Categories
Internationale Stiri

Raport îngrijorător Freedom House: România este „o democrație semi-consolidată”, iar Ungaria „nu mai poate fi considerată o democrație”

Raportul ia în considerare 29 de țări din Europa Centrală și de Est. Dintre acestea, 10 sunt considerate democrații, 10 regimuri hibride și 9 regimuri autoritare. Un număr în creștere de lideri din Europa Centrală și de Est au abandonat orice intenție de a respecta regulile democrației, arată raportul anual Nations in Transit 2020, elaborat de Freedom House. România este în continure o democrație semi-consolidată, dar înregistrează scăderi.

UNGARIA

Ungaria “nu mai poate fi considerată o democrație”, după zece ani de guvernare Viktor Orban, este concluzia organizaţiei americane, care subliniază că nu a observat niciodată un “declin atât de precipitat” în acest domeniu.

Potrivit organizației, această țară – membră a Uniunii Europene (UE) din 2004 – trebuie să fie considerată drept “un regim hibrid (…) într-o zona gri între democrații și autocratii complete”. Ungaria este singură țară membră UE aflată în această categorie – în care figurează de asemenea Ucraina și Georgia. În 2005, Ungaria făcea parte din “democrațiile consolidate”.

Guvernul lui Viktor Orban a “renunțat la orice pretenție de a respectă instituțiile democratice”, consideră ONG-ul, care promovează libertățile omului și al cărei donator principal este Guvernul Statelor Unite. Fostul disident comunist – care a guvernat pentru prima dată țară la sfârșitul anilor ’90 – Viktor Orban a revenit la putere în primăvară lui 2010, a consolidat acapararea partidului sau Fidesz asupra tuturor instituțiilor țării și a erodat libertățile. Aceste reforme au condus la multiple disensiuni cu partenerii săi europeni. În zece ani, liderul suveranist a “centralizat” deciziile, denunță Freedom House.

Guvernul sau a “dezechilibrat în favoarea să sistemul electoral, a preluat controlul asupra celei mai mari părți a presei și a hărțuit societatea civilă într-un mod posibil critic”, denunță ONG-ul. După a treia să alegere la rând, în 2019, Viktor Orban și-a “consolidat puterea extinzându-și controlul asupra educației și culturii”, continuă Freedom House.

Potrivit ONG-ului, adoptarea recentă a unei stări de urgență pe termen nelimitat – care-i permite să guvernerze prin decret – în cadrul măsurilor de lupta împotriva noului coronavirus, a “scos în evidență caracterul nedemocratic al regimului sau”.

ROMÂNIA

România este catalogată, în document, drept o democrație semi-consolidată, în aceeași categorie cu Bulgaria, Croația și Polonia.

Cu un scor mediu de 4,43, România are o tendință staționară în categoria statelor semi-democratice. Cel mai bun scor al României în raportul Nations in Transit a fost în anul 2017, cu 4,61. În 2010, scorul României era de 4,54.

Raportul Freedom House amintește cum, în România sau alte state precum Polonia și Ungaria, procesul legislativ și participarea opoziției au fost batjocorite prin adoptarea de amendamente fără consultări sau ordonanțe de urgență date în toiul nopții.

Menționat este și abuzul de ordonanțe de urgență folosit de fosta guvernare PSD sau momentul în care, confruntat cu moțiune de cenzură, executivul Dăncilă a făcut presiuni la adresa TAROM să întârzie zboruri interne pentru ca parlamentarii opoziției să nu poată vota.

Surse: romania.europalibera.org, newsweek.ro.

Categories
Cultura si lifestyle Locale

Statuia arhitectului Rimanóczy Kálmán Jr. a fost inaugurată în Oradea

Primăria Oradea a inaugurat lângă Biserica Romano-Catolică Olosig statuia arthitectului orădean Rimanóczy Kálmán Jr. pe 1 mai, la 150 de ani de la nașterea acestuia. Deși proiectul a fost pregătit încă de anul trecut, statuia a fost inaugurată fără ca orădenii și reprezentanții presei să fie invitați, din cauza pandemiei de COVID-19.

