Categories
Nationale Opinii Stiri

Jurnalistul „erou național” a pierdut cursa pentru CNCD, în timp ce Grama „Î-mi” a câștigat detașat

„Bătălia” pentru pozițiile de membri în Colegiul Director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) s-a încheiat marţi, 30 iunie. Între cei șapte membri votați de Parlament nu se află și Dan Tănasă, care își depusese candidatura pentru a treia oară. În schimb, cu un număr de 293 voturi „pentru”, Horia Grama, membru PSD din 1992 (PDSR) a reușit să obțină poziția râvnită.

Adorat de cei pentru care este un erou al neamului, hulit de cei care îl percep ca pe un antimaghiar înverșunat, Dan Tănasă se laudă că a obținut cele mai multe voturi din zona candidaților fără susținere politică (42 de voturi „pentru”). În plus, singura justificare a eșecului cu care tocmai s-a confruntat vine, în opinia sa, din sfera politicului. „CNCD este instituția privată a UDMR, singura și eterna formațiune politică care poate conduce CNCD. În România trăiesc 18 minorități naționale, dar CNCD trebuie musai condus exclusiv de UDMR (chestiune care reprezintă în sine o discriminare pe criterii etnice a celorlalte minorități naționale din România! Dar asta e doar un detaliu care nu deranjează pe nimeni)”, afirmă Dan Tănasă cu privire la subiect. 

Mai norocos, Horia Grama, a cărui candidatură la CNCD a devenit virală pe net după ce presa a adus în atenția publicului greșeala de ortografie apărută în cererea semnată și înaintată către instituția din care face deja parte, este mulțumit de rezultat. „Prin prezenta î-mi depun candidatura”, scria noul membru al CNCD cu puțin timp în urmă, stârnind valuri de amuzament pe rețelele de socializare. De altfel, uitându-ne la parcursul său în carieră, am putea desprinde fără rezerve concluzia că norocul a fost mereu de partea sa și l-a plasat în diferite poziții cheie. De la prefect al județului Covasna, la deputat în Parlamentul României, unde a ocupat recent și postul consilier al președintelui Camerei Deputaților, până la președinte al Agenției Nucleare pentru Deșeuri Radioactive (ANDR), Grama a găsit mereu o cale de a ocupa poziții cheie. 

Dar, cum uneori norocul îi mai și trădează pe oameni, în ciuda numelui său parcă predestinat, Grama pare să aibă mare ghinion când vine vorba de gramatică. Poate tocmai din acest motiv nici nu i se pare celebra sa greșeală o crimă. Întrebat de o jurnalistă a ziarului local Observatorul de Covasna cum comentează povestea lui „î-mi”, noul membru al CNCD spune: „În primul rând, îmi cer scuze pentru greșeala aia. Când am scris cererea și declarațiile alea, eram într-un loc mai impropriu, presat de timp. Da, am greșit și recunosc greșeala, dar e chiar așa o crimă?” 

La urma urmelor, gradele de comparație ale adjectivelor nici nu ar trebui să constituie un impediment în calea atingerii obiectivelor pe care Grama și le-a propus pentru mandatul de la CNCD. La fel cum nici dezacordurile și alte greșeli gramaticale care se strecoară în discursul său nu ar avea de ce să conteze. „Eu sunt unul dintre membrii acestui Colegiu Director, care ia în discuție toate sesizările privind discriminarea, pe toate palierele, care, printre altele, în afară de cazurile de discriminare, mai face și prevenție, mai urmărește și rezolvarea cazurilor și întrajutorarea celor care au fost discriminați și așa mai departe”, spune noul membru al Colegiului Director al CNCD, care pledează pentru o poziție echidistantă între români și maghiari. 

