Author: Editor

Categories
Cultura si lifestyle Hírek magyarul

Székelyföldi húsvéti szokások

A magyar anyanyelvű székelyek a mai Kovászna, Hargita, részben Maros és Kolozs megyékben élnek, és különleges népköltészetük, népszokásaik a húsvéti szokáskörben is jól megfigyelhetők.


Nagycsütörtök Jézus megkínzásának és megöletésének a napja, ennek emlékére Felcsíkon (Csíkdánfalván) közös főzéssel és imádkozással összekötött Úrvacsorát tartanak. Az Úrvacsora tisztító hatású: aki az ekkor készített böjti töltött káposztából eszik, lelkileg megtisztulva készülhet fel a húsvét ünnepére.


Nagypénteken a szentsírőrzés a legfontosabb szokás. A Csíkszereda környékén elhelyezkedő falvakban (Csíkszentimre, Csíkszentkirály, Csíkszentdomokos) és a Gyergyó melletti Gyergyóalfaluban fa fegyverekkel felfegyverzett, népviseletes legények őrzik Jézus élettelen testét a nagypénteki misétől egészen a feltámadás napjáig. A magukat „római katonák”-nak, szentségvárdásoknak nevező őrök táncmozdulatokkal váltják egymást az őrségben.


Húsvét első ünnepének reggeléna Kézdivásárhely környéki falvakban (Kézdialmás, Lemhény, Esztelnek) szekeres, lovas határkerülésre indul a falvak népe. E szokásnak nevelő hatása van: a fiatalokban ezzel a határbejárással tudatosítják, melyek a falu termőhatárának legszélső pontjai. A virtuálisan a falu köré rajzolt mágikus kör megvéd a szerencsétlenségektől, az imák és énekek pedig jobb termés reménységét ígérik. A legények a határkerüléskor lóversenyt szerveznek, ennek győztese hozza a Jézus feltámadásának hírét. A templomhoz visszatérő határkerülők közösen vesznek részt az ünnepi misén.


Húsvét második ünnepén csaknem valamennyi székelyföldi faluban „locsolni” járnak a legények és férfiak. A legérdekesebb locsoló szokások a Kovászna környéki falvakban láthatók (Szörcse, Székelytamásfalva). Itt a legények együtt mennek öntözni, zöld fenyőágakkal feldíszített szánt húznak maguk után. Az ágak alatt egy legény bújik meg. A csoport valamennyi házhoz behúzza a szánt, ahol vízzel leöntik a szánt is, a lányokat-asszonyokat is. Ez a hagyomány a román Paparuda szokáskörhöz hasonlít. A szánozás festett tojás ajándékozásával, valamint tánccal zárul. A húsvéti szokáskörnek napjainkban is gazdag népköltészete van: a legények verses köszöntőkkel lépnek be a házakba.

Forrás: Szőcsné Gazda Enikő – cimec.ro, Magyari Tekla – Facebook.

Categories
Cultura si lifestyle

Paştele (catolic) la secui. Obiceiuri şi tradiţii

Chiar dacă Paştele catolic tocmai ce a trecut, iar cel ortodox urmează să vină, cu tot circul iscat în ultimele zile de către ping-pong-ul dintre Biserica Ortodoxă, Ministerul de Interne şi Preşedinţie, este binevenită o lectură plăcută despre obiceiurile secuieşti în perioada pascală. Majoritari catolici (şi foarte mândri de asta!), secuii au un folclor aparte şi obiceiuri specifice şi în jurul sărbătorilor de Paşti.

Joia mare este ziua trădării şi omorârii lui Isus, în amintirea acestor evenimente în zona Ciucului de Sus (satul Dăneşti) se ţine Cina Domnului, prin gătire şi rugăciune în comun. Cina Domnului are un rol purificator: cei care mănânc din sarmalele de post, capătă suflet curat la sărbători.


Vinerea mare este ziua vegherii trupului sfânt. În satele din zona Miercurea Ciuc (Sântimbru-Ciuc, Sâncrăieni, Sândominic) şi Gheorgheni (Joseni) flăcăi necăsătoriţi, îmbrăcaţi în port şi „înarmaţi” cu arme din lemn veghează trupul neînsufleţit al lui Isus începând de la slujba din vinerea mare, până la înviere. În momentul schimbului de gardă „soldaţii romani” efectuează gesturi după o anumită coregrafie.


