Author: Mirela Cara-Dragu

Categories
Cultura si lifestyle Locale Stiri

Din Covasna vine inovația: alternativă digitală la meniul tradițional în vreme de pandemie

O vorbă spune că nevoia te-nvață și te duce pe unde nu ți-e voia. Altfel spus, inventivitatea și creativitatea sunt stimulate cel mai ușor de situații de criză, care cer adaptarea rapidă la contexte noi, neanticipate, în încercarea de a-i asigura o continuitate unui drum ce pare a fi închis brusc. Pandemia care ne-a lovit în acest an a demonstrat că poate fi un astfel de context favorabil celor care știu și pot să găsească rapid soluții noi la probleme și mai noi. Un exemplu de asemenea soluții este StartUp-ul Contactonomy din Sfântu Gheorghe, care înlesnește activitatea în sectorul HoReCa (Hoteluri, Restaurante, Cafenele), fiind deja folosit în județul Covasna, și care are mari șanse să fie extins la nivel național. Inițiativa îi aparține societății Contactonomy.

Astfel, clienții restaurantelor și cafenelelor nu vor mai fi obligați să consulte meniuri tipărite pe hârtie, ci vor putea folosi smartphone-ul pentru a accesa meniul prin intermediul unui soft special creat în acest sens, ceea ce este mult mai sigur din punctul de vedere al sănătății în contextul pandemiei. „Ne-am străduit să oferim o soluție concretă atât pentru restaurante, cât și pentru clienții acestora. Cu cMenu se reduce riscul de răspândire a virusului, ceea ce îi ajută pe oaspeți să se simtă în siguranță, oferind totodată o experiență unică. Dezinfectarea periodică a meniurilor clasice, sau a meniurilor pentru băuturi este o obligație prevăzută printr-un decret ministerial și necesită o atenție deosebită, în special în situația actuală. Soluția noastră se bazează pe tehnologii contactless, cum ar fi codul NFC sau codul QR.  De fapt, oferim o alternativă digitală, virtuală, la meniul tradițional, tipărit, nu dorim să înlocuim chelnerii, nu dorim să le luăm munca.” – a detaliat Dolcsig Szabolcs, fondatorul societății Contactonomy, în legătură cu dezvoltarea acestui soft.

Piața a reacționat pozitiv la inițiativa unică și inovatoare, iar aceștia au primit solicitări din mai multe orașe, într-un timp foarte scurt. Pe lângă practicitatea sa, este și economic, deoarece valoarea abonamentului pe un an este mai mică decât costul tipăririi unui meniu cu o singură utilizare, care ajunge pentru 3-4 săptămâni. Programul cMenu este disponibil în prezent în trei versiuni (Lite, Lite + și Pro), precum și în pachete de abonament în funcție de dimensiunile restaurantelor.

Sursă: Biroul de presă al Consiliului Județean Covasna citat de presa locală.

Foto credit: Contactonomy

Categories
Nationale Politic Stiri

Vești triste pentru comunitatea maghiară din România: ziua de 15 martie nu va fi recunoscută prin lege

Parlamentul României a respins miercuri propunerea legislativă privind instituirea zilei de 15 martie ca sărbătoare a comunităţii maghiare din România. Au fost înregistrate 234 de voturi „pentru”, 30 împotrivă, 22 de abţineri, iar 4 nu au votat.

După trei ani de la depunerea sa în Parlament, Camera Deputaților a respins inițiativa UDMR prin care data de 15 martie devenea prin lege sărbătoarea comunității maghiare. Inițiativa a stat la sertar în acest interval, iar aducerea sa pe ordinea de zi a venit după declarațiile președintelui Klaus Iohannis privind înțelegerea PSD – UDMR pe tema autonomiei Ținutului Secuiesc.

„Prin această inițiativă nu luăm nimic de la nimeni, nu pierdeți nimic”, a fost mesajul lui Kelemen Hunor prin care a încercat să îi convingă pe deputați să voteze proiectul legislativ depus de UDMR în primăvara anului 2017.

Uniunea avea semnat în acel moment semnat un acord de colaborarea parlamentară cu PSD, fapt pentru care guvernul Tudose a transmis că Parlamentul „trebuie să decidă asupra oportunității susținerii acesteia”. Proiectul a fost însă subiectul unor ample negocieri între Liviu Dragnea și conducerea UDMR. Liderul grupului din Senat, Cseke Attila a fost prezent la câteva ședințe ale Coaliției de guvernare din 2017 pentru a discuta despre această inițiativă.

Proiectul a primit chiar un raport favorabil în Comisia Juridică din Senat în 2017, comisie unde PSD avea majoritatea. După ce informațiile privind negocierile PSD-UDMR au fost dezvăluite în presă, proiectul a fost respins în Senat pe 13 noiembrie 2017. De atunci, a rămas la Camera Deputaților în calitate de for decizional.

După intervenția președintelui Klaus Iohannis de la sfârșitul lunii aprilie, prin care acuza o înțelegere PSD–UDMR pe tema autonomiei Ținutului Secuiesc, Guvernul Orban a trimis un punct de vedere Parlamentului prin care anunța că nu susține inițiativa legislativă.