Ușurința cu care trece peste gafele sale de ortografie și gramatică se poate explica și prin experiența pe care o are în acest sens. În 2015, în contextul în care legea împotriva fumatului în spațiile publice era intens dezbătută de societatea civilă și presă, Horia Grama, pe atunci deputat PSD, a intrat în atenția întregii țări după ce a solicitat amenajarea de locuri pentru fumat inclusiv în ambulanțe

Pentru cârcotașii care doresc să afle câteva dintre realizările pe care Horia Grama le considera notabile în 2012, pe când se afla în poziția de deputat, aducem în prim plan o declarație mai veche. „Prin colaborarea cu președintele Consiliului Județean Constanța am reușit să ducem la mare 3.000 de copii în decurs de trei ani, iar acest program va continua. De asemenea menționez faptul că am ajutat bisericile ortodoxe din județ cu sume însemnate și am de gând să le ajut în continuare”. 

Toate acestea ne dau speranțe că, în următorii cinci ani, la CNCD treaba va merge ca unsă și datorită eforturilor pe care negreșit Horia Grama le va depune. Restul echipei în care va lucra este formată din Claudia-Sorina Popa, Adrian Diaconu, Asztalos Csaba, Jura Cristian şi Cătălina Olteanu, precum şi din Maria Moţa care se află în Colegiului Director pentru un rest de mandat care expiră în 2023. Dar fără jurnalistul „erou național”.

Foto: worklawyers.com

Categories
Locale Stiri

Slujba în limba maghiară pentru ceangăii din Moldova, amânată momentan din cauza COVID-19

Recent, agenția ungară MTI a publicat un articol din care reiese că, pe fondul restricțiilor impuse de autorități în vederea combaterii epidemiei de corona virus, slujba în limba maghiară la care ar fi urmat să participe ceangăii din Bacău a fost amânată. Este vorba despre o slujbă care are loc o dată pe lună și care s-ar fi putut ține, respectând regulile valabile după relaxare. Felix Măriuţ, parohul romano-catolic de la Faraoani, care oficiază slujbele în maghiară, a precizat portalului Maszol.ro: „Episcopia Romano-Catolică de Iaşi a dispus anularea slujbei din luna iunie, deoarece biserica din Bacău desemnată pentru acest scop este prea neîncăpătoare și oamenii vin din sate diferite, nu pot fi asigurate condiţiile corespunzătoare”, se arată în sursa citată.

Favorizată de context, măsura nu ar fi avut de ce să trezească suspiciuni în rândul credincioșilor dacă ea s-ar fi aplicat și în cazul slujbelor oficiate în limba română. După spusele lui János Antal, preşedinte al Asociaţiei Culturale Faraoani, care organizează deplasările din mai multe localităţi ceangăieşti la slujba maghiară de la Bacău, interdicția a fost aplicată exclusiv în cazul ceangăilor. 

Ceangăii din Moldova, care după unele studii vorbesc un dialect local al limbii maghiare, iar după alte studii se consideră a fi bilingvi, „care vorbeau românește în graiul lor vechi adus din Transilvania”, reprezintă un subiect de dispută între cercetători.

Prin Tinka Nistor, preşedinta Asociaţiei Sfântul Ştefan din Pustiana, cea mai importantă susţinătoare a slujbelor maghiare în Moldova, se încearcă de aproape treizeci de ani convingerea conducerii Diecezei de Iaşi pentru autorizarea celebrării slujbelor și în limba maghiară.

Episcopul Petru Gherghel, originar din Neamț, deci cunoscător al ceangăilor și probabil având el însuși origini ceangăiești, aflat la conducerea diecezei timp de 41 de ani, care s-a pensionat în luna august 2019, spunea la începutul anilor 2000 că va permite slujba în limba maghiară doar dacă se va convinge că cel puţin 2% din credincioşi nu înţeleg limba română. Mai târziu, a refuzat slujbele în maghiară pe motivul că limba ceangăiască nu este identică cu limba maghiară. În sfârşit, în perioada organizării vizitei Papei Francisc în România în anul trecut, începând din ianuarie 2019 a permis ţinerea unei slujbe în limba maghiară în biserica parohială Sfântul Nicolae din Bacău, în amiaza ultimei duminici a fiecărei luni.

Pe de altă parte, dată fiind speranța unei reveniri la normalitate, Dieceza de Iaşi nu ar avea nimic de câștigat din acest joc. Ar fi cel mult o șicană școlărească, lipsită de sens, care nu ar face decât să păteze imaginea instituției. Nici măcar crearea unui precedent în vreme de COVID-19 nu ar garanta interzicerea definitivă a slujbelor în limba maghiară. 