Pe pagina sa de Facebook, primarul Ilie Bolojan a anunţat evenimentul şi a făcut un mic laudatio arhitectului orădean, care şi-a pus amprenta pe felul în care arată oraşul, prin proiectarea unor clădiri emblematice pentru Oradea. Mai mult, Primarul Ilie Bolojan spune că vrea să denumească zona delimitată de Casa de Pensii, clădirea serviciilor comunitare, fosta policlinică și Biserica Romano-Catolică Olosig în Piața Rimanoczy, în amintirea arhitectului. Edilul spune că va înainta propunerea în cadrul Consiliului Local Oradea.

„Azi se împlinesc 150 de ani de când, la 1 mai 1870, s-a născut la Oradea arhitectul Rimanoczy Kalman, fiul. Alături de tatăl său, și-a pus amprenta asupra Oradiei prin clădirile publice, casele familiale, bisericile și spitalele pe care le-au proiectat. La început de secol XX, când orașul era într-o perioadă de dezvoltare, iar comunitatea maghiară și cea evreiască își aduceau contribuția la patrimoniul orașului nostru, a realizat proiecte cât alții în mai multe vieți, cu toate că a trăit doar 42 de ani. Gândiți-vă cum ar arăta centrul istoric fără clădirea Episcopiei Greco-catolice, palatul primăriei, casa venețiană, sediul Episcopiei Ortodoxe, palatul Moskovits Miksa, palatul Apollo și multe alte clădiri. A fost cel mai mare arhitect pe care l-a dat Oradea. Osemintele sale se odihnesc în cripta Bisericii Romano-Catolice Olosig pe care a proiectat-o.”

https://www.facebook.com/ilie.bolojan/posts/2406242339479075

Rimanóczy Kálmán Junior (1870-1912) a fost unul dintre cei mai importanți arhitecți orădeni. Deși a trăit numai 42 de ani, în scurta lui carieră de 20 de ani (1892-1912) a avut numeroase comenzi pentru clădiri publice și particulare.

Arhitectul se remarcă prin numărul mare de imobile construite, prin proiectarea unor clădiri publice reprezentative pentru oraş, dar şi a clădirilor destinate locuirii și realizate în diverse maniere stilistice. Printre cele mai importante clădiri proiectate se numără Primăria, Palatul Finanţelor Publice, Baroul Oradea, Palatul Moskovits Miksa, Palatul Episcopiei Greco-Catolice și Biserica Romano-Catolică „Pogorârea Sfântului Spirit”.

Sursa: bihon.ro

Categories
Internationale Stiri

Europa Liberă: Cum se vede în presa ungară, rusă şi ucraineană situaţia creată de declaraţiile preşedintelui Iohannis

Abordări diferite în Ungaria în media apropiată de guvernul de la Budapesta şi cea considerată independentă, o anumită nostalgie după perioada stalinistă din România în presa moscovită şi tratarea subiectului cu reţinere în Ucraina, unde minoritarii maghiari reprezintă un capitol sensibil.

În Ungaria, Azzanali redă situația din România și disputa în jurul eșuatului proiect de autonomie a Ținutului Secuiesc cât se poate de neutru, citându-l pe Iohannis cu interpelarea sa bilingvă: „Jó napot, Ciolacu!” (însă ziarul îl face pe Iohannis – Johannis, cu J-, cum e obiceiul în presa maghiară).

La fel de neutru scrie și platforma independentă Index.hu. Site-ul Index.hu este de altfel menționat în raportul anual al Consiliului Europei despre starea presei pe continent, raport publicat chiar ieri, în care Ungaria lui Orbán și Polonia lui Kaczynski sunt arătate ca fiind cele două țări din UE care îngrădesc în mod serios libertatea presei. Raportul Consiliului Europei citează chiar cazul site-ului Index.hu, ai cărui jurnaliști sunt prezentați în Ungaria ca dușmani și trădători în presa (majoritatea structurilor media) supusă regimului. Împotriva a doi jurnaliști de la Index a avut de altfel loc în toamnă o persistentă campanie antisemită, căreia i s-a făcut ecou și presa de stat (cf. raportul Consiliului Europei).