În dimineaţa primei zi a Paştelui locuitorii satelor din zona oraşului Tg. Secuiesc (Mereni, Lemnia, Estelnic) parcurg cu căruţe hotarele satului. Acest obicei are şi un rol educativ: tinerii află, care sunt punctele marginale ale terenurilor agricole aparţinând satului. Cercul virtual, desenat prin ruta căruţelor, şi binecuvântările, urările, cântecele rostite-cântate veghează satul şi oferă speranţa unei recolte bogate. Cu această ocazie are loc şi un concurs de călărit: câştigătorul concursului aduce vestea învierii lui Isus. Cu această veste intră trupa în biserică.


A doua zi de Paşti în toate localităţile secuieşti flăcăii şi bărbaţii plec la stropit. Cele mai interesante obiceiuri de stropit sunt în jurul oraşului Covasna (Surcea, Tamaşfalău), unde flăcăii se duc împreună la stropit, trăgând o sanie mare împodobită cu crengi de brad, sub crengi cu un flăcău. Trupul intră în fiecare curte, unde sania şi fetele-femeile din casă sunt stropite cu apă pură. Acest obicei – asemănător cu paparudele româneşti – se termină cu dăruirea de ou încondeiat şi cu dans. Stropirea are un folclor foarte bogat şi în prezent: flăcăii rostesc binecuvântări în versuri.

Sursa: Enikő Szőcs Gazda, cimec.ro, Facebook.

Categories
Cultura si lifestyle Hírek magyarul

Áldott ünnepet! Magyarul is áldott húsvéti ünnepeket kívánt Klaus Johannis államfő

A hit ereje reményt ad nekünk, hogy hamarosan újra együtt leszünk – fogalmazott szombaton a katolikus és protestáns híveknek szánt húsvéti, illetve az ortodoxoknak szánt virágvasárnapi üzenetében Klaus Johannis államfő, aki nyilatkozata vágán magyarul is áldott ünnepeket kívánt.

“A római katolikus, református, unitárius és evangélikus híveknek azt kívánom, hogy egészségben, lelki békében, reményben és egymás iránti gondoskodással ünnepeljék az Úr feltámadásának ünnepét. Még ha ezen a szent ünnepen távol is vagyunk szeretteinktől, hitünk ereje egyesít bennünket, és reményt ad arra, hogy hamarosan újra együtt leszünk” – mondta az államfő.

https://www.facebook.com/klausiohannis/videos/224937288570284/

Üzenetében Klaus Johannis “az alázat és a szeretet ünnepének” nevezte a virágvasárnapot. “Szeretném kifejezni a legmelegebb jókívánságaimat az ortodox, görögkatolikus, örmény és neoprotestáns felekezetek tagjainak, akik ezen a hétvégén ünneplik a virágvasárnapot – az alázat és a szeretet ünnepét” – mondta az elnök.

Forrás: maszol.ro

Categories
Hírek magyarul Stiri

Az igazságszolgáltatás beszélt: Első fokon pert nyert Csíkszentmárton, 9500 lej kifizetésére kötelezték Dormánfalvát

Első fokon megnyerte Csíkszentmárton azt a pert, amelyet a Bákó megyei Dormánfalva indított azért, hogy vonják vissza az alcsíki község önkormányzata által hozott, az úzvölgyi haditemető és az egykori kaszárnyák által elfoglalt területnek a község közvagyonába vételére vonatkozó határozatot.

A per tavaly ősszel kezdődött a Hargita Megyei Törvényszéken, itt iktatták a dormánfalviak keresetét, akik azt szerették volna elérni, hogy a bíróság kötelezze a csíkszentmártoniakat a 2007-ben hozott határozatuk részleges visszavonására.