În cele opt judeţe moldovene care aparţin Diecezei din Iaşi – potrivit datelor publicate pe site-ul diecezei – sunt înregistraţi 206 000 de credincioşi romano-catolici. Cercetătorii maghiari estimează la 30-40 000 numărul catolicilor ceangăi din Moldova, ceea ce ar justifica oficierea de slujbe și în limba maghiară.

Același episcop Petru Gherghel susținea în cadrul unui discurs la Seminarul Internaţional „Originea, limba şi cultura ceangăilor” (2002) faptul că „ceea ce însă ne preocupă și ne interesează cel mai mult este starea de spirit a acestor credincioși, sentimentele și convingerile lor. În acest sens respingem și considerăm neavenite toate analizele și soluțiile care nu țin cont de convingerea catolicilor din Moldova, a tuturor celor care vorbesc o limbă sau alta și cum este și firesc a celor care sunt definiți sau mai bine zis porecliți, ceangăi. Termenul de ceangău nu reprezintă un etnonim, nu desemnează o etnie deosebită și nu este însușit de majoritatea celor cărora le este atribuit. Așa ne-au spus și așa ne spun istoricii și toți cei care alcătuiesc sau se ridică din acest grup al catolicilor moldoveni.”

Foto: adevarul.ro

Categories
Nationale Stiri

Mihai Viteazul a devenit oficial martir și erou al națiunii române

Cu 240 de voturi pentru și 18 împotrivă, plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, marţi, proiectul de lege prin care Mihai Viteazul este declarat martir şi erou al naţiunii române, „în semn de recunoaştere şi respect pentru idealurile susţinute şi sacrificiul făcut”, informează Agerpres.

„Se declară martir şi erou al naţiunii române Mihai Viteazul, Domn al Ţării Romaneşti şi al Moldovei şi Principe al Transilvaniei, pentru rolul marcant pe care l-a avut în săvârşirea Primei Uniri a poporului român şi pentru curajul şi sacrificiul său marcant în istoria României”, se arată în proiectul respectiv. Acesta a fost adoptat de Senat, iar Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz.


Ceremoniile anuale vor avea loc în data de 27 mai şi pot fi marcate de autorităţile centrale şi locale, precum şi de instituţiile publice de cultură din ţară şi din străinătate, prin organizarea unor programe şi manifestări cu caracter cultural-ştiinţific.


„Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot sprijini material sau logistic organizarea şi desfăşurarea programelor şi manifestărilor, în limita fondurilor disponibile. Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune, în calitate de servicii publice, pot include în programele lor emisiuni culturale ori aspecte de la manifestările dedicate acestei sărbători”, prevede proiectul de lege. Despre eventualele consecințe pe care le-ar putea avea  organizarea de ceremonii în regiunile conlocuite de români și maghiari am scris în urmă cu puțin timp.

Totodată, un proiect similar, prin care Horea, Cloşca şi Crişan sunt declaraţi martiri şi eroi ai naţiunii române, a mai trecut marți de Camera Deputaților. Ceremoniile anuale vor avea loc în data de 2 noiembrie, iar pentru a sublinia continuitatea sacrificiilor poporului român din Munţii Apuseni şi în tradiţia eroilor martiri Horea, Cloşca şi Crişan, la data de 8 noiembrie, se va comemora Ziua Martirilor Români de la Beliş, după cum prevede textul adoptat.

Categories
Opinii

Ce-ar fi roșu, alb și verde fără unguri?

