Conducerea Federației Române de Fotbal (FRF) a sesizat Comisia de Disciplină în legătură cu scandările antimaghiare și jignitoare ale fotbaliștilor de la FCSB după meciul cu Sepsi OSK din finala Cupei României, a declarat pentru G4Media.ro șeful biroului de presă a federației, Cătălin Popescu.
Sesizarea a fost depusă de secretarul general al FRF, Radu Vișan, iar cazul se află pe rol. Potrivit articolului 54 din Regulamentul disciplinar al Federației, sportivii și oficialii care „în mod public, discriminează sau denigrează pe altcineva într-o manieră jignitoare pe motive de rasă, culoare, limbă, religie, sex, origine etnică” pot fi suspendați pentru 6 jocuri la toate nivelurile, în cazul jucătorilor, echipei tehnice şi antrenorilor şi 4 luni pentru oficiali. În plus, clubul respectiv poate fi sancționat cu o penalitate de la 5.000 la 60.000 de lei.
Reamintim că, imediat după ce FCSB a câștigat Cupa României în fața echipei Sepsi OSK Sfântu Gheorghe, jucătorii bucureșteni au sărbătorit alături de câțiva membri ai galeriei și au strigat sloganuri antimaghiare și jignitoare la adresa echipei din județul Covasna.
Ladislau Bölöni, fost fotbalist emblematic al Stelei, a condamnat dur comportamentul jucătorilor de la FSC. „S-au întâlnit două echipe apropiate de sufletul meu şi îmi pare rău pentru prostia care s-a petrecut după meci. Nu are nimic în comun cu fotbalul. Ce s-a întâmplat este la ani lumină de civilizaţie. Iar faptul că au fost implicaţi şi jucători e contrar principiilor unei echipe din care au făcut parte Duckadam, Belodedici, Lăcătuş, Tudorel Stoica, Bölöni sau Piţurcă”, a transmis Bölöni, citat de Gazeta Sporturilor.
Potrivit GSP, tonul scandărilor a fost dat de Gheorghe Mustață, un lider al galeriei FCSB, eliberat din închisoare în luna ianuarie, după 6 ani petrecuți în spatele gratiilor pentru violență și șantaj prin taxe de protecție.
În urmă cu patru ani, Árpád Gálfi a fost ales primarul oraşului Odorheiu Secuiesc în calitate de candidat comun al Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) şi al Partidului Civic Maghiar (PCM). Anul trecut, el a fost exclus din PCM, ceea ce l-a determinat să ia decizia ca, la următoarele alegeri locale, să candideze ca independent pentru funcţia de primar al oraşului Odorheiu Secuiesc. Totodată el a iniţiat şi înregistrarea unui nou partid, Partidului pentru Odorheiu Secuiesc,pentru ca susţinătorii săi să poată accede în Consiliul Local.
Demersul de înregistrare a partidului a fost iniţiat în luna ianuarie, iar cererea de înregistrare a fost atacată de AttilaKoszta, fostul director al unei companii de gestionare a deşeurilor. Potrivit informaţiilor transmise de primar, acesta a acuzat noul partid de separatism şi de o atitudine pro-autonomistă.
Tribunalul Bucureşti a respins contestaţia, considerând-o nefondată, şi a dispus înregistrarea Partidului pentru Odorheiu Secuiesc în lista partidelor politice din România. Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată în termen de cinci zile.
Anul acesta, cele două partide maghiare fondate ca alternativă la UDMR au înfiinţat Alianţa Maghiară din Transilvania (AMT) şi au decis să participe la alegerile locale cu această nouă alianţă politică. Însă acordul dintre cele două entităţi stipula şi că o persoană care a fost exclusă din oricare dintre cele două partide, nu poate fi candidatul noii alianţe, astfel că PCM insista că alianţa nu îl poate sprijini pe Árpád Gálfi, care a fost exclus din PCM.
Potrivit primarului, motivul pentru care a atras furia liderilor PCM este acela că a reziliat acele contracte de utilităţipublice, pe care le-a considerat nefavorabile oraşului, şi care au fost încheiate în perioada în care primar al oraşului Odorheiu Secuiesc a fost Jenő Szász, actualul preşedinte al Institutului de Cercetare pentru Strategii Naţionale din Ungaria. Jenő Szász a fost primarul oraşului Odorheiu Secuiesc între 1996 şi 2008, iar din 2003 până în 2012, a ocupat funcţia de preşedinte al PCM. La ultimul recensământ, peste 95% dintre cei 34 000 de locuitori ai Odorheiului Secuiesc s-au declarat de etnie maghiară. După căderea comunismului, oraşul a fost condus în mare parte de primari maghiari care au făcut parte din opoziţia UDMR-ului.
În România, alegerile locale ar fi trebuit să aibă loc în luna iulie, dar din cauza epidemiei de coronarivus, au fost amânatepentru data de 27 septembrie. Colectarea semnăturilor necesare pentru înscrierea candidaţilor în cursa pentru fotoliile de primar a început luni, însă depunerea listelor de semnături urmează să se facă abia între 7 şi 18 august.