A vitatott rész a már említett terület hovatartozására vonatkozik, ezt ugyanis a község akkor saját közvagyonába vette. A dormánfalviak érvelése szerint visszaélés történt, amelyet a 2010. évi 299-es számú kormányhatározat is megerősített. A Bákó megyei város keresetében kitért arra is, hogy a temető területe 1990-ben Dormánfalva magánvagyonának leltárában szerepelt, és az 1997-ben elfogadott, most is érvényes általános rendezési terv (PUG) is Dormánfalva belterületeként jelöli meg.

A kereset hivatkozott ugyanakkor a Bákó Megyei Kataszteri és Ingatlan-nyilvántartási Hivatal korábbi átiratára is, amely szerint Hargita és Bákó megye határát Románia INSPIRE (Európai Közösségen Belüli Térinformációs Infrastruktúra) térinformatikai geoportálja jeleníti meg, eszerint pedig a temető Dormánfalva területén fekszik. A szentmártoniak viszont olyan, az 1800-as évek végéről származó telekkönyvekkel rendelkeznek, amelyek szerint az a terület Csíkszentmárton község földbirtokos közösségének és Csíkcsekefalva földbirtokos közösségének tulajdona.

A Hargita Megyei Törvényszéken tavaly decemberben a csíkszentmártoniak a per tárgyalását vezető bíró kizárását kérték, ezt a bíróság elutasította, viszont a bíró visszalépett.

A nemrég kihirdetett ítélet a csíkszentmártoniaknak kedvez, eszerint a dormánfalviak keresetét megalapozatlannak minősítve elutasították, és 9500 lej perköltség kifizetésére kötelezték a bákói várost.

Az elsőfokú ítélet ellen fellebbezés nyújtható be, ezt a Marosvásárhelyi Ítélőtábla tárgyalhatja.

„Ezt a csatát megnyertük, de a harc még nem ért véget” – így értékelte megkeresésünkre a helyzetet Gergely András csíkszentmártoni polgármester, aki szerint most várakozó állásponton vannak, mivel számítanak a dormánfalviak fellebbezésére.

Hozzátette, az általuk bemutatott okiratok figyelembe vételével a bíróság helyesen döntött, megjegyezve azt is, hogy a terület közvagyonba vételéről is a birtoklevelek alapján határozott 2007-ben a helyi önkormányzat. Akárcsak per indításakor, a községvezető most is kijelentette, hogy az állítólagos 1990-es dormánfalvi leltári bejegyzés szerinte jóval később történt, ezért hamisításról van szó, amely remélhetőleg a per folyamán nyilvánvalóvá válik.

Forrás: szekelyhon.ro

Categories
Locale Stiri

Măşti şi combinezoane de protecţie fabricate la o fabrică de jucării din Secuime pentru personalul medical din toată ţara

O firmă din oraşul Cristuru Secuiesc care producea jucării din material textil s-a reprofilat şi confecţionează măşti medicinale şi echipament de protecţie, după ce a primit certificare de la Ministerul Sănătăţii.

Administratoarea firmei, Klára Szabó, a declarat pentru AGERPRES că ideea reprofilării a venit după izbucnirea crizei generate de pandemia de COVID-19, când comenzile de jucării, care mergeau la export, au scăzut brusc.

“Până acum am lucrat pentru Vest, am făcut jucării din materiale textile, de calitate ridicată. Dar cu criza asta, cu COVID, ne-am reprofilat, deoarece comenzile nu sunt sigure, au descrescut brusc şi nu ştim dacă va mai fi interes în continuare, este tot o temă deschisă şi am căutat ce să putem face ca să nu trimitem oamenii acasă, în şomaj tehnic, să asigurăm continuitatea producţiei şi să facem ceva folositor”, a explicat Klára Szabó.

Timp de două săptămâni, responsabilii firmei au căutat soluţii şi s-au gândit că ar putea confecţiona măşti şi echipament de protecţie pentru personalul sanitar, motiv pentru care au început să lucreze la prototipuri.

“Două săptămâni ne-am gândit ce va fi, dar am zis că trebuie să căutăm ceva şi trebuie să ne facem folositori, pentru că nu e numai un job, pentru că facem ceva ce este necesar, e vorba de siguranţă, sănătate, e vorba de doctori, asistenţi, ăsta nu e un job. Şi e importantă continuitatea producţiei”, a subliniat administratoarea firmei.