Venită din București în Secuime, unde am și rămas, mă plimbam pentru prima oară printr-un târg de producători locali organizat la Sfântu Gheorghe. Priveam încă orașul cu ochi de turist și nici nu bănuiam câte aveam să descopăr locuind aici. La un moment dat, pe una dintre tarabe, am găsit un ghiveci de lut, în formă de gheată, plin cu flori uscate. Frunze verzi, tulpini albe, petale roșii. M-a atras atât de mult aranjamentul floral, încât l-am cumpărat fără să stau pe gânduri. La distanță de câteva minute de la achiziția care mă bucura nespus, m-am întâlnit cu un cunoscut. Pe un ton glumeț și zâmbind complice, mă întreabă: „Ce-ai făcut? Ți-ai luat ghiveci cu Italía?” A pronunțat numele țării cu accent unguresc. Eu am zâmbit tâmp, pentru că mă străduiam, să procesez mesajul transmis. Văzând că percutez cam greu, omul mi-a explicat amabil poanta. S-o fi amuzat el în sinea lui mai mult decât a lăsat să se vadă, dar e posibil și să fi înțeles că, până atunci, niciodată nu îmi trecuse prin cap să mă gândesc la mesaje ascunse în acest fel. Cu timpul, am început să le văd peste tot. Chiar și acolo unde nu sunt. Așa, din vigilență, ca nu cumva să-mi scape ceva. 

Mi-am amintit de această întâmplare în weekend, când pe internet, lumea se întrecea în glume fel de fel despre cum la Cluj-Napoca, orașul în care, în urmă cu niște ani, un primar naționalist pe care îl știm toți colorase băncile în culorile steagului României. Astăzi, primarul Boc a trecut vrând, nevrând în tabăra cealaltă. Pe Strada Regele Ferdinand, modernizată din fonduri europene, totul pare să fie zugrăvit în culorile steagului Ungariei. Trecerea de pietoni este alb cu roșu, iar pistele de biciclete sunt marcate cu verde și alb. Împreună, creează acel „Italía” pe care eu nu îl detectam când m-am mutat din București. 

Interesant e faptul că bucureștenii continuă să nu-l vadă. Dovadă că în Republica a apărut un articol lung care compară felul în care primarul Bucureștiului și cel din Cluj-Napoca au înțeles să amenajeze străzile. Despre culori, nicio mențiune, cât de mică. Ceva mă face să cred că nici locuitorii din afara Ardealului, care îi urăsc pe unguri doar pentru că-s unguri, nu s-au gândit prea mult la jocul de-a mesajele pe care-l gustă doar cei din regiune. Totul capătă sens doar în context. Altfel spus, ce-ar fi roșu, alb și verde fără unguri? Două culori și o non-culoare. Nimic mai mult. Și-atunci, întreb: oare nu cădem de prea multe ori într-o capcană perfidă în care simbolistica se urcă pe nedrept pe un piedestal pe care ar trebui să fie poziționate umanitatea și omenia? 

Categories
Locale Nationale Stiri

Cunoscutul jurnalist Dan Tănasă ar putea deveni membru al Colegiului Director al CNCD

Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş (FCRCHM), o organizație care declară că urmăreşte cu consecvenţă, prin demersurile sale civice, prezervarea şi afirmarea identităţii comunităţilor româneşti din cele trei judeţe, a trimis de curând o scrisoare deschisă către Parlamentul României, prin care cere validarea jurnalistului Dan Tănasă ca nou membru al Colegiul Director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD)

În ziua de 22 iunie, jurnalistul anunța pe blogul său că și-a depus, pentru a treia oară, dosarul de candidatură pentru un post în Colegiul Director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD). În opinia sa, cei 12 ani de „activitate intensă, recunoscută public, în domeniul apărării drepturilor omului și combaterii discriminării”, reprezintă unul din principalele motive pentru care este eligibil. 

Cu toate acestea, celebrul jurnalist și-a câștigat în timp, atât în rândul maghiarilor, cât și în rândul multor români din regiune, reputația de naționalist extremist anti-maghiar. De altfel, așa cum afirmă pe blogul său, lupta pe care o duce este centrată pe probarea unui fenomen „de epurare etnică a românilor din județele Covasna și Harghita”.