La Odorheiu Secuiesc există, deocamdată, doar doi candidaţi pentru funcţia de edil al oraşului. Unul dintre aceştia este László Derzsi, liderul grupului UDMR din Consiliul Local, iar celălalt, Árpád Gálfi candidează ca independent. În măsura în care noul partid va fi înregistrat, va intra în cursa electorală drept candidat al Partidului pentru Odorheiu Secuiesc. PPMT, care îl susţine pe actualul primar, respectiv PCM, partidul care l-a exclus pe acesta din rândurile sale, nu au reuşit, încă, să cadă de acord asupra unui candidat comun pentru funcţia de primar, care să selanseze în cursă în culorile AMT.
Ceea ce se întâmplă pe scena politică din Odorheiul Secuiesc este totodată și o dovadă a faptului că România respectă principiile statului de drept, oamenii având libertatea de a fonda partide și a-și exprima nestingheriți convingerile.
Precizam în urmă cu câteva zile că, după cinci ani de locuit la Sfântu Gheorghe, am decis să străbat județul în calitate de turist, alături de doi prieteni bucureșteni îndrăgostiți de istorie, castele, conace și alte asemenea minunății care se găsesc, printre altele, și în județul Covasna. Pentru că cele împărtășite în articolul respectiv sunt doar o prezentare generală a primelor impresii și a aspectelor pe care consider că le avem de îmbunătățit la nivel județean pentru ca povestea aceasta cu turismul să devină una reală și să funcționeze, am hotărât să prezint episodic fiecare experiență trăită sau relatată de prietenii mei – eu nu i-am însoțit decât o zi din trei, câte au stat pe meleagurile covăsnene.
Când începi să culegi de pe net informații despre obiectivele turistice din Covasna, este imposibil să nu ajungi și la localitatea Bicfalău, despre care descoperi că unele autorități locale promit să facă demersuri pentru a o include în Patrimoniul Mondial UNESCO și a o transforma astfel în „perla turismului covăsnean”.
„Județul Covasna e cunoscut și sub numele de Ținutul Conacelor pentru că aici poți vizita peste 160 de case construite între secolele 17-19 de nobilii maghiari. Cele mai multe sunt în satul Bicfalău, aproape 40 de conace, dar majoritatea pot fi văzute și în interior doar cu acordul proprietarului. Unele din județ au intrat în circuitul turistic ca hoteluri, pensiuni sau muzee, în timp ce altele urmează a fi restaurate, din inițiative private, cât și de către Consiliul Județean”, prezintă de pildă evz.ro județul Covasna și satul Bicfalău, într-un articol din 2016. Autorul explică pe larg mult mai multe lucruri, dar articolul poate fi considerat mult prea lung pentru cineva care nu urmărește decât să-și stabilească un itinerar pentru o excursie de două, trei zile. La drept vorbind, când vrei să afli concret și pe scurt ce poți vizita, în ce zile și ce intervale orare, unde și la ce prețuri, demersul documentării prin articole lungi ți se pare inutil. Ca să nu mai spun că lista localităților de pe itinerar e mare și, dacă vrei să nu bâjbâi, ești nevoit să citești zeci de articole lungi pentru fiecare localitate sau obiectiv turistic la care intenționezi să ajungi – ceea ce s-ar putea să nu ai timp, răbdare sau pricepere să faci. Așa cum oamenii pe Facebook comentează și dezbat adesea fel și fel de subiecte numai după ce au citit doar titlul unui articol, și turistul se rezumă la primele informații, convins de anumite formulări că locul merită sau nu.
În cazul Bicfalăului, la o simplă căutare pe Google, descoperi că informația conform căreia satul este ofertant din punct de vedere arhitectural este confirmată de mai multe surse credibile, precum digi24.ro sau covasnamedia.ro. Acestea afirmă hotărât că vei merge în satul conacelor vechi de sute de ani, care sunt unice în Transilvania. Chiar dacă într-unul dintre articole se sugerează că s-ar putea ca lucrurile să nu fie precum te-ai aștepta, nu te gândești deloc că ai putea fi dezamăgit, pentru că totul este prezentat într-o notă oarecum optimistă: „Turiștii care vin la Bicfalău au ce vedea. Pe lângă peisajele superbe din această zonă, conacele reprezintă o atracție în special pentru cei pasionați de arhitectură și construcție veche. Din păcate însă, pe lângă cele câteva conace restaurate se află multe altele care sunt în stare avansată de degradare, așadar graba autorităților și a sferei civile este întemeiată, întrucât se vrea a fi salvat cât mai mult și cât timp mai este posibil acest lucru” – covasnamedia.ro.. Articolul este scris în urmă cu opt ani și pomenește despre o grabă a autorităților, ceea ce îți dă speranța că ceva, ceva s-a îmbunătățit în tot acest timp.