Proiectul a intrat apoi în linie dreaptă pentru a fi respins de Camera Deputaților, în pofida mesajelor UDMR care au afirmat că astfel au de suferit relațiile cu comunitatea maghiară.

Potrivit inițiativei, ziua de 15 martie se consacră ca sărbătoare a comunității maghiare din România, iar în această zi se puteau organiza manifestări cultural-artistice. De asemenea, se putea acorda o zi liberă, la cerere, persoanelor aparținând comunității maghiare.

„Ziua de 15 martie să fie ziua comunității maghiare, iar acest lucru să fie recunoscut prin lege. Să fie această zi legiferată pentru comunitatea maghiară, punând încă o cărămidă la idealurile noastre comune”, a spus Kelemen Hunor.

Liderul UDMR a susținut că România a început să se întoarcă la atmosfera din urmă cu 30 de ani în relațiile cu comunitatea maghiară.

„Săptămânile trecute am avut sentimentul că politica speranței nu mai funcționează deloc. Am avut senzația că în loc de speranță, unii doresc politica urii. România a atins cele două deziderate mari, integrarea în NATO și UE, nu mai există presiuni permanente, criterii și nu mai există sancțiuni. Parcă unii s-au gândit să oprească construcția comună și să o dărâme”, a fost mesajul lui Kelemen Hunor.

Potrivit acestuia, un vot pentru respingerea legii îi va „înstrăina și mai mult pe maghiarii din România”.

„Puteți arăta că nu există o schimbare de paradigmă și tot ce s-a întâmplat recent a fost doar un accident de parcurs. Aș dori să arătăm că ce am realizat nu a fost praf în ochi pentru a păcăli partenerii înainte de aderare”, a spus Kelemen Hunor în pledoaria sa în favoarea proiectului.

Cele două partide mari din Parlament, PSD și PNL, anunțaseră însă că vor vota împotriva proiectului, iar poziția lor a rămas neschimbată.

Surse din PNL și PSD au declarat pentru Europa Liberă că toate proiectele UDMR urmează să fie respinse până la alegerile parlamentare.

„Există o înțelegere la nivelul conducerii PSD ca toate proiectele sensibile ale UDMR să nu mai fie susținute până la alegerile locale și parlamentare. Atacul președintelui cu vânzarea Ardealului a fost doar un atac electoral, dar a trebuit să dăm explicații pentru el și nu mai vrem să repetăm acel episod”, au explicat surse din PSD poziția partidului.

Deputatul PNL, Daniel Gheorghe, a spus că liberalii au votat împotriva inițiativei deoarece data aleasă de UDMR reprezintă o sensibilitatea pentru România, având legătură cu uciderea revoluționarilor români în 1848.

O poziție vehementă pe acest subiect a avut-o și liderul grupului PMP din Cameră, Marius Pașcan. Acesta a vorbit de „perfidia și viclenia UDMR”, care a așteptat să găsească un „moment strategic pentru a negocia proiectul cu o majoritate parlamentară” și de aceea vorbește pe „ton mieros ca și cum „nici usturoi nu au mâncat, nici gura nu le miroase”.

„Maghiarii pot alege oricare altă zi să sărbătorească, nu putem uita ce s-a întâmplat la 15 martie 1848 prin omoruri’, a spus Marius Pașcan.

Data de 15 martie este sărbătoarea națională a Ungariei și atunci se sărbătorește și ziua maghiarilor de pretutindeni.

Sursa: https://romania.europalibera.org/a/parlamentul-respinge-proiectul-udmr-prin-care-15-martie-să-fie-sărbătoarea-comunității-maghiare-din-românia-/30663336.html

Categories
Cultura si lifestyle

Sfântu Gheorghe: treptat, viața culturală a orașului își recapătă pulsul

Sfântu Gheorghe este unul dintre orașele țării care și-au căpătat recunoașterea la nivel național pentru atenția deosebită pe care o acordă fenomenului cultural. Pandemia care a stopat întreaga activitate a oamenilor de pretutindeni nu a reușit să distrugă interesul comunității pentru cultură. După o vreme petrecută online, multe instituții din domeniu își redeschid porțile pentru reîntâlnirea cu publicul său, trecând la programe în aer liber și adaptându-și oferta la restricțiile valabile în perioada stării de alertă în vederea protejării sănătății. 

Pe lista instituțiilor de cultură care se mută în aer liber este Teatrul „Andrei Mureșanu” care, în cadrul programului „Teatru de vară”, pentru care a montat în mod expres o scenă în curte, vine cu o ofertă culturală pentru cei mai tineri spectatori, prezentând spectacolul „Doi galbeni”, regia Mirela Bucur, și „Toți privesc înainte”, în regia lui Sebastian Marina. 