În schimb, cotidianul de dreapta și apropiat puterii Magyar Nemzet tratează pe larg înfruntările verbale de marți din România și relatează cum FIDESZ, partidul puterii al lui Orbán „condamnă declarațiile anti-maghiare (magyarellenes nyilatkozat) ale lui Iohannis” (Johannis). Același ziar citează și Consiliul Național Secuiesc care spune: „Viitorul României nu poate fi construit pe ură”.

La Moscova, scriind tot despre situația din România, Rossiiskaia Gazeta, considerată a fi practic o publicație cvazi-oficială a Kremlinului, amestecă sistematic “maghiari” și “secui”, sau mai degrabă îi consideră pe toți maghiarii din Transilvania a fi secui :

Secuii, cunoscuți încă din Evul Mediu ca războinici vajnici, au condus practic regiunea Transilvania în sec. XVIII-XX. După Tratatul de la Trianon din 1920, Transilvania a trecut din regatul maghiar în componența României. În anii 1952-1968, în România socialistă a existat o regiune autonomă maghiară, dar Nicolae Ceaușescu, luptându-se cu separatismul, a anulat-o printr-o reformă administrativă”, scrie Rossiskaia Gazeta.

Finalul articolului este pe măsură : “În 2011, formațiunea UDMR a ungurilor din România, în frunte cu liderul maghiarilor ardeleni László Tökés, a deschis o reprezentanță a Ținutului Secuiesc pe lângă Parlamentul European. România a reacționat negativ, subliniind că autonomia “nu are nicio justificare legală”.”

În Ucraina în schimb, foarte sensibilă la rândul ei față de minoritatea maghiară de acolo, agenția RBK scrie:

“Secuii sunt unul din grupurile etnografice care intră în compoziția minorității maghiare de pe teritoriul României. Din cei 1,2 milioane de maghiari, circa 700.000 sunt secui care trăiesc în estul Transilvaniei și se află de decenii în centrul înfruntării politice dintre cele două părți.”

Sursa: romania.europalibera.org

Categories
Politic Stiri

Reacţii politice maghiare la declaraţiile preşedintelui Iohannis: între resemnare, indignare şi furie

Declaraţiile preşedintelui Klaus Iohannis din ziua de miercuri au încins, după cum era de aşteptat, spiritele într-o Românie care abia începea să se dezmorţească după lunile de carantină cauzată de pandemia de COVID-19.

Persoane publice, organizaţii sau instituţii maghiare din România şi Ungaria au reacţionat în moduri diferite, cel mai supărător lucru fiind, conform majorităţii comentatorilor, folosirea limbii maghiare de către preşedinte pentru atacarea adversarilor politici.

Printr-un mesaj video postat pe pagina sa de Facebook, Péter Szijjártó a reacţionat la declaraţia de miercuri a preşedintelui
Klaus Iohannis. Potrivit şefului diplomaţiei ungare, declaraţia preşedintelui român este “una efectiv necivilizată şi care poate instiga la ură”. Klaus Iohannis ar trebui să fie conştient de faptul că marea majoritatea a maghiarilor care trăiesc în Transilvania şi în Ţinutul Secuiesc l-au votat pe el cu ocazia alegerilor prezidenţiale din România, a spus Szijjártó.

Fidesz, partidul aflat la guvernare în Ungaria, condamnă cu fermitate declaraţia antimaghiară a preşedintelui României, Klaus Iohannis, şi solicită preşedintelui României să-şi ceară scuze maghiarilor. În comunicatul partidului se arată că, în ultimele zile, reprezentanţii statului român au avut mai multe ieşiri împotriva maghiarilor, iar miercuri “primul om al României iese în public, în timpul stării de urgenţă, şi incită împotriva maghiarilor, împotriva UDMR , împotriva Ungariei şi împotriva lui Viktor Orbán”.