Dacă ești mai catolic decât Papa, te duci și pe site-ul www.visitcovasna.ro , despre care știi că urmărește să promoveze și să încurajeze turismul în zonă. Dacă știi! Că s-ar putea să nici n-ai habar. Surprinzător, la secțiunea „Conace; Castele”, nu găsești listat decât unul din cele aproape 40 de conace despre care se tot vorbește pe net, respectiv Conacul Koréh-Dénes, în dreptul căruia găsești un număr de telefon și o adresă.
După ce ai obosit bine cu tot acest demers informativ, hotărăști să treci localitatea Bicfalău pe itinerarul tău. „Din 37 de conace, oi găsi măcar cinci care să-ți placă”, gândești. Dar ce te faci când ajungi în localitate și descoperi că realitatea contrazice izbitor de mult tot ce aflaseși din mediul virtual? Te plimbi de colo, colo de nebun și nu prea dai cu ochii de niciun conac. Unde te uiți, vezi case obișnuite, cele mai multe într-o stare de degradare vizibilă, dar nici urmă de conacele promise care au născut în tine așteptări mari.
Nu știu alții ce ar face în situația lor, dar prietenii mei din București s-au mai plimbat puțin prin sat și, pentru că cele aproape 40 de conace promise nu scoteau „capetele” printre casele obișnuite din localitatea Bicfalău, au mers la biserica reformată ca să fie siguri că nu veniseră chiar degeaba. „Biserica este foarte faină, ce-i drept, dar am urcat de ne-a venit rău și … ce să vezi?! Era închisă. Ferecată. Minunat! Am făcut și noi o poză la niște pietre de mormânt din anii 1800, apoi am plecat”, povestește Laura.
Complet dezamăgiți de experiența Bicfalău, după ce străbătuseră cu entuziasm drumul lung de la București, cei doi turiști au tăiat de pe listă localitățile Ozun și Ilieni, în care nu s-au mai oprit pentru a nu avea parte de încă o dezamăgire care să îi determine să aleagă drumul înapoi spre casă în loc să îl continue pe cel spre pensiune. „Satul acesta este promovat ca satul cu conace? Care conace? Eu cred că oamenii ăștia nu merg în teren. Văd trei poze pe net și se apucă să scrie articole aiurea. Nu am văzut nimic care să ne atragă atenția. Poate ar fi trebuit să iau fiecare uliță la rând să le descopăr sau nu-mi dau seama”, spune dezamăgită prietena mea, Laura. Cu toate acestea, zilele următoare le-au oferit celor doi bucureșteni și surprize frumoase pe care le voi împărtăși în articole ulterioare.
Între multele lucruri care îl împiedică pe om să aprecieze la o valoare justă ceea ce are, se numără și obișnuința. Omul se obișnuiește ușor cu o casă confortabilă, cu o familie frumoasă, cu o mașină luxoasă, cu succesul etc. Mai mult decât că îi fură bucuria de a trăi, această obișnuință deșteaptă în el o convingere ciudată că totul i se cuvine, ceea ce îl transformă într-un individ incapabil de a mai manifesta vreun fel de recunoștință față de providență și de darurile acesteia. Realizez asta ori de câte ori merg în călătorii și rămân holbându-mă la frumusețea locurilor în care ajung pentru prima oară. De foarte multe ori mă trezesc fericindu-i pe localnici în mintea mea pentru norocul de a trăi în spații pe care le consider minunate. Uit că eu însămi am fost binecuvântată să ajung să locuiesc într-o zonă incredibil de ofertantă din punct de vedere peisagistic, cum este județul Covasna.
După cinci ani de locuit la Sfântu Gheorghe, s-a întâmplat să străbat împrejurimile în calitate de turist, o experiență nouă din care am desprins concluzii bune și mai puțin bune. Interesant la călătoria mea a fost faptul că am fost însoțită de doi vechi prieteni bucureșteni, hotărâți să descopere locurile și modul de viață de aici. Pentru că obișnuința deja mă orbește, am mizat în călătoria mea pe impresiile lor, pe care consider că merită să le împărtășesc.
Ca oameni umblați prin lume, cei doi au venit la mine cu temele făcute. Au consultat internetul, au notat sârguincios fiecare obiectiv turistic promovat pe diverse site-uri – între care și celebrul www.visitcovasna.com – și, cu harta în mână, și-au construit meticulos trasee zilnice, clare și ordonate, în funcție de distanțe și proximități. Atrași îndeosebi de reputația castelelor și a conacelor din județ, și-au dorit în mod expres să ajungă la obiectivele turistice din Bicfalău, Zăbala, Arcuș, Micloșoara și Vârghiș, însă pe lista lor s-au aflat și alte localități precum Ozun, Ilieni, Valea Crișului, Cernat, Târgu Secuiesc, Sânzieni și orașul Covasna. Lăsând la o parte infrastructura despre care știm toți că este o problemă națională, cei doi turiști veniți din capitală – și eu împreună cu ei – s-au confruntat cu situații greu de anticipat. Primul inconvenient care le-a făcut călătoria mai puțin plăcută a fost faptul că obiectivele turistice sunt semnalizate sumar sau deloc. Ca să ajungă unde își doreau, chiar și cu ghidarea GPS-ului, au fost obligați să întrebe oamenii sau să caute cu concentrare clădirile pe care le vizau. În loc de indicatoare care să îți semnaleze clar unde te afli, ca turist care nu cunoști zona ești pus în situația de a te baza mai degrabă pe intuiția care îți spune „Aici trebuie să fie!” – pe bâjbâite, ca acum mulți ani.