La rândul său, Teatrul „Tamási Áron” va susține pentru prima dată în istoria teatrului maghiar din Sfântu Gheorghe spectacole în aer liber, care vor avea loc în Grădina Muzeului Naţional Secuiesc. Astfel, în cursul lunii iunie, vor fiprezentate montări ale unor texte contemporane și anume, „Regina torturilor”, regia Pálffy Tibor; „Felhőtektonika”, regia lui Bocsárdi László; „Dacă vreau să fluier, fluier”, regia Zakariás Zalán.

Compania M Studio, specializată în teatru de mișcare, pregătește un spectacol de jonglerii cu foc, intitulat „Dans de foc”, care va fi prezentat în diferite părți ale orașului, iar Teatrul de păpuși „Cimborák” își reînnoiește spectacolul prezentat anterior, „A buták versenye”, și îl va prezenta în a doua jumătate a lunii în parcul central. Bazat pe poveștile lui Benedek Elek, spectacolul este inspirat de poveștile populare şi este recomandat copiilor mai mari de 6 ani.

De asemenea, Centrul de Artă din Transilvania își va redeschide porțile pe 9 iunie, iar până pe 4 iulie, va găzdui două expoziții de grafică, ale lui Soó Zöld Margit şi Sipos László, după ce vernisajul a avut loc online în luna martie. Totodată, de la începutul lunii iunie, Colecția Publică Cinegetică a Ţinutului Secuiesc poate fi din nou vizitată, însă fără tururi ghidate. 

Nici Biblioteca Județeană „Bod Péter” nu se lasă mai prejos. Din data de 2 iunie, aceasta dă din nou cărți cu împrumnut, dar, pentru siguranța cititorilor, recepția are loc printr-o fereastră mică din lateralul clădirii, iar cititorii sunt îndemnați să utilizeze cu încredere catalogul online sau să facă o programare, astfel încât timpul petrecut la bibliotecă să fie cât mai scurt. 

Fiecare din instituții a luat toate măsurile necesare privind menținerea distanțării sociale și dezinfectarea spațiilor în care își desfășoară activitatea, unele oferind chiar și măști de protecție pentru publicul său. 

Categories
Opinii

Limba maghiară obligatorie pentru români? De ce nu și romanes sau tătară?

Unul dintre subiectele pe marginea cărora oamenii par să discute și să polemizeze la infinit este problema limbii române pentru minoritarii maghiari. De la prezumpții mai mult sau mai puțin fondate, cum că ungurii din România refuză să vorbească limba oficială a statului, la argumentele celeilalte tabere, că limba română nu este predată după o metodă eficientă, mereu se găsește ceva de spus. 

În orice caz, de fiecare dată când contextul îi este favorabil vreuneia dintre părți, subiectul este readus în discuție și prezentat din fel și fel de perspective. Un exemplu recent este petiția formulată de János Mezei, preşedintele Partidului Civic Maghiar (PCM), și transmisă către premierului Ludovic Orban și ministrul Educaţiei, Monica Anisie, prin care solicită eliminarea probei de limba română de la examenul de bacalaureat pentru elevii maghiari. 

Argumentul pe care se sprijină cererea lui János Mezei este acela că o probă în plus la Bac pentru elevii maghiari este un act discriminatoriu, ei fiind nevoiți să facă eforturi suplimentare. Ca urmare, soluția pe care politicianul o propune în numele unui viitor mai bun al Transilvaniei, este fie ca, în loc de proba la limba română, la examenul de absolvire a liceului să se susțină doar o probă la limba maternă – atât de către români, cât și de către maghiari – fie ca, în programa școlară a elevilor români din Transilvania, să se introducă studiul limbii maghiare.

Ideea este cel puțin hilară. Chiar dacă maghiarii reprezintă cea mai numeroasă etnie de pe teritoriul țării noastre, totuși nu sunt și singura etnie. Conform datelor înregistrate la ultimul recensământ, a doua clasată din punct de vedere numeric este minoritatea romilor. Dacă aceștia sau minoritățile care îi succed ar emite aceeași pretenție ca în zonele în care sunt ei concentrați să fie introdusă limba lor maternă ca studiu obligatoriu pentru elevii români, cum ar fi gestionată această poveste de către Guvern și Ministerul Educației? Este destul să ne oprim de pildă la județul Mureș, unde conform Medifax, la recensământul din 2011, au fost declarați cei mai mulți etnici romi. Dacă elevii români din județul respectiv ar începe să studieze limba maghiară, dar nu și romanes, în sălile de curs, oare nu ar fi discriminatoriu față de minoritarii care vorbesc această limbă? Dar pentru minoritarii din Dobrogea, nu ar fi discriminatoriu să nu își vadă limbile materne studiate de românii în școlile din zonă? Argumentul suplimentar al președintelui PCM, că în Serbia funcționează această formulă, este, în opinia mea, ales forțat pentru că vorbim de un cu totul alt context, din foarte multe puncte de vedere. 

Inițiativa este cu atât mai lipsită de sens, cu cât în România nu există o lege prin care minoritarii etnici să fie obligați să vorbească limba statului. Cetățeania română nu atrage în sine această obligativitate. Este o chestiune de alegere și principiu. Neexistând o asemenea lege pentru minoritari, ce cadru legal ar putea fi creat pentru a legitima o eventuală obligativitate a elevilor români din Transilvania de a învăța limba maghiară?