Săptămâna trecută au fost finalizate primele prototipuri de măşti, halate şi combinezoane şi s-a cerut şi certificare de la Ministerul Sănătăţii, care a fost primită în urmă cu câteva zile.

Au fost organizate liniile de cusut şi se lucrează cu 90 de angajaţi, care pot confecţiona, zilnic, aproximativ 5.000 de măşti şi 600-700 de combinezoane şi halate.

https://www.facebook.com/elkainternationallogistics/posts/1623286837823105


Angajaţii fabricii respectă nişte reguli stricte, pentru a se proteja, cum ar fi păstrarea distanţei, dar şi purtarea de măşti şi halate şi un program de lucru adaptat.

Cea mai mare problemă o reprezintă materia primă, care nu există în România şi se importă cu greu din Germania sau din ţările asiatice.

“Aprovizionarea e foarte dificilă, aceste materiale speciale nu se produc în România, sunt din Germania sau Asia şi trebuie să stăm la coadă”, a spus Klára Szabó.

Întrebată cum a fost trecerea de la jucării la echipament medical de protecţie, ea a spus că firma în cauză a fost tot timpul flexibilă şi a fost nevoie de găsirea unei soluţii pentru ca viaţa să meargă mai departe.


„Noi, ca firmă, lucrăm în logistică, de la transport, până la aprovizionare, producţie şi tot timpul am fost flexibili. (…) Şi a trebuit să găsim o soluţie, să nu lăsăm ca doar statul să aibă grijă, pentru că şi statul are multe de făcut şi fiecare trebuie să contribuie cu energia, puterea şi tot ce avem ca viaţa să meargă mai departe, pentru că nu putem să ne oprim”, a afirmat administratoarea firmei

Sursa: agerpres.ro, Facebook.

Categories
Nationale Stiri

Măşti din Ungaria pentru maghiarii din şase judeţe din România

Ministrul de externe ungar Peter Sijjarto a declarat vineri, 10 aprilie, că 600.000 de măşti şi câteva zeci de mii de costume şi alte echipamente de protecţie, respectiv şi teste, vor ajunge la maghiarii din afara Ungariei, şi anume în Transilvania, Voivodina, Ucraina Subcarpatică, Slovacia, Slovenia şi Croaţia.

Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, a declarat, de asemenea, vineri, corespondentului MEDIAFAX că ajutorul ungar vine la solicitarea UDMR: „am cerut măști, mănuși, echipamente de protecție și dezinfectante pentru șase județe din Transilvania – Satu Mare, Bihor, Sălaj, Cluj, Mureș, Harghita și Covasna, la cei care acum luptă în linia întâi împotriva epidemiei, în spitale și la medicii de familie, de unde am primit solicitări”. Conform lui Kelemen Hunor în România vor ajunge 300.000 de măşti.

Liderul UDMR a făcut apel la membrii comunității maghiare din România să respecte reglementările și măsurile de prevenire impuse de autorități mai ales, acum, în preajma sărbatorilor pascale (sărbătorit în 12 aprilie de credincioşii catolici şi protestanţi).

https://www.facebook.com/kelemenhunor.rmdsz/videos/227751494961862/

Ajutorul ungar se alătură unei donaţii consistente venite din Emiratele Arabe Unite, şi anume echipamente medicale din partea Guvernului E.A.U. către Guvernul României: 3 milioane de măști și 2,7 milioane de mănuși de examinare, 84.000 de mănuși de protecție, 37.000 de combinezoane, 20.500 de ochelari de protecție, ce vor sosi pe 9 şi 10 aprilie, la bordul unor zboruri speciale.

Categories
Hírek magyarul Interviuri

Romániában a koronavírus-járvány miatt elhalasztják az önkormányzati választásokat. A magyar politikusok vélemények: Hátrányosan érintik-e – a nagyobb pártokkal szemben – a regionális és/vagy kisebb pártokat?

A kormány legutóbbi ülésén fogadta el a 2020/44-es sürgősségi rendeletet, amely értelmében legkésőbb 2020. december 31-ig meghosszabbítja a jelenleg tisztségben lévő helyi hatóságok mandátumát, és módosít a helyhatósági választások megszervezésének szabályzatán.