Un alt aspect extrem de important pentru orice vizitator care se informează în prealabil pe internet ar fi legat de necesitatea de a clarifica faptul că multe dintre conacele și castelele promovate ca obiective turistice de neratat în județ sunt, de fapt, proprietăți private. Pentru că nu se specifică foarte clar în ce măsură castele sau conacele sunt vizitabile, te poți trezi ca turist într-o situație cel puțin stânjenitoare. Așa a fost, de pildă, pentru prietenii bucureșteni care, aflați la Arcuș, nu au avut acces nici măcar în curtea imobilului, ceea ce a fost o mare dezamăgire pentru ei. Informați corespunzător, ar fi știut la ce să se aștepte sau poate nu ar mai fi bătut drumul până acolo. Prin urmare, cei care se ocupă de promovarea obiectivelor turistice din județ ar face bine să clarifice foarte clar care sunt muzee de stat, pe care le poate vizita oricine, și care sunt proprietăți private cu regim special. Castelele precum cel de la Zăbala nu sunt muzee, chiar dacă figurează pe lista atracțiilor turistice din regiune. Ar trebui incluse poate în rândul hotelurilor, căci modul lor de funcționare se apropie mai degrabă de acestea decât de un obiectiv turistic cu acces deschis oricui.
În plus, în cazul celor de stat, ar fi util să existe clar peste tot nu doar informații despre valoarea și însemnătatea pe care o au, ci și indicații practice, legate de regulile de vizitare, de costul biletelor, de program, de posibilitatea de a primi un ghid etc. Cele mai multe dintre conace și castele nu au astfel de informații pe nicăieri. Totul este o chestiune de noroc. Nici măcar când ajungi la fața locului nu le găsești. Tot astfel cum, cu excepția unor magneți de frigider aduși la cerere sau a unor borcane de zacuscă, nu ai de unde să îți procuri suveniruri. Nu există nici materiale de promovare în mai multe limbi și nici tipărituri cu detalii privind domeniile respective pe care să le poți cumpăra și duce acasă. Totul trebuie păstrat în minte.
În timp ce unele obiective sunt incorect promovate, altele sunt „supramarketate”, în sensul că li se fac prezentări pompoase și atractive, care sunt contrazise de lipsa de spectaculozitate pe care o au în realitate.
Cât privește primul impact al oamenilor din alte zone cu aspectele sociale din Covasna, nu pot să nu pomenesc de nedumerirea pe care expunerea steagurilor secuiești și ale Ungariei pe casele sătenilor localnici o stârnește în mintea acestora. „Nu sunt o naționalistă, dar recunosc că nu am știut cum să interpretez arborarea acestor steaguri pe casele oamenilor și, până nu am primit câteva lămuriri, am fost tentată să percep afișarea lor ca pe ceva ostil”, mărturisește prietena cu care am călătorit.
Pe de altă parte însă, cea mai mare surpriză le-au oferit-o celor doi bucureșteni chiar oamenii locurilor, care nu doar că au răspuns și au oferit informații în limba română, dar au și demonstrat o amabilitate, o politețe și o deschidere greu de imaginat după prezentarea în presa centrală a unor incidente precum „micul de la Kaufland”. „Mie mi-a plăcut la Covasna. A fost o experiența faină, dar dacă ești genul turistului obișnuit, e greu să faci ce am făcut noi: să îți iei atâtea uși în nas pe proprietățile private și să bâjbâi după locuri. Mai bine te duci și stai la Spa la Balvanyos și gata”, a fost concluzia celuilalt prieten, care crede că zona trebuie promovată cu mult mai mult profesionalism și responsabilitate.
Recent, agenția ungară MTI a publicat un articol din care reiese că, pe fondul restricțiilor impuse de autorități în vederea combaterii epidemiei de corona virus, slujba în limba maghiară la care ar fi urmat să participe ceangăii din Bacău a fost amânată. Este vorba despre o slujbă care are loc o dată pe lună și care s-ar fi putut ține, respectând regulile valabile după relaxare. Felix Măriuţ, parohul romano-catolic de la Faraoani, care oficiază slujbele în maghiară, a precizat portalului Maszol.ro: „Episcopia Romano-Catolică de Iaşi a dispus anularea slujbei din luna iunie, deoarece biserica din Bacău desemnată pentru acest scop este prea neîncăpătoare și oamenii vin din sate diferite, nu pot fi asigurate condiţiile corespunzătoare”, se arată în sursa citată.