Sunt în totalitate de acord că predarea limbii române pentru minoritari se face cu metode ineficiente, dacă nu chiar jenante. Știu că sistemul de învățământ are mari hibe în această privință. Cu toate acestea, să încerci să ieși în față, cel mai probabil cu interese electorale, cu asemenea idei este mult prea departe de legea bunului simț și a respectului față de etnia ale cărei interese pretinzi că urmărești să le reprezinți. Da, e normal să lupți pentru a-i ajuta să învețe ușor limba statului, dar nu, nu e deloc normal și decent să vehiculezi în spațiul public idei așa năstrușnice sperând că cineva te va lua în seamă. Iar eu, dacă aș fi etnic maghiar, nu aș vota niciodată cu un partid care, afișând un interes real față de nevoile mele, scormonește prin dedesubturi ca să pună în lumina reflectoarelor inechități închipuite, doar pentru a alimenta frustrarea și indignarea oamenilor. Un joc politic bazat pe un truc ușor de mirosit. Ce trist! 

Categories
Locale Stiri

Realitatea de după izolare: în Covasna aproape 20% din angajații din sectorul public și privat au fost trimiși în șomaj tehnic

Conform unui sondaj IRES, publicat luni de Radio Europa Liberă România, 67% dintre români consideră că izolarea la domiciliu a fost justificată, iar 72% ar fi dispuși să o reia în condițiile în care numărul cazurilor de infectare cu COVID-19 ar crește alarmant. Respondenții care ar fi de acord cu revenirea la izolarea la domiciliu sunt în proporții mai ridicate decât media femeile, tinerii între 18 și 35 de ani, cei care locuiesc în Transilvania și Banat, care nu au venit sau care au venituri lunare de cel mult 2.500 de lei, dar și votanții PNL și cei ai Alianței USR+PLUS.

Procentul celor dispuși să repete episodul de ședere acasă este neanticipat de mare, având în vedere consecințele pe care aceasta le implică la nivel economic. Decizia oamenilor este cel mai probabil luată în funcție de experiențele personale în privința situației financiare proprii, care refuză să privească lucrurile și dintr-o perspectivă macro.

În județul Covasna, de pildă, conform declarațiilor făcute de directorul executiv al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Covasna, Kelemen Tibor, procentul persoanelor trimise în şomaj tehnic în perioada pandemiei este de până la 20% din numărul total al celor cu contract individual de muncă, printre acestea numărându-se atât angajaţi din sectorul public, cât şi privat (sursa WeRadio). E un procent mare? E mic? Cine poate decide și în funcție de ce? În orice caz, este un procent liniștitor, dacă luăm în calcul numărul atât de mare al celor care ar opta o dată în plus pentru izolarea la domiciliu. Dacă respectivul procent ar fi fost cu mult mai mare, putem presupune că oamenii ar fi ajuns la concluzia că este de dorit să muncească, luându-și toate măsurile de protecție, decât să mai stea acasă pentru cine știe cât timp cu prețul de a vedea economia rostogolindu-se vertiginos la vale.

20% ar putea părea un procent mic. Cu toate acestea, numai AJOFM Covasna i-a solicitat Ministerului Muncii majorarea cu 5,5 milioane de lei a bugetului pentru acoperirea plăţilor persoanelor aflate în şomaj tehnic. Unde ar duce din punct de vede bugetar o eventuală prelungire și creștere a numărului de persoane trimise în șomaj tehnic? În plus, efortul nu este numai financiar, ci și extrem de solicitant pentru angajații AJOFM. „Nu e uşor, volumul de muncă este foarte mare, trebuie să fim foarte atenţi, urmărim să nu se facă plăţi duble, apar multe erori şi, de asemenea, situaţii tensionate cu beneficiarii, pe care trebuie să le soluţionăm. (…) Trebuie să se înţeleagă faptul că noi gestionăm banii statului, nu sunt banii noştri şi trebuie plăţile trebuie făcute în mod legal. Curtea de Conturi deja a solicitat baza de date şi începe controalele pentru a vedea cum s-au plătit şi gestionat aceste sume de bani care vor fi descărcate de la Uniunea Europeană”, a declarat Kelemen Tibor, care a asigurat că bani există și se pot depune în continuare dosare aferente şomajului tehnic.

Mirela Cara Dragu

Categories
Cultura si lifestyle

De ce Dórel din Secuime nu fluieră după femei precum Dorel din sudul României?

De când cu celebra reclamă care l-a lansat pe Dorel ca prototip al muncitorului român cu dotări intelectuale reduse, multe glume s-au făcut pe subiect. Pentru femei, Dorel îl reprezintă în același timp pe bărbatul care, cocoțat pe schelă sau aflat la volanul camionului său, nu este niciodată destul de ocupat cât să nu cântărească trecătoarele din priviri pentru ca, pe loc, după o scanare rapidă cu ochi de profesionist, să poată pronunța verdictul „Ce bună ești!” sau să te întrebe cu o curiozitate prefăcută „Ce mănânci de ești așa frumoasă?”.