Pentru cei mai mulți români, cu precădere pentru cei care trăiesc departe de cele trei județe și cunosc regiunea mai ales din persepctiva oferită de presa centrală, care deseori preia și prezintă selectiv informații, în funcție de diverse interese, Dan Tănasă este un fel de erou național sau chiar „un Don Quijote de Ardeal”. „Prin întreaga sa activitate publică voluntară, jurnalistul Dan Tanasă a dobândit o vastă expertiză în domeniul combaterii discriminării. A luptat şi luptă pentru drepturile românilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş şi s-a implicat activ pentru respectarea legalităţii şi înlăturarea abuzurilor administraţiei publice locale, condusă perpetuu de formaţiunile etnice maghiare, câştigând numeroase procese în instanţele din România împotriva abuzurilor şi ilegalităţilor comise de autorităţile publice locale din cele trei judeţe.”, se spune și în scrisoarea redactată de FCRCHM pentru Parlamentul României. 

Un semn de întrebare se ridică totuși deasupra aurei unui astfel de luptător care, mânat de dorința de a lupta pentru drepturile omului și de a combate discriminarea, în mod paradoxal rămâne constant de o singură parte a baricadei. Acesta ar putea fi un motiv pentru care nu a obținut anterior postul râvnit de la CNCD. Cu toate acestea, din punctul său de vedere, o explicație pentru o eventuală respingere, pe care pare că o anticipează, ține de jocurile politice. „Nu am nicio șansă să ocup un astfel de post în CNCD. Nu pentru că nu aș avea pregătirea profesională necesară, ci pentru că România este țara în care partidul e în toate iar dacă nu ești membru de partid nu ai dreptul să exiști oricât de bine ești pregătit”, spune Dan Tănasă.

Foto: Qmagazine.ro

Categories
Internationale Nationale Stiri

Péter Szijjártó convins de UDMR să renunţe la obligativitatea carantinei instituţionalizate pentru cetăţenii români și maghiari

Ministrul de Externe al Ungariei, Péter Szijjártó, a anunțat că începând de miercuri se renunţă la obligativitatea carantinei instituţionalizate pentru cetăţenii României şi ai Ungariei, în cazul trecerii graniţei dintre cele două ţări – informează MTI. Vestea vine după ce în ședința de guvern din 16 iunie, prim-ministrul României, Ludovic Orban, a acuzat Ungaria că îngrădește dreptul românilor de a tranzita teritoriul Uniunii Europene.

Péter Szijjártó a declarat că reprezentanții UDMR au cerut de mult timp Guvernului ungar să încerce să ajungă la un acord cu Guvernul României, astfel încât cetăţenii români şi maghiari să poată trece frontiera fără a mai fi nevoiți să intre în carantină instituţionalizată.

„Am reuşit să ajungem la un consens, în urma căruia, ungurii şi românii vor putea trece graniţa dintre Ungaria şi România fără obligaţia de a intra în carantină instituţionalizată, începând de la miezul nopţii, adică de miercuri” – a adăugat ministrul, conform Agerpres.

În mesajul său, şeful diplomaţiei ungare a ținut să mulţumească UDMR-ului şi preşedintelui Kelemen Hunor pentru faptul că „au ţinut acest subiect pe ordinea de zi”.

Foto: Facebook Szijjártó Péter

Sursa: g4media

Categories
Nationale Stiri

Noi acuzații ale premierului român la adresa autorităților ungare: „îngrădesc libera circulație în Uniunea Europeană a românilor”

Premierul Ludovic Orban a afirmat, marți, la începutul ședinței de Guvern, că autoritățile ungareîngrădesc libera circulație în Uniunea Europeană a românilor, împiedicându-i să tranziteze Ungaria și, prin urmare, „trebuie sesizată Comisia Europeană”.

„Sunt oameni cărora nu li se permite tranzitul prin Ungaria, pentru că au instituit iar reguli pentru persoane care călătoresc nu în Ungaria, iar principalele victime sunt cetățeni români. Să formulați o solicitare fermă către Ungaria”, i-a spus premierul ministrului de Interne, Marcel Vela.

Vela a replicat că, într-adevăr, „comportamentul partenerilor maghiari lasă de dorit”, deși partea română a avut „toată deschiderea”.

„Noi am fost extrem de flexibili și de deschiși. Trebuie sesizată Comisia Europeană. Cetățenilor români li se pun piedici administrative care parcă sunt cu dedicație. Vorbiți și cu omologul maghiar și, dacă se încalcă reglementări europene, trebuie sesizată Comisia Europeană”, a subliniat Ludovic Orban.