Favorizată de context, măsura nu ar fi avut de ce să trezească suspiciuni în rândul credincioșilor dacă ea s-ar fi aplicat și în cazul slujbelor oficiate în limba română. După spusele lui János Antal, preşedinte al Asociaţiei Culturale Faraoani, care organizează deplasările din mai multe localităţi ceangăieşti la slujba maghiară de la Bacău, interdicția a fost aplicată exclusiv în cazul ceangăilor.
Ceangăii din Moldova, care după unele studii vorbesc un dialect local al limbii maghiare, iar după alte studii se consideră a fi bilingvi, „care vorbeau românește în graiul lor vechi adus din Transilvania”, reprezintă un subiect de dispută între cercetători.
Prin Tinka Nistor, preşedinta Asociaţiei Sfântul Ştefan din Pustiana, cea mai importantă susţinătoare a slujbelor maghiare în Moldova, se încearcă de aproape treizeci de ani convingerea conducerii Diecezei de Iaşi pentru autorizarea celebrării slujbelor și în limba maghiară.
Episcopul Petru Gherghel, originar din Neamț, deci cunoscător al ceangăilor și probabil având el însuși origini ceangăiești, aflat la conducerea diecezei timp de 41 de ani, care s-a pensionat în luna august 2019, spunea la începutul anilor 2000 că va permite slujba în limba maghiară doar dacă se va convinge că cel puţin 2% din credincioşi nu înţeleg limba română. Mai târziu, a refuzat slujbele în maghiară pe motivul că limba ceangăiască nu este identică cu limba maghiară. În sfârşit, în perioada organizării vizitei Papei Francisc în România în anul trecut, începând din ianuarie 2019 a permis ţinerea unei slujbe în limba maghiară în biserica parohială Sfântul Nicolae din Bacău, în amiaza ultimei duminici a fiecărei luni.
Pe de altă parte, dată fiind speranța unei reveniri la normalitate, Dieceza de Iaşi nu ar avea nimic de câștigat din acest joc. Ar fi cel mult o șicană școlărească, lipsită de sens, care nu ar face decât să păteze imaginea instituției. Nici măcar crearea unui precedent în vreme de COVID-19 nu ar garanta interzicerea definitivă a slujbelor în limba maghiară.
În cele opt judeţe moldovene care aparţin Diecezei din Iaşi – potrivit datelor publicate pe site-ul diecezei – sunt înregistraţi 206 000 de credincioşi romano-catolici. Cercetătorii maghiari estimează la 30-40 000 numărul catolicilor ceangăi din Moldova, ceea ce ar justifica oficierea de slujbe și în limba maghiară.
Același episcop Petru Gherghel susținea în cadrul unui discurs la Seminarul Internaţional „Originea, limba şi cultura ceangăilor” (2002) faptul că „ceea ce însă ne preocupă și ne interesează cel mai mult este starea de spirit a acestor credincioși, sentimentele și convingerile lor. În acest sens respingem și considerăm neavenite toate analizele și soluțiile care nu țin cont de convingerea catolicilor din Moldova, a tuturor celor care vorbesc o limbă sau alta și cum este și firesc a celor care sunt definiți sau mai bine zis porecliți, ceangăi. Termenul de ceangău nu reprezintă un etnonim, nu desemnează o etnie deosebită și nu este însușit de majoritatea celor cărora le este atribuit. Așa ne-au spus și așa ne spun istoricii și toți cei care alcătuiesc sau se ridică din acest grup al catolicilor moldoveni.”
UPDATE: La solicitarea contact-kontakt.ro, UDMR menționează că știrea nu este întru totul adevărată, în sensul că, deși există o stare conflictuală la filiala din Târgu-Mureș și câțiva membri au vrut să meargă la sediul central din Cluj-Napoca pentru a clarifica unele lucruri, nu a existat intenția solicitării demisiei președintelui Kelemen Hunor.Vom reveni cu amănunte.
Agenda de Mureș a publicat sâmbătă un articol din care reiese că mai muți primari și viceprimari UDMR din județ ar fi nemulțumiți de imxtiunea liderului Kelemen Hunor în treburile interne ale UDMR Mureș. Potrivit publicației, aceștia vor nu doar să îl tragă la răspundere pe șeful partidului, ci chiar să se prezinte luni la cabientul acestuia din Cluj-Napocsa pentru a-i cere demisia.
