Author: Editor

Categories
Hírek magyarul

Újra érkeznek a magyarországi támogatások

Több mint 2,2 milliárd forintos támogatásban részesülnek a Kárpát-medencében és a diaszpórában élő magyar közösségek, valamint a nemzetpolitikai célokat megvalósító anyaországi tömörülések – jelentette be a Miniszterelnökség nemzetpolitikai államtitkára kedden Budapesten, BGA Zrt. Gellérthegy utcai székházában tartott sajtótájékoztatón.

Potápi Árpád János jelezte: a koronavírus-járvány miatt a tavaszi-nyári rendezvényeknek nem tudtak támogatást megítélni. Reményét fejezte ki, hogy az év második felében az akadályok elhárulnak, és a határok is megnyílnak. A támogatási keretre 2019 decemberében kiírt négy pályázat eredményét ismertetve elmondta: másfél milliárd forinttal segítik a külhoni magyar oktatást és kultúrát, amiből egymilliárdot központi felhíváson, félmilliárdot négy regionális pályázaton keresztül osztanak ki. A központi pályázatra 2244 kérelem érkezett, amiből 655 nyert el támogatást. A regionális felhívásokra 1504 pályázat érkezett, ebből 691 kap forrást.

Segítik a többi közt a munkácsi Szent Erzsébet ingyenkonyha és melegedő fenntartását, működését, a Várdaróc Magyar Kultúregyesület identitásmegőrző tevékenységét. Támogatást kap az Erdélyi Magyar Látássérültekért Egyesület eszközbeszerzésre, a magyar közösségi ház felújítása Gömörpéterfalván, hozzájárulnak a muravidéki Meseút című dokumentumfilm készítéséhez, a nagykaposi görögkatolikus templom felújításához, a szórvány- és zarándokközpont befejezéséhez, felavatásához Déván.

Támogatják továbbá a nagyenyedi Bethlen Gábor Kollégium Alapítványának tehetségműhelyeit és a “Szülőföldön okosan” szakképzési programot Marosvásárhelyen – ismertette a részleteket Potápi Árpád János. Az ifjúsági és cserkészközösségek tevékenységének támogatására több mint 87 millió forintot különítettek el; 181 kérelmezőből 115-en kapnak támogatást. A forrásból részesül többek között az Észak-bácskai Magyar Cserkészegyesület és a Kárpátaljai Magyar Cserkészszövetség. Támogatják tudománynépszerűsítő történelemi estek szervezését Komáromban Trianon 100. évfordulója alkalmából, valamint a székelyföldi értékmentést: kihalóban lévő népi mesterségek bemutatását, oktatását Csíkkarcfalván, illetve ifjúsági önkéntesek képzését Gyulafehérváron.

Forrás: bgazrt.hu.

Categories
Internationale Nationale Stiri

Preşedintele Ungariei, János Áder, cere României și Ucrainei soluționarea poluării râurilor Tisa şi Someş

Nemulțumit de cantităţile uriaşe de sticle de plastic şi de alte deşeuri care ajung în Ungaria prin intermediul râurilor Tisa şi Someş, preşedintele János Áder le-a trimis câte o scrisoare omologilor săi din România, Klaus Iohannis, şi Ucraina, Volodimir Zelenski, în care reclamă aceste probleme, cerându-le celor doi şefi de stat să le solicite autorităţilor din ţările lor să găsească o soluție, informează Agerpres.

În scrisorile postate marţi pe site-ul Biroului Prezidenţial, este menţionat faptul că inundaţiile recente au adus peste graniţă deşeuri care sunt în prezent periculoase din punct de vedere epidemiologic, care au impact asupra pescuitului, turismului şi a faunei şi florei.

Ader a remarcat că guvernul ungar s-a adresat în câteva rânduri, fără succes, autorităţilor din ţările vecine. Principala problemă o reprezintă gunoaiele aruncate în luncile inundabile ale râurilor, a adăugat el.

De la începutul anului şi până în prezent, în Tisa s-au acumulat 2.258 de metri cubi de gunoaie, a scris János Áder, iar din Someş au fost înlăturate, până la 13 iunie, 938 de metri cubi de deşeuri.

„Consider dezamăgitor faptul că poluarea… nu a încetat”, a mai scris Áder, care a adăugat că deşeurile reprezintă o ameninţare de durată asupra fragilului ecosistem al râurilor. Preşedintele Ungariei a conchis că o astfel de situaţie nu este în conformitate cu standardele europene.