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, spune că președintele Klaus Iohannis a avut „o declarație nedemnă pentru un președinte” atunci când a criticat adoptarea tacită de către Camera Deputaților a unui proiect care prevede autonomia Ținutului Secuiesc. „Klaus Iohannis, isterizat si nervos, a avut o declarație nedemnă pentru un președinte, cu un mesaj tipic PRM-ist violent și periculos: ungurii ne iau Ardealul. Astăzi am fost martorii unui eveniment fără precedent în ultimii 30 de ani: de la microfonul Cotroceniului se dezinformează grosolan și se instigă împotriva maghiarilor. UDMR respinge ferm acest gen de discurs și orice fel de instigare”, a scris Kelemen Hunor pe Facebook.

Alianţa Maghiară din Transilvania (AMT), alternativa politică maghiară la UDMR, consideră că discursul de miercuri al preşedintelui român Klaus Iohannis a fost o ieşire anti-maghiară inacceptabilă. Alianţa Maghiară din Transilvania (AMT), formată printr-un acord încheiat între Partidul Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) şi Partidul Civic Maghiar (PCM), a reacţionat la declaraţiile preşedintelui, printr-un comunicat transmis agenţiei ungare de presă MTI. Potrivit alianţei, declaraţia lui Klaus Iohannis a fost rostită într-un stil prin care l-a depăşit şi pe Vadim Tudor, preşedintele încercând să sperie lumea spunând că “PSD, partidul cunoscut, de asemenea, pentru atitudinea sa anti-maghiară, a dat Transilvania maghiarilor”.

Reamintim că președintele Iohannis a avut o ieșire fără precedent la adresa UDMR și a PSD ca urmare a adoptării tacite în Camera Deputaților a unui proiect de lege pentru autonomia Ținutului Secuiesc. ””În timp ce ne luptăm cu pandemia, PSD, marele PSD, se luptă în birourile secrete din Parlament ca să dea Ardealul ungurilor (…) Jo napot kívanok (bună ziua – n. red.), Marcel Ciolacu! Oare ce v-a promis liderul de la Budaesta în schimbul acestei înțelegeri?”, a spus Iohannis.

Surse: hirado.hu, digi24.ro, g4media.ro.

Categories
Nationale Stiri

Circ şi „pâine secuiesc”. Camera Deputaţilor a adoptat, Senatul a respins, Preşedintele a grăit

Proiectul prin care Ţinutul Secuiesc devine regiune autonomă cu personalitate juridică în România a trecut, tacit, de Camera Deputaților. Conform inițiativei legislative, limbile maghiară şi română ar fi fost folosite în instituţiile publice de cetăţenii domiciliaţi în Ţinut.

Termenul până la care trebuia dezbătută și votată inițiativa, 25 martie, a trecut, iar parlamentarii au constatat adoptarea tacită în plenul de pe 23 aprilie. Inițiatori sunt deputații UDMR Zsolt-Istvan Biro şi József-György Kulcsar-Terza.

Ulterior, preşedintele Klaus Iohannis a acuzat miercuri că PSD a făcut o înțelegere cu UDMR pentru a trece tacit prin Camera Deputaților proiectul de lege privind autonomia Ținutului Secuiesc.

„​În timp ce noi ne luptăm cu pandemia de coronavirus, ne luptăm pentru viețile românilor, PSD se luptă să dea Ardealul ungurilor, a acuzat președintele Iohannis. Șeful statului a subliniat că nu va accepta un astfel de proiect de lege cât el va fi președinte. „Jo napot kívanok, Marcel Ciolacu! Oare ce v-a promis liderul de la Budapesta în schimbul acestei înțelegeri?“, a încheiat Klaus Iohannis.

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, spune că președintele Klaus Iohannis a avut „o declarație nedemnă pentru un președinte” atunci când a criticat adoptarea tacită de către Camera Deputaților a unui proiect care prevede autonomia Ținutului Secuiesc.

„Klaus Iohannis, isterizat si nervos, a avut o declarație nedemnă pentru un președinte, cu un mesaj tipic PRM-ist violent și periculos: ungurii ne iau Ardealul. Astăzi am fost martorii unui eveniment fără precedent în ultimii 30 de ani: de la microfonul Cotroceniului se dezinformează grosolan și se instigă împotriva maghiarilor. UDMR respinge ferm acest gen de discurs și orice fel de instigare”, a scris Kelemen Hunor pe Facebook.