Megjelent csütörtökön a Hivatalos Közlönyben az a sürgősségi kormányrendelet, amelynek értelmében meghosszabbítják a jelenleg tisztségben levő helyi választottak – polgármesterek, megyei tanácselnökök, képviselő-testületek – mandátumát.

A módosítással felére csökkentették a helyhatósági választásokon való részvételhez szükséges támogató aláírások számát. A jelenlegi törvénytől eltérően a politikai pártoknak, választási szövetségeknek és a nemzeti kisebbségek egyesületeinek minimum 25 ezer támogató aláírást kell majd összegyűjteniük úgy, hogy minden megyéből legyen legalább ötszáz, Bukarestből pedig legalább ezer. A listát a választási periódus kezdetétől számított legtöbb 30 napon belül leadniuk. Az induláshoz szükséges dokumentációt online is be lehet nyújtani.

Válaszolt a transindex.ro oldalra Hegedüs Csillát, az RMDSZ szóvivőjét és Mezei Jánost, az Erdélyi Magyar Szövetség társelnökét.

Hegedüs Csilla, RMDSZ szóvivő közlése szerint Kelemen Hunor, az RMDSZ elnöke volt az első romániai politikus, aki kimondta: el kell halasztani a júniusi önkormányzati választásokat. Majd március 18-án azt javasolta a többi politikai pártnak, hogy halasszák el 6 hónappal, ez év októberéig a választásokat, hisz az országnak, az ország lakóinak most mások a prioritásai. A kormánynak most elsősorban a világjárvánnyal szembeni védekezésre kell koncentrálnia, és arra, hogy a gazdaságot próbálja meg életben tartani. Az októberi időpont, ma úgy tűnik, tartható lesz.

Mezei János, az Erdélyi Magyar Szövetség társelnöke ennek kapcsán csak annyit mondott, hogy az EMSZ a tevékenysége tervezése során az Állandó Választási Hatóság, illetve a kormány hivatalos közléseire támaszkodik.

Számítanak-e arra, hogy a parlamenti választásokat is előre fogják hozni?

Hegedüs Csilla: Nem. Ha valaki egyszer elolvasta az alkotmány vonatkozó rendelkezéseit, nagyon hamar kideríti, hogy nem lehet jelen körülmények között előrehozott választást tartani.

Mezei János: Egyetlen dolog adna okot aggodalomra a mi részünkről, hogyha a helyhatósági választás és a parlamenti választás netalán egyszerre kerülne megszervezésre, vagy nagyon közeli, egyhetes eltéréssel.

Számítanak arra, hogy ez az időpont egybeesik a helyhatósági választások időpontjával?

Hegedüs Csilla: Nem. Erről van egy alkotmánybírósági döntés.

Mezei János: Az elképzelés demokráciaellenes. A választópolgárok ugyanis gyökeresen különböző témakörök és problémák mentén kell döntést hozzanak, mind a helyhatósági, mind a parlamenti választások során. A két esemény összevonása nagyban megnehezíti a hiteles tájékozódást és tájékoztatást, mert elterelné a helyi dolgokról a figyelmet. Ezért szeretnénk azt, hogy kicsit nagyobb időintervallumban legyen megszervezve. Hogyha az látszik, hogy a helyhatósági választások időpontja szeptember-októberre teszik, akkor valószínű, hogy közel esik a parlamenti választásokhoz is, ami a mi és a magyarság szempontjából sem szerencsés.

Mit jelentenek az új feltételek a szövetség helyi képviselete számára?

Hegedüs Csilla: Alkalmazkodunk az új időponthoz, ennek nincs különösebb jelentősége. A polgármesterek, tanácselnökök, önkormányzati képviselők mandátuma meghosszabbodik december végéig, és akkor, amikor majd erre mód lesz, készülünk a választásokra. Egyelőre mindenki a koronavírus-járvány megfékezésével van elfoglalva.