Amuzant este că, trăindu-ți prima tinerețe în sudul țării (și mai ales în Capitală), te deprinzi cu acest comportament al multora dintre bărbați, care îți pun eticheta mai rapid decât îți ia azi termoscanner-ul temperatura la intrarea în supermarket. Începi să-i detectezi de la distanță și chiar dezvolți o strategie prin care să-i ignori, fiind capabilă să-ți calculezi rapid și timpul, dar și modul de reacție. În cazul meu, funcționa frecvent să merg dreaptă ca o coadă de lopată, cu privirea fixată înainte și să trec liniștit, fără grabă, pe lângă Dorel și colegii lui de muncă, astfel încât să mă asigur că observă tot, în special faptul că nu aud și nu sunt sensibilă la complimente nesolicitate, dar că evaluarea se face totuși corect.

Pentru a nu cădea în capcana ipocriziei, mărturisesc că validarea lui Dorel începe în ani să capete importanță în viața unei femei – nu, nu a tuturor femeilor, ci doar a celor care nu se simt lezate și agresate de astfel de comportamente. Pentru acestea din urmă, validarea lui Dorel devine un semn că anii au fost blânzi cu ele, că șoldurile și-au păstrat dimensiunile normale și, vorba aceea, tot nurlii au rămas. Căci – de ce să nu spunem? – indiferent de cum arată și cu ce se ocupă, Dorel este în sine un maestru al exigenței în materie de grație feminină.

Altfel stau însă lucrurile când te muți în Secuime. De la taximetriști, la oameni ai muncii, bărbații de aici își văd de treabă enervant de mult! Indiferent de vârstă și de ocupație, masculii nu întorc capul după femei pe stradă, nu comentează, nu fluieră și nu se obosesc în niciun fel să le valideze feminitatea. La început, gândești că poate n-ai nimerit tu dorelul care trebuia, însă cu timpul, problema se acutizează și-ți afectează grav stima de sine.

Ca femeie venită din sudul țării, să treci pe lângă un grup de muncitori și să nu fii fluierată măcar o dată, oricât de timid, e ceva strigător la cer. Să mergi cu un taximetrist care să nu încerce să îți facă curte, fie chiar și așa, ca să mai treacă timpul, e cât se poate de anormal. Începi apoi să te privești obsesiv în toate geamurile vitrinelor de la magazine să afli dacă nu cumva ți s-a triplat numărul de riduri din jurul ochilor sau sau dacă nu ți s-a îngroșat prea tare stratul adipos de la prea delicioasa pâine cu cartofi. Nici măcar nu mai ești în stare să conștientizezi că tu, cea care fără milă îl ignoraseși sistematic pe Dorel, ai devenit dependentă de validarea lui, iar în absența verdictului pe care generos ți-l prezenta odinioară din proprie voință, ți-ai deformat imaginea de sine.

Ca să te convingi că nu e totuși nimic în neregulă cu tine și nici nu te-ai ofilit mai mult decât îi e permis unei femei de vârsta ta, decizi să studiezi comportamentele oamenilor din jur cu atâta sârg, că ai putea ajunge să-ți susții doctoratul în antropologie. Cu coada ochilor, spionezi fiecare tinerică fâșneață, cu trup zvelt, și reacțiile pe care le stârnește-n jurul ei. Rezultatul e mereu același: nimeni nu fluieră, nimeni nu întoarce capul, nimeni nu comentează și nimeni nu e curios să afle ce alimentație are fătuca de s-a dezvoltat atât de armonios.

Și, deprinsă cu etichetele, în sinea ta pronunți verdictul că, în Secuime, Dorel nu are niciun pic de simț estetic și chiar te enervează cu atât de mult bun-simț. Din cauza lui, când mai treci pe la București, în loc să îl contracarezi cu măiestria de odinioară, te simți lipsită de antrenament de parcă ai fi o pasăre proaspăt evadată dintr-o colivie. Dar cel puțin îți mai recuperezi un pic stima de sine.

Mirela Cara Dragu

Categories
Cultura si lifestyle Opinii

Cum am reciclat selectiv după ce m-am mutat la Sf. Gheorghe. Pentru prima oară în viaţa mea!

În ultimii ani petrec mult, foarte mult timp online, în special pentru a urmări știrile care apar în țară și peste hotare. Sunt bolnavă de nevoia de a fi la zi cu cele ce se petrec în jurul meu și în lume. Pe durata izolării, am cam abandonat acest obicei, pentru că pur și simplu mă sufocau informațiile despre COVID-19. Pot spune deci că, în ce mă privește, măsurile de relaxare le-am simțit în special în fluxul de știri, unde au început să apară și alte informații decât statistici cu morți, infectați și vindecați.