„Președintele trebuie să-și ceară scuze pentru acest derapaj periculos”, a adăugat el.

https://www.facebook.com/KelemenHunorOficial/posts/2685389581735228

Senatul, în calitate de for decizional, a dezbătut și respins în regim de urgență proiectul de lege ce prevedea autonomia Ținutului Secuiesc. Toți senatorii UDMR au votat pentru inițiativa privind autonomia, în vreme ce reprezentanții tuturor celorlalte partide au votat împotrivă. S-au înregistrat 126 de voturi împotriva inițiativei (PSD, PNL, USR, PMP, ALDE, Pro România) și 9 voturi ”pentru” (UDMR). Un singur senator nu a respins apelului telefonic și nu a votat.

Categories
Nationale Stiri

România în presa internaţională: sancțiuni în valoare de 78 de milioane de euro în timpul pandemiei

BBC și Fox News au scris despre măsurile drastice luate în România. „România a adunat milioane din amenzile stricte acordate în ultima lună oamenilor care nu au respectat restricțiile impuse ca urmare a pandemiei”, a notat Fox News, potrivit Libertatea.

De la instaurarea stării de urgență în România, autoritățile au aplicat 200.000 de amenzi cetățenilor, fapt ce a atras atenția presei internaționale. În total, între 24 martie și 19 aprilie s-au aplicat sancțiuni în valoare de 78 de milioane de euro!

BBC a amintit și de cazul primarului Robert Negoiță, care s-a plimbat prin parc cu iubita sa, deși parcurile sunt închise, și a fost amendat cu 10.000 de lei. „Parcurile sunt închise, iar Robert Negoiță a susținut că l-a inspectat. Cu toate acestea, primarul din sectorul dens populat al Capitalei a spus că, precum orice cetățean, trebuie să se supună legii și că este dispus să facă față consecințelor”, au scris britanicii. 

Amenzile pentru încălcarea restricțiilor legate de carantină sunt cuprinse între 2.000 şi 20.000 de lei, iar în ultimele 24 de ore s-au aplicat sancțiuni în valoare de 11.385.528 de lei, după ce 5.192 de persoane nu au respectat măsura privind restricționarea circulației.

Sursa: gsp.ro

Categories
Hírek magyarul

Válasz Szabó Tímeanak. Kelemen Hunor: Elítélendő azért támadni a magyar kormányt, mert segít

A szolidaritás a tettekben mutatkozik meg, és a magyar kormány bebizonyította, hogy lehet rá számítani – mondta Kelemen Hunor a Kossuth Rádió Jó reggelt, Magyarország! című műsor szerdai adásában.

A műsorban az RMDSZ elnöke kitért  Szabó Tímeának, a Párbeszéd társelnökének hétfői, parlamenti felszólalására. Leszögezte, nem örült a nyilatkozatnak, de arra most nem áll rendelkezésre sok idő, hogy elmagyarázzák Szabó Tímeának, miként került a Kárpát-medencei magyarság jelentős része abba a helyzetbe, amiben él. “Azt sem tudjuk elmagyarázni, hogy mit jelent a nemzeti szolidaritás” – fűzte hozzá. Kelemen Hunor szerint azért támadni a magyar kormányt, mert segít, elítélendő.

Kelemen Hunor szerint azért támadni a magyar kormányt, mert segít, elítélendő.

Szabó Tímea, a Karácsony Gergely vezette Párbeszéd frakcióvezetője az Országgyűlésben azért bírálta a kormányt, hogy pár ezer maszkkal segíti a határon túli magyar közösségeket.

A Párbeszéd országgyűlési képviselője napirend előtti felszólalásában azt vetette volna a kormány szemére, hogy a zömében külhoni magyarság által lakott határon túli területeket is orvosi védőfelszerelésekkel támogatta. A kormánypárti képviselők a támogatásban részesült határon túli területek felsorolása közben tapsviharban törtek ki, így Szabó Tímea kénytelen volt félbeszakítani a felsorolást.