Mezei János: A friss sürgősségi kormányrendelet 5-ös cikkelye arról szól, hogy azon szervezetek kell 25 ezer aláírást (különböző megyékből illetve Bukarestből) összegyűjtsenek, amelyek az országban mindenütt indulnának. Ezzel ellentétben az Erdélyi Magyar Szövetség az erdélyi magyar választók érdekeit képviseli, nincs szándékunkban az országban mindenhol indulni. Nekünk nincs magyar szavazóbázisunk Teleorman vagy Galac megyében.

A helyhatósági választások “könnyítésként” beharangozott megváltozott feltételei mennyivel könnyítik meg a politikai alakulatok dolgát?

Hegedüs Csilla: Mi eddig is eleget tettünk a törvényes feltételeknek, összegyűjtöttük a szükséges aláírásokat. Ez ezután sem lesz gond.

Mezei János: A friss sürgősségi kormányrendelet 6-os cikkelye, az aláírásgyűjtés mintegy százezer lejjel történő kiváltása a banánköztársaságok hangulatát idézi. Egy demokratikus elképzelés lényege az lenne, hogy az aláírásgyűjtés felmutassa a politikai szervezetek mögötti valós tömegtámogatást. A járványügyi megfontolások sokkal inkább egy hiteles és biztonságos elektronikus aláírásgyűjtést indokolnának. Ehelyett a román állam megint csak a lusta utat választja.

Hátrányosan érintik-e – a nagyobb pártokkal szemben – a regionális és/vagy kisebb pártokat?

Hegedüs Csilla: Minden politikai pártnak, szervezetnek a hatályban lévő törvényes feltételeknek kell megfelelnie. Ezek a feltételek még változhatnak, hiszen a sürgősségi kormányrendeletet a parlamentben is lehet módosítani. Meg kell várnunk a végleges formát.

Mezei János: Az aláírások darabszámára vonatkozó csökkentése és az, hogy nem kell külön polgármesteri és külön a képviselői testületnek támogató aláírásokat, hanem egyben kell ezeket összegyűjteni, ezek minden pártnak egyformán előnyösek.

Forrás: transindex.ro, maszol.ro

Categories
Istorie

Noutăți în cercetarea minorităților – ianuarie-martie 2020. (1) Politici ale memoriei și neonaționalism: Trianonul ca „mythomoteur”

În buletinul informativ editat de către Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale, publicat în data de 7 aprilie 2020, sunt prezentate o serie de cercetări apărute în spaţiul academic dedicat studierii minorităţilor naţionale şi aspectelor cu care acestea se confruntă. Vom prezenta, separat, câteva dintre aceste studii.

Studiul „Memory-Politics and Neonationalism: Trianon as Mythomoteur”, apărut în volumul 48 al „Nationalities Paper”, editată la prestigioasa Cambridge University Press, semnat de Margit Feischmidt, şefa Departamentului de Cercetare a Centrului pentru Ştiinţe Sociale, ce aparţine de Academia Ungară de Ştiinţe.

Analizând cultul legat de tratatul de la Trianon reapărut mai recent în rândul societății maghiare, articolul susține că valul actual al politicii de memorie a devenit motorul noilor forme de naționalism, acestea din urmă fiind constituite de către unii actori ai societății civile și politicieni extremiști de dreapta. Prin aplicarea conceptelor de „neonationalism” introdus de către antropologii sociali Gingrich și Banks și „mythomoteur” al lui John Armstrong și Anthony D. Smith, autoarea subliniază rolul resurselor etno-simbolice preexistente în ceea ce privește reînvierea naționalismului. Dat fiind rolul major pe care aceștia îl joacă în construirea noilor discursuri legate de națiune, o atenție specială se acordă elitelor care ascund diferite intenții, agende și strategii pentru a controla conținutul și semnificațiile memoriei colective.

„Mythomoteur” este, conform Wikipedia, un cuvânt compus, originar din franceză (mit şi motor), şi se referă la mitul constitutiv care oferă unui grup etnic sensul existenței sale.