Tot urmărind ce mai scrie presa acum când pandemia pare că ne dă pace cât de cât, am dat peste câteva știri locale care vorbeau despre reluarea activităților obișnuite ale firmei de salubrizare din Sfântu Gheorghe. Pe loc, mi-am amintit cum, în urmă cu cinci ani, m-am mutat în acest oraș din Secuime, lăsând în urmă capitala europeană a secolului XXI, București, în care locuisem fără întrerupere timp de 15 ani. Ca nou-venită, mă plimbam pe străzi ca să mă familiarizez cu noul mediu și, deodată, mi-au sărit în ochi containerele mari de plastic, în diferite culori – galben, verde, albastru – destinate reciclării selective, și alte containere metalice, în care locuitorii puteau (și încă pot) lăsa hainele pe care nu le mai poartă, acestea urmând a fi transportate către persoanele defavorizate.

Trebuie să recunosc că am fost foarte surprinsă. La București, în cei 15 ani, mai văzusem doar câteva încercări timide de reciclare selectivă, mai ales la gurile de metrou, unde coșurile fuseseră la un moment dat împărțite pe coduri de culori, cu imaginile și indicațiile aferente, dar nimeni nu părea să observe și nimeni nu îmbrățișase ideea de a repartiza ambalajele pe care le avea de aruncat în funcție de materialul din care fuseseră realizate. Nici eu nu m-am conformat vreodată. Nici la metrou, dar nici acasă, unde nu aveam decât opțiunea de a arunca foarte comod resturile menajere pe un burlan direct de pe palierul pe care era situat apartamentul în care locuiam în containerul care probabil se ticsea rapid.

Am urmărit cu interes fenomenul gunoiului la Sfântu Gheorghe, atât din perspectiva de jurnalist local, cât și din perspectiva de locuitor al orașului, care are de respectat norme foarte stricte. Vă imaginați poate, unii dintre voi, cât de mare mi-a fost mirarea când, la foarte scurt timp de când m-am mutat în blocul în care locuiesc și azi, am primit un card de acces la ghena care este introdusă în încăperi speciale, aerisite și încuiate, astfel încât să nu poată fi vandalizate de cei care au obiceiul de a scormoni prin gunoaie. În timp, am observat că atât la Sfântu Gheorghe, cât și la nivelul întregului județ, lupta cu gunoiul se dă destul de strâns și autoritățile nu par să cedeze ușor în fața niciunei provocări.

M-am conformat rapid, rușinându-mă în sinea mea că până să ajung la Sfântu Gheorghe nu mă gândisem niciodată să iau în serios partea cu reciclatul, iar de atunci, triarea ambalajelor a devenit pentru mine un modus vivendi. Nici nu aveam cum să nu o fac, căci unde te uiți dai de câte îndemnul bilingv „Să colectăm împreună selectiv”, prezent pe mașini, pe pliante sau pe afișe stradale. Mai mult, din când în când, afli din presă sau despre Facebook de câte o campanie de curățare a unui loc sau altul, ori de colectare a sticlelor de sticlă la care oamenii sunt încurajați să participe și chiar recompensați în urma implicării.

N-am scris aceste rânduri cu scopul de a demonstra neapărat ceva. Cu toate acestea, nu pot să nu adaug că, legat de subiect, îmi răsună în minte o zicere, pe care am întâlnit-o la un moment dat și care spunea că nivelul de civilizație al unei comunități se reflectă în felul în care își tratează copiii, bătrânii și femeile, dar și în modul în care își gestionează gunoiul. Și, aș adăuga eu, în felul în care soluționează problema câinilor vagabonzi. Iar de la locuitorii din județul Covasna, avem multe de învățat pe această temă. Nu știu încă să spun pe seama cărui fapt se poate pune acest comportament atât de responsabil, dar promit să revin cu informații despre femei, copii și câini.

Mirela Cara Dragu

Categories
Nationale Stiri

5000 de lei și acuzația că umblă cu dubla măsură, atât îl costă pe Klaus Iohannis ironia „Jó napot kívánok, PSD!”

Afirmațiile făcute de președintele Klaus Iohannis referitor la proiectul de lege privind autonomia Ținutului Secuiesc au fost sancționate de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării cu 5000 de lei, pentru pentru „discriminare și încălcarea dreptului la demnitate pe criteriul de apartenență etnică/națională”. În replică, Administrația Prezidențială a precizat că va contesta această hotărâre la instanța competentă.

„Jó napot kívánok, PSD!” și „marele PSD, se luptă în birourile secrete din Parlament, ca să dea Ardealul ungurilor” sunt cele două replici care au scandalizat o bună parte din opinia publică românească, dar și de dincolo de granițe, făcându-i totodată pe etnicii maghiari din România să se simtă persiflați și chiar insultați, chiar dacă afirmațiile au fost făcute în contextul în care un proiect de lege care ar fi acordat autonomie Ținutului Secuiesc a trecut tacit de Camera Deputaților.

Drept urmare, Asociația pentru Protecția Drepturilor Minoritare „Miko Imre” și PSD au depus o sesizare la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării împotriva președintelui Klaus Iohannis pe motiv că a făcut afirmații discriminatorii la adresa etnicilor maghiari în discursul susținut de la Cotroceni. Decizia CNCD cu privire la această speță a fost aceea că președintele a discriminat etincii maghiari și le-a încălcat dreptul la demnitate, fiind sancționat cu 5000 de lei. Constatarea faptei comisei de președintele Iohannis a fost votată cu 6-1 de către membrii CNCD, în timp ce aplicarea amenzii a trecut cu vot de 5-1.