Sursa foto: opiniatimisoarei.ro

Categories
Locale Politic

Ceartă pe statui la Tîrgu Mureș: „Bună ziua, UDMR! Bună ziua, românule Vass Levente!”

După steaguri, celelalte „jucării” pe care se mai bat românii și maghiarii sunt statuile. Fiecare își dorește să ridice câte o statuie reprezentativă pentru realizările mărețe din parcursul istoric al națiunii sale, ceea ce este foarte greu de înfăptuit fără să îl lezezi pe celălalt. Un exemplu în acest sens ni-l oferă situația creată la Tîrgu Mureș, unde primarul Dorin Florea urmează să amplaseze un ansamblu statuar, „Școala Ardeleană”, pe Bulevardul Cetății. Grupul va fi format din patru reprezentanți cunoscuți ai Școlii Ardelene, respectiv Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior și Ion Budai Deleanu.

Dintr-o scrisoare publică postată de primarul din Tg. Mureș pe pagina sa de Facebook în ziua de 4 iunie, reiese că proiectul a putut fi dus la îndeplinire datorită sprijinului oferit de deputatul UDMR, Vass Levente, care a făcut lobby în acest sens la Comisia Națională a Monumentelor Istorice, care funcționează pe lângă Ministerul Culturii. „Apreciez, domnul Vass Levente modul în care v-ați implicat și ați grăbit aprobarea Grupului statuar „Școala Ardeleană”, înlăturând o serie de piedici și de interpretări răutăcioase ale unor membri din comisie. Acest proiect stagna de foarte mult timp, din cauza celor care au pus multe opreliști, iar dvs. ați facilitat aprobarea intervenind și contracarând multe argumente care au fost împotrivă. Este o atitudine pe care o apreciez din mai multe considerente: nu doar faptul că era o obligație care trebuia pusă în practică, dar și modul în care dvs., ca maghiar, ați făcut un gest care trebuie înțeles și urmat de foarte mulți dintre cei care fac politică în numele maghiarilor”, este în mare mesajul adresat de primarul Florea deputatului UDMR-ist, lăudat pentru viziunea sa multiculturală și pentru susținerea normalității.

Ceea ce pare însă normalitate pentru unii este de-a dreptul revoltător pentru alții. Astfel, publicația online szekelyszonline.com a publicat în data de 15 iunie un articol plin de reproșuri adresate deputatului Vass Levente. Parafrazând celebra ironie prezidențială, „Jó napot kívánok, PSD”, articolul se intitulează „Bunö ziuá UDMR! Bunö ziuá romünul Vass Levente! Haideți să ridicăm o statuie românească cu sprijinul UDMR!” și îl acuză pe deputatul UDMR de preluarea idealurilor românești și ale Școlii Ardelene. Prin urmare, deputatului i se sugerează să ridice eventual și o statuie a lui Vadim Tudor, întrucât se pare că UDMR începe să se apropie de crezul Partidului România Mare. 

Pe de altă parte, mures.ro informează că directorul Muzeului Județean Mureș și candidatul susținut de UDMR la Primăria municipiului Târgu Mureș, Soós Zoltán, își dorește ca în 20 august să se inaugureze statuia principelui Bethlen Gábor, o figură istorică maghiară care ar putea să nu fie pe placul românilor. Deși după unii istorici români, Bethlen Gábor avea de gând să înfăptuiască unirea principatelor sub denumirea de Dacia, se pare că scopul real al acestuia nu avea legătură cu idealurile românilor. „Dezvelirea statuii unuia dintre cei mai mari principi ai Transilvaniei poate fi un eveniment memorabil pentru toți târgumureșenii. Ziua de 20 august a fost sărbătorită cu demnitate de târgumureșeni, încă de ani buni, indiferent de apartenența politică sau religioasă. De această dată putem celebra nu numai întemeierea statului maghiar, ci îl putem sărbători și pe principele căruia orașul nostru îi datorează rangul de Oraș Liber Regal!”, a transmis Soós Zoltán. Interesant este totuși că în articolul în care Vass Levente este numit român nu se precizează nimic despre faptul că acesta și-a adus contribuția și la ridicarea acestei statui, făcând lobby online, de data aceasta pe lângă cetățenii orașului, în fața cărora a pledat pentru normalitate, multiculturalitate și respect reciproc. 

