatorii, pe eludarea sistemului de plăți de taxe rutiere, respectiv pe plata sancțiunilor contravenționale. Pentru gestionarea subiectului se va înființa un grup de lucru.

Totuși, reprezentanții transportatorilor români nu consideră fundamentate toate criticile formulate de colegii lor maghiari, arătând că situația este mai nuanțată. Potrivit lui Böjte Gábor, proprietar de firmă de transport din Sfântu Gheorghe, cea mai mare problemă rezultă din faptul că transportatorii negociează foarte rar cu beneficiarul direct.

„Fabricile postează marfa pe bursa online, transportul acestora fiind încredințat unor firme de logistică – transport (spedition), care rețin o parte importantă din prețul mai bun oferit de client, iar din această cauză firmele de transport primesc sume mai mici” – a explicat transportatorul român situația. De asemenea, transportatorii români arată că și firmele din Ungaria vânează transportul ieftin.

sursa: g4media.ro

foto: informateur.ro