Forrás: hirado.hu, origo.hu.

Categories
Hírek magyarul

Elnémultak a Párbeszéd Magyarországért frakcióvezetőjét, Szabó Tímea a parlamentben a Magyarország kormánya az erdélyi magyaroknak nyújtott segítség miatt

A Párbeszéd nevében Szabó Tímea frakcióvezető kért szót, és arról érdeklődött, miért nincs a parlamentben a miniszterelnök, hogy válaszoljon az azonnali kérdésekre – miért Szijjártó van kijelölve erre a feladatra.

Szabó Tímea azt feszegette hogy miért nem jelent meg lassan egy hónapja a parlamentben Orbán Viktor,„miért nem meri idedugni a képét?” Arról is beszélt, hogy nálunk legmagasabb az igazolt fertőzöttek arányában mért halálozás. Ha annyira jól állunk, ahogyan az egészségügyi miniszter és a külügyminiszter felfesti, akkor hogyan lehet, hogy nálunk 10 százalék az elhunytak aránya a regisztrált fertőzöttekhez képest, míg mindenhol máshol lényegesen alacsonyabb, a németeknél, osztrákoknál ennek ráadásul csupán a harmada? – kérdezte Szabó. Ahogy azt is, miért visz sok maszkot külföldre a magyar kormányzat? Szabó túlnyomórészt határon túli magyarok lakta településeket sorolt, erre a fideszes képviselők hangos tapsolásba kezdtek, Szabó Tímea pedig nem tudta folytatni mondanivalóját, és lejárt a felszólalásra rendelkezésre álló ideje. Kövér László házelnök nem méltányolta a körülményeket, másnak adta meg a szót.

Később újabb kör következett. Szabó ekkor is szóba hozta, hogy Magyarországon sokkal több ember halt meg, mint Szlovákiában. Egyetlen magyarázat van erre, hogy az elmúlt 10 évben Orbán Viktornak nem az ország felvirágoztatása volt a fontos, hanem a lopás, és hogy „talpnyalókkal vegye körül magát” – jelentette ki. Kásler Miklós kiüríttetett 36 ezer ágyat, hazaküldtek amputáltakat, pszichiátriai betegeket, demenseket, és most az érettségi megtartásával újabb tömegeket veszélyeztetnek – mondta Szabó Tímea, aki az emberierőforrás-minisztert hentesnek nevezte. Kövér László házelnök figyelmeztette a kocsmai hangnemért.

„Ahányszor a miniszterelnök parádézik a sajtó előtt a kórházakban, a fele esetben nincsen a fogadó orvosokon maszk vagy az a sebészi maszk van, amiről az orvosok nagy része azt mondja, hogy nem sokat ér” – mondta Szabó Tímea.

Úgy folytatta: viszont azt hallják, hogy Kolozs megyében 21 ezer maszkot, Maros megyében pedig 60 ezret kaptak, valamint Beregszászban, Csíkszeredában, Kovászna megyében, Zilahon, Horvátországban és Macedóniában is. Ha olyan jól állunk az ellátottságban, akkor miért halnak meg ennyien nálunk? – tette fel a kérdést a képviselő.

A Párbeszéd társelnöke ezt megelőzően Szijjártó Péter külgazdasági és külügyminiszter napirend előtti felszólalására reagálva arról beszélt, nem lehet tudni, hová mennek a Magyarország által beszerzett maszkok.

Dömötör Csaba, Miniszterelnöki Kabinetiroda parlamenti államtitkára, válaszolt Szabó Tímeának: „Most van rá lehetőség, hogy segítő kezet nyújtsunk nekik, és meg is tesszük, mégpedig azért, mert összetartozunk. Szégyelljék magukat!”.

https://www.facebook.com/szabotimeapm/posts/2960109947378919

A védelmében, Szabó Tímea facebookon jelezte hogy perét indít Origo és más Médiapublikáció ellen amelyek támogatnak a FIDESZ álláspontot, miután megbántottak őt.
Tovább hozzáadta:

„Megjegyzem, már csak azért is alattomos a fideszes képviselők inszinuációja, mert büszke vagyok arra, hogy négy nagyszülőmből hárman erdélyiek; máig emlékszem, milyen érzés volt gyerekként a Ceauşescu-rezsim alatt ételt csempészni a határon át a rokonainknak, hogy legyen mit enniük.
Nem először hazudnak Orbán Viktor mamelukjai azért, hogy újabb és újabb ellenséggyártással eltereljék a figyelmet az állandó lopásaikról és arról, hogy nem segítenek az embereken.”