Cât privește opinia publică, mulți comentatori de pe paginile de Facebook ale site-urilor care au publicat știri despre subiect sunt de părere că pretenția liderului UDMR ca președintele să le prezinte scuzele cuvenite etnicilor maghiari este una absurdă și că, dimpotrivă, cei care datorează scuzele sunt chiar reprezentanții UDMR pentru intenția de autonomie pe care au declarat-o prin controversatul proiect. „Cum să-și ceară scuze la acesti obraznici care ne șicanează de ani și ani de zile? Și toate astea nu pornesc de la minoritățile de la noi, ci de la obraznicul de Viktor Orbán. El îi asmute împotriva noastră. Președintele nostru niciodată n-o să-și ceara scuze acestor obraznici”, comentează cineva, sintetizând majoritatea opiniilor.

Deși șeful statului consideră că totul este doar consecința unui un joc politic și spune că va ataca decizia CNCD în instanță, pentru liderul UDMR, Kelemen Hunor, decizia este una foarte corectă, acesta precizând că s-a demonstrat că președintele Iohannis a greșit și ar trebui să își ceară scuze. „Nu mă surprinde deloc afirmația președintelui. Atunci când un alt politician a fost amendat președintele era extrem de mulțumit de decizia CNCD. Văd că aplică dubla măsură. Când nu îi convine vorbește imediat despre o decizie politică. Era de așteptat că va face acest pas, nu mă surprinde deloc. Dar trebuie să acceptăm aceste decizii, când e vorba de CNCD, de CCR, de avocatul poporului dacă vrem să păstrăm aparența unui stat democratic”, a mai declarat Kelemen Hunor.

Mirela Cara Dragu

Sursa: Europa liberă și Digi24

Categories
Internationale Opinii

Ungaria: legea fake news-urilor şi sfidarea UE, modele pentru viitorii lideri europeni?

Noul coronavirus a demonstrat deja că nu este o amenințare doar la adresa sănătății și a vieții oamenilor de pretutindeni, ci și un pericol aproape iminent la adresa drepturilor și libertăților cetățenești. Sub pretextul luptei împotriva dușmanului comun al lumii, guvernele și parlamentele anumitor state ar putea profita de situația creată pentru a instaura regimuri nedemocratice, poate chiar dictatoriale.

Este ceea ce vedem că prezintă din ce în ce mai des presa europeană în legătură cu Ungaria, unde premierul Viktor Orbán dă semnale că urmărește să se distanțeze de Uniunea Europeană, față de care se poziționează într-un evident raport de sfidare și adversitate, și chiar de democrație, de valorile statului de drept și de libertatea de expresie. Relevant în acest sens este felul în care Viktor Orbán și Fidesz au început să aplice puterile depline pe care parlamentul le-a acordat premierului, conform deja cunoscutei legi care pedepsește difuzarea de ceea ce este denumit vag  fake news.

Potrivit acestei legi, persoanele care publică informații socotite false pot fi pedepsite cu închisoarea. Așa se face că János Csóka-Szűcs, un membru al partidului de opoziție Momentum, a fost luat mierucuri de acasă de poliție, din ordinul guvernului, pentru o postare de pe Facebook în legătură cu paturile rechiziționate din spitale.

Într-o declarație pentru site-ul 444.hu, János Csóka-Szűcs a afirmat că ultima oară când a fost luat așa de poliție a fost în 1987, când participase la o manifestație de protest neautorizată de regimul comunist.

Dacă pentru admiratorii lui Orbán aceste acțiuni sunt firești și probabil percepute ca o lecție binevenită prin care jurnaliștii sunt puși la zid și dezvățați de a mai manipula lumea, pentru cei care sunt mai aproape de valorile statului de drept și ale democrației, legea în sine este arbitrară, iar măsurile aplicate în baza ei sunt o dovadă clară a impunerii unei cenzuri demne de regimuri totalitariste.

Într-o democrație funcțională, știrile false sunt demontate prin contra-știri care prezintă dovezi susținute despre neadevărurile exprimate cu bună știință în publicațiile cu caracter informativ sau – ceea ce e și mai firesc să se întâmple – sunt trimise în fața unei instanțe judecătorești, capabile să analizeze și să coreleze faptele și probele, pentru a ajunge la un verdict corect. Practica de a lua pe sus jurnaliștii și a-i duce în secțiile de poliție pentru aplicarea pe loc a unor eventuale sancțiuni sau amenințări miroase de la distanță a cenzură și totalitarism, oricât de îndreptățit ar putea părea un astfel de gest. Este ca în cazul în care un om nedreptățit alege să își facă singur dreptate prin violență sau omor, după ce el sau un membru al familiei sale a devenit victima cine știe cărui agresor, în loc să apeleze la organele responsabile de acordarea dreptății și a pedepselor.