Foto: Radio România Târgu Mureș

Categories
Internationale Stiri

Viktor Orbán nu va mai putea guverna prin decrete. Parlamentul ungar i-a limitat puterile

Parlamentul ungar a aprobat marţi revocarea puterilor nelimitate acordate premierului Viktor Orbán pe perioada stării de urgenţă instaurate pentru combatarea epidemiei de COVID-19, care i-au permis liderului naţionalist să guverneze prin decrete timp de peste două luni, ceea ce a atras critici internaţionale aprinse, transmit AFP şi Reuters.

Proiectul de lege, înaintat de şeful cancelariei premierului, Gergely Gulyás, a fost aprobat marţi cu 192 de voturi pentru şi niciunul împotrivă, precizează MTI.

Data efectivă de la care va fi ridicată starea de urgenţă va fi decisă de Guvern. Ministrul Justiţiei, Judit Varga, a declarat anterior că se aşteaptă ca ridicarea stării de urgenţă să intre în vigoare la 20 iunie.

Potrivit MTI, Parlamentul a mai adoptat marţi – cu 135 de voturi pentru, 54 contra şi trei abţineri – un proiect, înaintat tot de şeful cancelariei lui Orbán, ce prevede măsuri sanitare temporare referitoare la epidemie şi starea de pregătire epidemiologică.

Legislaţia adoptată la 30 martie i-a acordat premierului naţionalist Viktor Orbán puteri aproape depline, pe durată nedeterminată, pentru combatarea epidemiei, notează AFP.

Budapesta şi-a atras astfel critici aprinse din partea opoziţiei, dar şi a numeroşi responsabili europeni, care l-au acuzat pe Viktor Orbán de subminarea democraţiei în această ţară din Uniunea Europeană.

Sursa: g4media

Foto: Facebook Orbán Viktor

Categories
Opinii

O lege l-ar putea face pe Mihai Viteazu o figură detestabilă pentru secui

De când m-am mutat la Sfântu Gheorghe, am observat că românii de aici au ales drept spațiu pentru desfășurarea evenimentelor care îi privesc pe ei în mod expres Piața Mihai Viteazu, situată într-o zonă relativ centrală a orașului, foarte aproape de clădirea Prefecturii, dar și de cea a Consiliului Județean Covasna. Acolo au loc defilările și manifestările de 1 Decembrie, acolo se cântă colinde de Crăciun și tot acolo se sărbătorește, de pildă, Ziua Imnului sau se cinstește memoria eroilor români cu diferite prilejuri. Este o practică intrată în uz față de care nimeni nu pare să aibă vreo obiecție. Mihai Viteazu este cumva simbolul nedeclarat oficial al românilor din zonă, care au în Sfântu Gheorghe și un colegiu ce poartă numele cunoscutului domnitor. Există, de asemenea, și o fundație care se ocupă cu organizarea de evenimente culturale pentru români, denumită după ilustrul voievod. 

Pentru secuii de rând, figura lui Mihai Viteazu este mai degrabă neutră. Cei care au făcut școala în timpul comunismului își mai aduc aminte vag de el, cei mai tineri l-au lăsat să se piardă în negura sutelor de ani care îi despart de el, în timp ce alții îl asociază cu filmul regizat în 1971 de Sergiu Nicolaescu, cu care de altfel îl asociază și foarte mulți români. Pentru această categorie de secui, fraza rostită de Amza Pellea înainte de bătălia de la Șelimbăr, „Secuii rămân lângă mine” este memorabilă. Cea mai prețioasă informație este deci aceea că, la vremea respectivă, secuii s-au alăturat cauzei lui Mihai Viteazu, sprijinindu-l în lupta sa împotriva ungurilor, mai ales pentru că le promisese restituirea drepturilor furate de nobilii maghiari. 