Forrás: hirado.hu, 24.hu, 444.hu

Categories
Cultura si lifestyle Opinii

Noutăți în cercetarea minorităților – ianuarie-martie 2020. (2) Note despre cazul Ditrău. Despre starea de spirit a comunităţii maghiare, relaţii de dominaţie și demnitate umană.

În luna februarie 2020 a apărut o analiză detaliată a conflictului de la Ditrău prin prisma literaturii de specialitate pe tematica relațiilor interetnice. Semnat de către doi cercetători ai ISPMN, Kiss Tamás şi Toró Tibor, textul a apărut inițial în limba maghiară aici. Versiunea tradusă în limba română poate fi lecturată aici.

Deşi are ca punct de plecare situaţia de la Ditrău, studiul celor doi cercetători este o analiză lucidă a problemelor existente în interiorul comunităţii maghiare, a modului în care această comunitate este privită de către majoritatea românească, dar şi a modului în care acest tip de situaţii pot fi dacă nu evitate, măcar limitate ca intensitate în viitor:

„rolul comunităților minoritare nu este doar acela de a construi instituții, ci de a lupta împotriva excluderii prin construirea de solidarități și alianțe atît cu alte comunități minoritare, cît și cu cei din rîndul majorității dispuși la astfel de solidarități și alianțe.”

Principalele idei ale articolului sunt:

– Evenimentele din Ditrău sînt discutate într‑un cadru cu totul neadecvat. Se vorbește despre Ditrău de parcă nu ar fi în România. Se vorbește despre Ditrău de parcă ar fi vorba exclusiv de o problemă a comunității maghiare sau a secuilor. Se vorbește despre enclavizare, reproducîndu-se totodată procesul de enclavizare la un nivel cognitiv;

– Trebuie să recunoaștem însă că evenimentele din Ditrău sînt simptomatice pentru comunitatea maghiară din România. Apariția unui astfel de caz era doar o chestiune de timp. Situații în care „migranții“ sînt personificați în mod denigrator cu ocazia petrecerilor de recoltare sau a carnavalurilor din satele maghiare ori cele în care localnicii s-au speriat de turiști non-albi nu sînt excepții;

– Atît în Transilvania, cît și în Bazinul Carpatic sentimentul de superioritate este un element important al identității naționale maghiare. În raport cu Occidentul, maghiarii – la fel ca și românii – au un sentiment puternic de (semi)periferie. Însă, pe lîngă acest sentiment, o altă componentă importantă și profundă a discursurilor identitare maghiare este convingerea că totuși sîntem mai avansați (civilizați etc.) față de popoarele vecine;

– Elitele românești, care resping rasismul (sau mai precis încearcă să ascundă rasismul și intoleranța existente în România), au un scop similar: încearcă cu disperare să intre în clubul celor civilizați, disociindu-se de și rupînd orice tip de solidaritate față de membrii considerați „mai înapoiați“ ai comunității proprii (elementul rural, „PSD-iștii“, „maneliștii“, „teleormănenii“ etc.);

– Consecințele asupra comunității sînt destul de grave. Maghiarii ardeleni afirmă în mod constant că cei din exterior (românii și cam toți ceilalți) nu sînt capabili să înțeleagă situația lor și nevoile lor speciale. Problema este că în situația actuală acest lucru este nu numai real, ci și inevitabil. Poate că segmentul intelectual conservator din Ungaria atașat de Viktor Orbán are dreptate și populismul îmbinat cu civilizaționism este în ascendență la nivel european, însă un astfel de discurs identitar este, totuși, unul de extrema dreaptă.