Se pare că surse din UDMR Mureș au adus în atenția presei locale faptul că cele mai recente intervenții ale conducerii centrale a partidului au scandalizat mai mulți membri din Mureș. Totul a pornit de la anularea deciziei UDMR Mureș privind organizarea UDMR Târgu-Mureș de către forurile centrale, ceea ce a generat teama că actualul președinte al organizației locale, Péter Ferenc, ar putea fi înlocuit la ordin cu doar trei luni înaintea alegerilor. O situație similară ar fi existat și în 2016, când a fost înlăturat Brassai Zsombor de la cârma UDMR Mureș. „Credem că e cazul să fim lăsați noi să decidem, iar măsurile de sancționare să fie luate, dacă e cazul, după alegeri, în funcție de rezultate”, afirmă udemeriștii nemulțumiți.
De pe lista votată în organizația locală au fost scoși în urma deciziei centrale Kali István, președinte executiv al UDMR Târgu-Mureș și apropiat al deputatului Vass Levente – fost lider al UDMR Târgu-Mureș, mazilit de Péter Ferenc – dar și Magyari Előd, consilier local în actuala legislatură.
Rămâne de văzut în ce măsură ziua de luni confirmă hotărârea udemeriștilor mureșeni de a merge la Cluj-Napoca și a-i cere față în față demisia lui Kelem Hunor. Nu este exclus ca spiritele să se calmeze între timp și tot acest scandal să nu fi fost decât o furtună într-un pahar cu apă.
Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş (FCRCHM), o organizație care declară că urmăreşte cu consecvenţă, prin demersurile sale civice, prezervarea şi afirmarea identităţii comunităţilor româneşti din cele trei judeţe, a trimis de curând o scrisoare deschisă către Parlamentul României, prin care cere validarea jurnalistului Dan Tănasă ca nou membru al Colegiul Director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD).
În ziua de 22 iunie, jurnalistul anunța pe blogul său că și-a depus, pentru a treia oară, dosarul de candidatură pentru un post în Colegiul Director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD). În opinia sa, cei 12 ani de „activitate intensă, recunoscută public, în domeniul apărării drepturilor omului și combaterii discriminării”, reprezintă unul din principalele motive pentru care este eligibil.
Cu toate acestea, celebrul jurnalist și-a câștigat în timp, atât în rândul maghiarilor, cât și în rândul multor români din regiune, reputația de naționalist extremist anti-maghiar. De altfel, așa cum afirmă pe blogul său, lupta pe care o duce este centrată pe probarea unui fenomen „de epurare etnică a românilor din județele Covasna și Harghita”.
Pentru cei mai mulți români, cu precădere pentru cei care trăiesc departe de cele trei județe și cunosc regiunea mai ales din persepctiva oferită de presa centrală, care deseori preia și prezintă selectiv informații, în funcție de diverse interese, Dan Tănasă este un fel de erou național sau chiar „un Don Quijote de Ardeal”. „Prin întreaga sa activitate publică voluntară, jurnalistul Dan Tanasă a dobândit o vastă expertiză în domeniul combaterii discriminării. A luptat şi luptă pentru drepturile românilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş şi s-a implicat activ pentru respectarea legalităţii şi înlăturarea abuzurilor administraţiei publice locale, condusă perpetuu de formaţiunile etnice maghiare, câştigând numeroase procese în instanţele din România împotriva abuzurilor şi ilegalităţilor comise de autorităţile publice locale din cele trei judeţe.”, se spune și în scrisoarea redactată de FCRCHM pentru Parlamentul României.
Un semn de întrebare se ridică totuși deasupra aurei unui astfel de luptător care, mânat de dorința de a lupta pentru drepturile omului și de a combate discriminarea, în mod paradoxal rămâne constant de o singură parte a baricadei. Acesta ar putea fi un motiv pentru care nu a obținut anterior postul râvnit de la CNCD. Cu toate acestea, din punctul său de vedere, o explicație pentru o eventuală respingere, pe care pare că o anticipează, ține de jocurile politice. „Nu am nicio șansă să ocup un astfel de post în CNCD. Nu pentru că nu aș avea pregătirea profesională necesară, ci pentru că România este țara în care partidul e în toate iar dacă nu ești membru de partid nu ai dreptul să exiști oricât de bine ești pregătit”, spune Dan Tănasă.
După steaguri, celelalte „jucării” pe care se mai bat românii și maghiarii sunt statuile. Fiecare își dorește să ridice câte o statuie reprezentativă pentru realizările mărețe din parcursul istoric al națiunii sale, ceea ce este foarte greu de înfăptuit fără să îl lezezi pe celălalt. Un exemplu în acest sens ni-l oferă situația creată la Tîrgu Mureș, unde primarul Dorin Florea urmează să amplaseze un ansamblu statuar, „Școala Ardeleană”, pe Bulevardul Cetății. Grupul va fi format din patru reprezentanți cunoscuți ai Școlii Ardelene, respectiv Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior și Ion Budai Deleanu.