Astfel, analiza are trei dimensiuni: începe cu analiza simbolurilor, subiectelor şi argumentelor aplicate în discursurile public pe Trianon; continuă cu analiza percepţiilor zilnice, memorie şi probleme de identitate; şi încheie în final cu interpretarea antropologică a memoriei politice referitor la o nouă formă de naţionalism în creştere în contextul avansului şi popularizării politicii populiste de dreapta. Principalul argument al acestui articol este că, deşi cultul ungar al Trianonului, identificat ca şi mythomoteur naţional, invocă o traumă istorică care vorbeşte mai degrabă despre sentimentele actuale de pierdere şi fragmentare, oferă compensare simbolică prin transferul gloriei istorice, a mândriei şi stimei de sine într-un cadru mitologic. Acest articol se încadrează într-un efort mai mare de înţelegere a logicii culturale şi a suportului logic al noilor forme de naţionalism din Ungaria, propulsate de ramura populistă de dreapta.

Articolul este accesibil aici.

Categories
Cultura si lifestyle

Credincioşii catolici celebrează Duminica Floriilor. Slujbe LIVE pe internet sau pe TVR 2. Îndemnul părintelui Francisc Doboş

Cardinal Angelo Becciu arrives for the Palm Sunday Mass led by Pope Francis in Saint Peter's Square, at the Vatican, April 14, 2019. REUTERS/Remo Casilli

În această duminică, în fiecare parohie romano-catolică vor avea loc rugăciuni speciale şi întâlniri ale tinerilor. Creştinii sunt invitaţi să se spovedească şi să se pregătească pentru Învierea Domnului.

Ziua aminteşte de intrarea Mântuitorului Hristos în Ierusalim şi marchează începutul Săptămânii Sfinte, care pregăteşte pătimirea, moartea şi învierea Domnului. Sărbătoarea poartă numele de Florii, deoarece Iisus Hristos a fost întâmpinat în Ierusalim cu flori şi cu ramuri de finic, palmier şi măslin. Ramurile de salcie care se împart în biserica în ziua de Florii simbolizează ramurile de finic cu care l-au întâmpinat mulţimile în Ierusalim pe Iisus.

La această dată se celebrează şi Ziua Tineretului, născută din dorinţa Papei Ioan Paul al ÎI-lea. În Duminică Floriilor din anul 1984, în care s-a celebrat şi jubileul tinerilor, Papa a accentuat faptul că Biserica îi are în atenţie într-un mod special pe aceştia. În anul următor s-au adunat la Roma peste 300.000 de tineri. A fost începutul Zilei Mondiale a Tineretului.

În duminica Floriilor la Vatican se va ține slujba de Florii pe care o poți urmări online mai jos. Credincioșii catolici sunt rugați să nu vină la biserici și să urmărească prin live stream slujba.

Purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Romano-Catolice din Bucureşti, Francisc Doboş a avut un îndemn asemănător pentru catolicii din România, inclusiv prin recomandarea de a urmări slujba pe TVR 2, începând cu ora 10.30.

„Participăm de acasă la Sf. Liturghie. Toată ziua sunt transmise Sf. Liturghii online din Catedrala Sf. Iosif. Eu voi celebra, ca de obicei, la 18:30. La 10:30 puteți urmări, în direct, pe TVR2.”

Părintele Francisc Doboş

În vechime, Duminică Floriilor, începutul săptămânii Paştilor, mai era numită Duminică aspiranţilor sau a candidaţilor la botez, pentru că în această zi catehumenii (cei care urmau să se boteze) mergeau cu mare solemnitate la episcop spre a-i cere să fie admişi la botez iar acesta le dădea să înveţe Simbolul credinţei (Crezul). Se mai numea şi duminică graţierilor, pentru că, în cinstea ei, împăraţii acordau gratieri.

Categories
Nationale Stiri

Centrul pentru Jurnalism Independent: Tăcerea și ascunderea informațiilor nu sunt compatibile cu o societate democratică, chiar și în perioada stării de urgență

Într-o solidarizare fără precedent în ultimii ani, 92 de redacții și 163 jurnaliști s-au adunat, în câteva ore, pentru a cere acces la informații și transparență de la autoritățile publice centrale și locale. Aceste numere dovedesc câte de mare este nevoia de informație, în special la nivel local, unde săptămâni la rând, jurnaliștilor le-a fost foarte greu să își îndeplinească mandatul de informare publică. Lista este în curs de actualizare.