Concluzia celor doi cercetători este una care mişcă şi, în acelaşi timp, invită la reflecţie şi la acţiune, atât din partea liderilor maghiarilor din România, cât şi din partea majorităţii româneşti:

„Depinde de noi dacă măcar încercăm să schimbăm starea actuală de spirit a comunității noastre. Depinde nu doar de liderii politici sau religioși, ci și de cei care lucrează în învățămînt sau în comunitățile religioase locale. Poate depinde și de noi, cercetătorii sociali, care rareori sîntem dispuși să ne expunem în dezbateri publice și cu siguranță de noi, maghiarii ardeleni, care avem nevoie de o abordare nouă – atît intelectuală, cît și emoțională – ca să depășim ura care ne asediază din interior și din exterior.”

Tamás KISS este sociolog, cercetător la Institutul pentru Studierea Problemelor Mino­ri­tăților Naționale (ISPMN) de la Cluj-Napoca. Licență în sociologie și doctorat în studii culturale. Arii de cercetare: managementul diversității etno-culturale, inegalități etnice și rasiale, migrație, etno-politică.

Tibor TORÓ este politolog, cercetător la Institutul pentru Studierea Problemelor Mino­rităților Naționale (ISPMN) de la Cluj-Napoca, lector la Universitatea Sapientia din Cluj‑Na­poca. Licență în sociologie și doctorat în filozofie. Arii de cercetare: etno-politică, politică lingvistică, drepturi lingvistice și minoritare.

Surse: atlatszo.ro, observatorulcultural.ro.

Categories
Politic Stiri

Interpelare în Parlamentul de la Budapesta legată de echipamentele de protecţie oferite maghiarilor de peste graniţe

Se pare că mişcarea Guvernului Ungariei, coordonată de ministrul de externe, Péter Szijjártó, de a oferi în ajutor maghiarilor din afara graniţelor unele provizii medicale în lupta cu COVID-19, şi despre care am mai scris şi noi aici şi aici, nu fără a fi criticaţi, a trezit unele suspiciuni în Parlamentul de la Budapesta.

Interpelarea a fost adresată de către Tímea Szabó, liderul grupului parlamentar Dialog pentru Ungaria (Párbeszéd Magyarországért), pentru ministrul Péter Szijjártó, cel care s-a ocupat de partea oficială a transportului de ajutoare din Ungaria.

“De fiecare dată când premierul apare în spitale, în faţa presei, în jumătatea cazurilor, medicii care îl întâmpină nu au mască sau au o mască chirurgicală despre care majoritatea medicilor spun că nu sunt eficiente”, a declarat Tímea Szabó. În continuare, aceasta a mai afirmat că au aflat că judeţul Cluj a primit 21 000 de măşti, judeţul Mureş 60 000, la fel şi Berehove, Miercurea Ciuc, judeţul Covasna, Zalău, Croaţia şi Macedonia. Dacă suntem atât de bine aprovizionaţi, de ce mor aşa de mulţi la noi?, a întrebat deputata partidului de opoziţie din Parlamentul Ungar.

Tímea Szabó a fost întreruptă de la a-şi continua discursul de către preşedintele Parlamentului, Kövér László, politicianul din opoziţie arătându-şi indignarea faţă de modul în care a fost tratată.

https://www.facebook.com/parbeszedmagyarorszagert/videos/vb.113684438795574/533980057550014/?type=2&theater

Răspunsul din partea guvernării Fidesz a venit de la secretarul de stat responsabil pentru relaţiile cu Parlamentul în cadrul Cabinetului Prim-Ministrului Ungariei, Csaba Dömötör şi a fost tranşant şi clar: “Să vă fie ruşine!”. Acesta a explicat că dincolo de graniţele Ungariei trăiesc milioane de maghiari în afara voinţei lor, care au supravieţuit zeci de ani comunismului şi cărora li s-au ignorat drepturile lor fundamentale.
“Acum avem şansa să le dăm o mână de ajutor, şi chiar să o facem pentru că aparţinem unul de celălalt”, a declarat secretarul de stat numind scandalos faptul că există partid de opoziţie care nu este de acord cu acest lucru.