De curând, am văzut însă că a trecut de Senat un proiect de lege care, pe cât de important li s-a părut inițiatorilor săi, pe atât de inutil și lipsit de sens mi s-a părut mie. Este vorba despre Legea privind declararea lui Mihai Viteazu domn al Țării Românești, domn al Moldovei și principe al Transilvaniei, drept martir și erou al națiunii române. Voturile senatorilor care s-au exprimat pentru acest proiect de lege au fost în număr de 110, în timp ce numai 23 au votat NU. Comisia pentru Drepturile Omului, Culte şi Problemele Minorităţilor Naţionale, din care fac parte și doi reprezentanți ai UDMR, a avizat proiectul, singurul aviz negativ venind de la Comisia de Cultură și Media, care nu a precizat clar și motivul pentru care nu s-a pronunțat în favoarea proiectului – precizările cuprinse în adresa înaintată de această comisie se referă doar la  ședința din 16 aprilie, în cadrul căreia s-a analizat propunerea legislativă și s-a decis cu unanimitate de voturi că avizul va fi negativ. 

De o luciditate surprinzătoare în analiza proiectului legislativ a dat dovadă Guvernul României, care dincolo de raționamentele financiare care îl fac să nu considere necesară o astfel de lege, remarcă și precaritatea argumentației, afirmând că  expunerea de motive este realizată succint. De aceea, lasă la latitudinea Parlamentului să decidă asupra necesității adoptării acestei inițiative legislative.  

Inițiatorii proiectului – senatorii PSD Carmen Dima, Lucian Romaşcanu şi Viorel Salan şi deputaţii PSD Natalia Intotero, Costel Lupaşcu, Laurenţiu Nistor, Alina Teiş şi Beatrice Tudor şi deputatul PNL Florin Roman – consideră că Mihai Viteazu trebuie declarat martir și erou național pe care românii să îl sărbătorească anual pe data de 27 mai, motivând în linii generale, astfel: „Afirmat prin ampla campanie politică și militară de la sfârșitul secolului al XVI-lea, și-a câștigat prin luptă și sacrificiu locul în istorie, fiind recunoscut drept primul domnitor român care a conștientizat și acționat în ideea Unirii celor trei țări românești, reușind imposibilul în data de 27 mai 1600 – data primei uniri a celor Trei Țări Românești”. 

Las la o parte faptul că multe voci ale istoricilor de la noi afirmă că Unirea atribuită lui Mihai Viteazu este mai degrabă un mit, întrucât voievodul nu a înfăptuit o unire propriu-zisă, cât timp toate cele trei principate și-au păstrat instituțiile de dianinte, legile, cutumele și procedurile fiecăreia în vigoare, Mihai neajungând nici măcar să unifice armatele, și fac un exercițiu de imaginație. Încerc să văd cu ochii minții cum ar decurge o sărbătoare a acestui proaspăt oficializat martir și erou național, în piața care deja îi poartă numele. Experiența mă face să cred că 27 mai s-ar transforma rapid într-un alt prilej pentru români de a ține discursuri despre unire, care cel mai probabil ar degenera înspre patetisme despre refacearea României Mari și alte asemenea chestiuni deranjante pentru comunitatea etnicilor maghiari, deja sătulă de evenimente de acest fel. Ziua de 27 mai ar deveni între altele încă o ocazie de dispută pe drapeluri și, în câțiva ani, l-ar face pe martirul Mihai Viteazu, simpatizat astăzi de secui, o figură detestabilă pe care ar asocia-o cu un instrument de marginalizare al părții adverse. Și atunci, nu pot să nu mă întreb, când România are saci întregi de probleme arzătoare ale prezentului, care ne privesc pe toți și își așteaptă rezolvarea de ani, de ce simt aleșii noștri să își justifice prezența și activitatea în Parlament prin inițierea de proiecte de lege care nu folosesc nimănui la nimic, ba uneori mai au și șansa de a adânci conflicte sau a crea noi disensiuni? Cu siguranță sus numiții au un răspuns, căci tot ei sunt aceia care vor să îi martirizeze și pe Horea, Cloșca și Crișan, printr-un proiect de lege similar. 

Foto: Observatorul de Covasna