Dintr-o scrisoare publică postată de primarul din Tg. Mureș pe pagina sa de Facebook în ziua de 4 iunie, reiese că proiectul a putut fi dus la îndeplinire datorită sprijinului oferit de deputatul UDMR, Vass Levente, care a făcut lobby în acest sens la Comisia Națională a Monumentelor Istorice, care funcționează pe lângă Ministerul Culturii. „Apreciez, domnul Vass Levente modul în care v-ați implicat și ați grăbit aprobarea Grupului statuar „Școala Ardeleană”, înlăturând o serie de piedici și de interpretări răutăcioase ale unor membri din comisie. Acest proiect stagna de foarte mult timp, din cauza celor care au pus multe opreliști, iar dvs. ați facilitat aprobarea intervenind și contracarând multe argumente care au fost împotrivă. Este o atitudine pe care o apreciez din mai multe considerente: nu doar faptul că era o obligație care trebuia pusă în practică, dar și modul în care dvs., ca maghiar, ați făcut un gest care trebuie înțeles și urmat de foarte mulți dintre cei care fac politică în numele maghiarilor”, este în mare mesajul adresat de primarul Florea deputatului UDMR-ist, lăudat pentru viziunea sa multiculturală și pentru susținerea normalității.
Ceea ce pare însă normalitate pentru unii este de-a dreptul revoltător pentru alții. Astfel, publicația online szekelyszonline.com a publicat în data de 15 iunie un articol plin de reproșuri adresate deputatului Vass Levente. Parafrazând celebra ironie prezidențială, „Jó napot kívánok, PSD”, articolul se intitulează „Bunö ziuá UDMR! Bunö ziuá romünul Vass Levente! Haideți să ridicăm o statuie românească cu sprijinul UDMR!” și îl acuză pe deputatul UDMR de preluarea idealurilor românești și ale Școlii Ardelene. Prin urmare, deputatului i se sugerează să ridice eventual și o statuie a lui Vadim Tudor, întrucât se pare că UDMR începe să se apropie de crezul Partidului România Mare.
Pe de altă parte, mures.ro informează că directorul Muzeului Județean Mureș și candidatul susținut de UDMR la Primăria municipiului Târgu Mureș, Soós Zoltán, își dorește ca în 20 august să se inaugureze statuia principelui Bethlen Gábor, o figură istorică maghiară care ar putea să nu fie pe placul românilor. Deși după unii istorici români, Bethlen Gábor avea de gând să înfăptuiască unirea principatelor sub denumirea de Dacia, se pare că scopul real al acestuia nu avea legătură cu idealurile românilor. „Dezvelirea statuii unuia dintre cei mai mari principi ai Transilvaniei poate fi un eveniment memorabil pentru toți târgumureșenii. Ziua de 20 august a fost sărbătorită cu demnitate de târgumureșeni, încă de ani buni, indiferent de apartenența politică sau religioasă. De această dată putem celebra nu numai întemeierea statului maghiar, ci îl putem sărbători și pe principele căruia orașul nostru îi datorează rangul de Oraș Liber Regal!”, a transmis Soós Zoltán. Interesant este totuși că în articolul în care Vass Levente este numit român nu se precizează nimic despre faptul că acesta și-a adus contribuția și la ridicarea acestei statui, făcând lobby online, de data aceasta pe lângă cetățenii orașului, în fața cărora a pledat pentru normalitate, multiculturalitate și respect reciproc.
O vorbă spune că nevoia te-nvață și te duce pe unde nu ți-e voia. Altfel spus, inventivitatea și creativitatea sunt stimulate cel mai ușor de situații de criză, care cer adaptarea rapidă la contexte noi, neanticipate, în încercarea de a-i asigura o continuitate unui drum ce pare a fi închis brusc. Pandemia care ne-a lovit în acest an a demonstrat că poate fi un astfel de context favorabil celor care știu și pot să găsească rapid soluții noi la probleme și mai noi. Un exemplu de asemenea soluții este StartUp-ul Contactonomy din Sfântu Gheorghe, care înlesnește activitatea în sectorul HoReCa (Hoteluri, Restaurante, Cafenele), fiind deja folosit în județul Covasna, și care are mari șanse să fie extins la nivel național. Inițiativa îi aparține societății Contactonomy.
Astfel, clienții restaurantelor și cafenelelor nu vor mai fi obligați să consulte meniuri tipărite pe hârtie, ci vor putea folosi smartphone-ul pentru a accesa meniul prin intermediul unui soft special creat în acest sens, ceea ce este mult mai sigur din punctul de vedere al sănătății în contextul pandemiei. „Ne-am străduit să oferim o soluție concretă atât pentru restaurante, cât și pentru clienții acestora. Cu cMenu se reduce riscul de răspândire a virusului, ceea ce îi ajută pe oaspeți să se simtă în siguranță, oferind totodată o experiență unică. Dezinfectarea periodică a meniurilor clasice, sau a meniurilor pentru băuturi este o obligație prevăzută printr-un decret ministerial și necesită o atenție deosebită, în special în situația actuală. Soluția noastră se bazează pe tehnologii contactless, cum ar fi codul NFC sau codul QR. De fapt, oferim o alternativă digitală, virtuală, la meniul tradițional, tipărit, nu dorim să înlocuim chelnerii, nu dorim să le luăm munca.” – a detaliat Dolcsig Szabolcs, fondatorul societății Contactonomy, în legătură cu dezvoltarea acestui soft.