Ceea ce ar trebui să devină însă un motiv serios de îngrijorare pentru toată suflarea europeană, inclusiv pentru admiratorii controversatului premier, este atitudinea sfidătoare pe care nu ezită să o arate față de UE. Cel mai recent, aceasta se traduce cu refuzul de a se prezenta la Parlamentul European, unde a fost dezbătută joi, 14 mai, situația statului de drept în Ungaria. În loc să participe el însuși, Viktor Orbán a ales să trimită o scrisoare prin care se scuză că nu se poate prezenta pentru că este ocupat cu gestionarea epidemiei care îi „consumă energia și forțele”, propunând să o trimită în loc pe ministra Justiției, Judit Varga – propunere respinsă de Parlamentul European.

Pe de altă parte, tot joi, simultan cu dezbaterea din Parlament, Curtea Europeană de Justiție a condamnat Ungaria pentru faptul că ține azilanții și migranții în „condiții de detenție, ca în închisoare”, în lagăre special construite pe frontiera cu Serbia. Pentru ministra Justiției din Ungaria, decizia Curții Europene de Justiție se traduce cu obligația impusă Ungariei de a primi imigranți fără niciun control, conform presei de opoziție, sau cu trădare din partea UE, după cum se arată în cotidianul pro-guvernamental Magyar Nemzet.

Pentru oameni ca mine, toate aceste acțiuni sfidătoare față de UE ale unui lider european prevestesc atitudini sfidătoare față de proprii cetățenii ai oricărui şef de stat european căruia nu-i va conveni modul în care funcţionează Uniunea, şi pentru care democrația, statul de drept și libertatea de expresie vor fi nimic mai mult decât o amintire frumoasă a unor vremuri apuse.

Mirela Cara Dragu

Sursa: romania.europalibera.org.

Categories
Locale Stiri

Starea de alertă în Sf. Gheorghe: vigilența autorităților locale limpezește haosul creat de autoritățile centrale

Pentru mulți români, data de 15 mai 2020 este motiv de sărbătoare și de bucurie, chiar dacă pericolul nu a fost eliminat în totalitate, iar amenințarea creșterii numărului de persoane contaminate plutește în continuare în aer. Autoritățile de la București au transmis în ultima seară a stării de urgență noile restricții, omițând să vorbească însă despre consecințele și sancțiunile pe care le-ar putea suporta persoanele care aleg să ignore aceste restricții. Poate pentru că ele nu există.

În tot acest peisaj confuz pe care l-am „admirat” toți mirându-ne mai mult sau mai puțin, autoritățile locale de la nivelul municipiului Sfântu Gheorghe, reprezentate prin Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă (CLSU), au decis să ordoneze haosul, clarificând câteva aspecte esențiale. Astfel, majoritatea măsurilor locale implementate în starea de urgenţă vor rămâne valabile şi pe perioada stării de alertă, ceea ce arată că, în încercarea de a contribui la stoparea fenomenului de extindere a COVID-19, autoritățile de la Sf. Gheorghe nu se bazează exclusiv pe simțul de răspundere al cetățenilor.

Astfel, deși oamenii se vor putea deplasa priunde în oraș fără declarații pe propria răspundere, iar parcurile vor fi deschise, locurile de joacă pentru copii vor rămâne închise, autoritățile locale recomandându-le cetățenilor responsabilitate şi respectarea tuturor măsurilor de protecţie a sănătăţii atunci când se află în spații publice. De asemenea, părinții cu copii mici care sunt nevoiți să meargă la serviciu vor fi puși în continuare în situația de a găsi o soluție pe cont propriu întrucât creșa cu program zilnic din cadrul Direcției de Asistență Socială și creșele care funcționează în cadrul instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat vor rămâne închise și în perioada următoare.

În ceea ce privește transportul în comun, acesta va funcţiona doar dimineaţa şi după-masa, pentru un număr redus de curse, şi va fi gratuit, pentru a ajuta persoanele care merg la serviciu, întocmai cum s-a întâmplat și pe durata stării de urgență. Pentru cei care se vor deplasa cu mașinile personale în perioada următoare, vestea bună este că iar locurile de parcare cu plată vor putea fi folosite mai departe gratuit.

Având în vedere faptul că se vor deschide cabinetele stomatologice, serviciul pentru urgenţe stomatologice, pe care autoritățile locale l-au înființat și care a funcționat pe toată durata stării de urgență, va fi oprit.

CLSU a luat de asemenea câteva măsuri și cu privire la activitatea instituțiilor culturale din oraș. Astfel, pe perioada stării de alertă, modul de organizare a activității teatrelor „Tamási Áron” și „Andrei Mureșanu” constituie competența exclusivă a managerilor acestora, cu respectarea legislației în vigoare privitoare la măsurile pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19. În schimb, vor fi și câteva instituții de cultură a căror activitate se va suspenda temporar, respectiv Casa de Cultură „Kónya Ádám” și Centrul de Arte Plastice și Cinematograful „Arta”.

Mirela Cara Dragu