Către:

Guvernul României,

Ministerul de Interne, Grupul de Comunicare Strategică

Data: 02.04.2020

Vă solicităm să ne transmiteți, în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, următoarele informații:

  1. Numărul de cazuri, vârsta și sexul persoanelor infectate Covid-19, al celor vindecate, carantinate, izolate, precum și numărul, vârsta și sexul persoanelor decedate, defalcate pe localități.
  2. Numărul la zi al medicilor infectați, carantinați sau izolați, precum și, dacă va fi cazul, numărul medicilor decedați din cauza infecției Covid-19, defalcate pe localități.
  3. Informații actualizate privind situația spitalelor în contextul pandemiei Covid-19 (secții în carantină, secții închise pentru dezinfecție etc).
  4. Numărul de teste preluate și procesate, cu menționarea localității din care au fost preluate, precum și a locului în care respectivele teste sunt procesate.
  5. Numărul de pacienți unici testați, defalcat pe localități.
  6. Informații actualizate privind necesarul de aparate și echipamente de protecție pentru personalul din spitale (măști chirurgicale, măști de protecție (FFp2 și FFp3), combinezoane, halate impermeabile, șorțuri impermeabile, mănuși de unică folosință și echipamente pentru protecția ochilor, necesarul de dezinfectanți), la nivel de spital.
  7. Informații actualizate privind numărul de aparate și echipamente de protecție pentru personalul din spitale achiziționate, la nivel de spital.
  8. Vă solicităm să numiți purtători de cuvânt în toate instituțiile publice, așa cum stipulează Legea 544/2001 la articolul 16. Numele și contactele acestora trebuie să fie publice.
  9. Numele și funcția membrilor Grupului de Comunicare Strategică.

Solicităm ca informaţiile să ne fie furnizate cel puțin o dată pe zi, pe toată durata situației de urgență, atât pe website-ul Ministerului de Interne, cât și prin comunicatele de presă distribuite la nivel național și local de autoritățile competente.

Este vital ca la nivel local să fie înființate, la nivelul celulelor de criză locale, departamente de comunicare care să fie mandatate să ofere jurnaliștilor informații în timp real.

Blocada informațională instituită de autoritățile publice din România este fără precedent. Legea accesului la informațiile de interes public este încălcată și prin aceasta, se încalcă și dreptul fundamental al cetățenilor de a fi informați. Într-o perioadă de criză, obligația autorităților de a fi transparente și de a oferi cetățenilor, și prin intermediul mass-media, informații este una fundamentală.

Practicile Guvernului de a oculta informația au stârnit deja îngrijorarea OSCE, care transmite României că: “[…] Dispozițiile decretului de urgență, așa cum arată astăzi, prezintă un risc de restricționare nejustificată a activității jurnaliștilor, de autocenzură pentru actorii media care încearcă să informeze publicul, și ar putea fi chiar contraproductivă. Mass-media și jurnaliștii independenți au un rol important în lupta împotriva dezinformării, în special online, și nu ar trebui să fie restricționate în mod necorespunzător în raportarea lor asupra pandemiei.”

Tăcerea și ascunderea informațiilor nu sunt compatibile cu o societate democratică, chiar și în perioada stării de urgență.

Cetățenii au, fără echivoc, obligația de a respecta solicitările autorităților. Dar, autoritățile au la rândul lor obligația de a acționa transparent, în numele cetățenilor. Punerea sub sechestru a informațiilor publice, sub amenințarea dosarelor penale, precum și oferirea de informații parțiale și formulate astfel încât să creeze beneficii de imagine aparatului de stat, sunt periculoase prin susceptibilitatea de dezinformare și sunt apanajul unor vremuri de la care vrem să credem că România s-a îndepărtat.

Considerăm că aceste practici nu fac decât să îndepărteze România de valorile europene și de angajamentele sale internaționale.

Vă mulţumim,

Centrul pentru Jurnalism Independent

Lista completă a semnatarilor este disponibilă pe cji.ro

Foto: Background vector created by freepik – www.freepik.com