Piața a reacționat pozitiv la inițiativa unică și inovatoare, iar aceștia au primit solicitări din mai multe orașe, într-un timp foarte scurt. Pe lângă practicitatea sa, este și economic, deoarece valoarea abonamentului pe un an este mai mică decât costul tipăririi unui meniu cu o singură utilizare, care ajunge pentru 3-4 săptămâni. Programul cMenu este disponibil în prezent în trei versiuni (Lite, Lite + și Pro), precum și în pachete de abonament în funcție de dimensiunile restaurantelor.
Sursă: Biroul de presă al Consiliului Județean Covasna citat de presa locală.
Conform unui sondaj IRES, publicat luni de Radio Europa Liberă România, 67% dintre români consideră că izolarea la domiciliu a fost justificată, iar 72% ar fi dispuși să o reia în condițiile în care numărul cazurilor de infectare cu COVID-19 ar crește alarmant. Respondenții care ar fi de acord cu revenirea la izolarea la domiciliu sunt în proporții mai ridicate decât media femeile, tinerii între 18 și 35 de ani, cei care locuiesc în Transilvania și Banat, care nu au venit sau care au venituri lunare de cel mult 2.500 de lei, dar și votanții PNL și cei ai Alianței USR+PLUS.
Procentul celor dispuși să repete episodul de ședere acasă este neanticipat de mare, având în vedere consecințele pe care aceasta le implică la nivel economic. Decizia oamenilor este cel mai probabil luată în funcție de experiențele personale în privința situației financiare proprii, care refuză să privească lucrurile și dintr-o perspectivă macro.
În județul Covasna, de pildă, conform declarațiilor făcute de directorul executiv al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Covasna, Kelemen Tibor, procentul persoanelor trimise în şomaj tehnic în perioada pandemiei este de până la 20% din numărul total al celor cu contract individual de muncă, printre acestea numărându-se atât angajaţi din sectorul public, cât şi privat (sursa WeRadio). E un procent mare? E mic? Cine poate decide și în funcție de ce? În orice caz, este un procent liniștitor, dacă luăm în calcul numărul atât de mare al celor care ar opta o dată în plus pentru izolarea la domiciliu. Dacă respectivul procent ar fi fost cu mult mai mare, putem presupune că oamenii ar fi ajuns la concluzia că este de dorit să muncească, luându-și toate măsurile de protecție, decât să mai stea acasă pentru cine știe cât timp cu prețul de a vedea economia rostogolindu-se vertiginos la vale.
20% ar putea părea un procent mic. Cu toate acestea, numai AJOFM Covasna i-a solicitat Ministerului Muncii majorarea cu 5,5 milioane de lei a bugetului pentru acoperirea plăţilor persoanelor aflate în şomaj tehnic. Unde ar duce din punct de vede bugetar o eventuală prelungire și creștere a numărului de persoane trimise în șomaj tehnic? În plus, efortul nu este numai financiar, ci și extrem de solicitant pentru angajații AJOFM. „Nu e uşor, volumul de muncă este foarte mare, trebuie să fim foarte atenţi, urmărim să nu se facă plăţi duble, apar multe erori şi, de asemenea, situaţii tensionate cu beneficiarii, pe care trebuie să le soluţionăm. (…) Trebuie să se înţeleagă faptul că noi gestionăm banii statului, nu sunt banii noştri şi trebuie plăţile trebuie făcute în mod legal. Curtea de Conturi deja a solicitat baza de date şi începe controalele pentru a vedea cum s-au plătit şi gestionat aceste sume de bani care vor fi descărcate de la Uniunea Europeană”, a declarat Kelemen Tibor, care a asigurat că bani există și se pot depune în continuare dosare aferente şomajului tehnic.
Acest site folosește "cookies". Navigând în continuare, vă exprimați acordul asupra folosirii acestora. Cookie settingsACCEPT
Privacy & Cookies Policy
Privacy Overview
This website uses cookies to improve your experience while you navigate through the website. Out of these cookies, the cookies that are categorized as necessary are stored on your browser as they are essential for the working of basic functionalities of the website. We also use third-party cookies that help us analyze and understand how you use this website. These cookies will be stored in your browser only with your consent. You also have the option to opt-out of these cookies. But opting out of some of these cookies may have an effect on your browsing experience.
Necessary cookies are absolutely essential for the website to function properly. This category only includes cookies that ensures basic functionalities and security features of the website. These cookies do not store any personal information.
Any cookies that may not be particularly necessary for the website to function and is used specifically to collect user personal data via analytics, ads, other embedded contents are termed as non-necessary cookies. It is mandatory to procure user consent prior to running these cookies on your website.