Foto: pressone.ro

Categories
Hírek magyarul

Interjú, Bogdan Aurescu-val: Azt várom, hogy a budapesti tisztviselők feladják a provokatív logikát a Romániával fenntartott kapcsolatokban. A verseny és állami támogatás meg kell feleljen a román és az uniós jognak

 Magyarország Romániában végrehajtott gazdasági programjaira vonatkozó megállapodási tervezetet kért a román külügyminiszter magyar hivatali kollégájától. Erről az AGERPRES hírügynökségnek adott interjúban beszélt Bogdan Aurescu.

A román diplomácia vezetője az interjúban említést tett Szijjártó Péter magyar külügyminiszterrel tartott bukaresti találkozójáról, felidézve, hogy a román fél a ‘Magyarországgal való reális partneri viszonyt’ óhajtja megteremteni, ugyanakkor azt szeretné, hogy a magyar fél kilépjen a ‘provokáció logikájából’ a Romániával való viszonya tekintetében.

Aurescu beszélt a szomszédos ország Románia területén bonyolított gazdasági programjáról is, kijelentve: határozottan kérte, hogy a felek kétoldalú megállapodást írjanak alá ennek megvalósításáról.

‘A megállapodás a következő alapelveket kell hogy tartalmazza: a román hatóságok bevonását, az átlátható és hátrányos megkülönböztetést nélkülöző jelleget, valamint azt, hogy a versenyre és állami támogatásokra vonatkozó romániai és uniós jogszabályok figyelembevételével valósuljanak meg’ – jelentette ki a román külügyminiszter.

Aurescu beszámolója szerint kérte magyar hivatali kollégáját egy olyan megállapodási tervezet kidolgozására, amely tiszteletben tartja a felsorolt szempontokat, és lehetővé teszi a tárgyalások megkezdését.

Forrás: agerpres.ro.

Categories
Stiri

Bogdan Aurescu, interviu: am aşteptarea ca oficialii de la Budapesta să renunţe la logica provocatoare în relaţia cu România. Trebuie să existe conformitate cu legislaţia română şi cu dreptul UE în materie de concurenţă şi ajutor de stat

Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, declară, într-un interviu acordat AGERPRES, că a solicitat omologului ungar un “proiect de acord” privind programele economice desfăşurate de ţara vecină, în România.

Şeful diplomaţiei române face referire, în interviul pentru AGERPRES, la întrevederea sa, la Bucureşti, cu ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto. În acest context, spune că a transmis “dorinţa fermă şi clară a părţii române pentru o revenire la o relaţie firească, de parteneriat real cu Ungaria, precum şi aşteptarea ca oficialii de la Budapesta să renunţe la logica provocatoare în relaţia cu România”.

“Am reiterat, aşa cum am făcut-o şi în trecut, interesul României pentru consolidarea relaţiei bilaterale, printr-o abordare pragmatică, constructivă, europeană şi deschiderea României pentru identificarea unor proiecte reciproc avantajoase, care să contribuie la prosperitatea ambelor state şi la bunăstarea propriilor cetăţeni”, adaugă Aurescu.

În cazul programului economic desfăşurat pe teritoriul României, ministrul român spune că a subliniat “ferm” necesitatea încheierii unui tratat bilateral privind derularea acestuia.

“Acest tratat ar trebui să conţină ca principii esenţiale: implicarea autorităţilor române, caracterul transparent şi nediscriminatoriu, implementarea în conformitate cu legislaţia română şi cu dreptul UE în materie de concurenţă şi ajutor de stat”, punctează Bogdan Aurescu.

El arată că a solicitat lui Szijjarto transmiterea unui proiect de acord care să respecte aceste elemente şi care să permită lansarea unor negocieri.

“În perspectiva negocierilor pe marginea acordului, partea română trebuie să îşi pregătească un mandat de negociere care, formal, trebuie aprobat în conformitate cu Legea nr. 590/2003 privind tratatele. În mod evident, responsabilitatea MAE de a stabili elementele principale de negociere este partajată cu alte autorităţi care au responsabilităţi în domeniu, aşa cum sunt şi aspectele care ţin de aplicarea pe teritoriul României”, evidenţiază ministrul român de Externe.

Sursa: agerpres.ro.

Categories
Nationale Stiri

Pragmatism: maghiarii din Transilvania se tem mai mult de efectele economice ale epidemiei de coronavirus, decât de îmbolnăvire

Compania de sondare a opiniei publice SoDiSo Research din Cluj-Napoca a realizat, în perioada 5-17 iunie, un sondaj online, chestionarele despre efectele epidemiei fiind completate de către populaţia de etnie maghiară de vârstă adultă care trăieşte în Transilvania.

Compania a specificat că în ciuda metodologiei aplicate, sondajul nu se califică drept unul reprezentativ, însă rezultatele acestuia pot fi considerate ca fiind o estimare bună pentru populaţia maghiară de 18-80 de ani, din Transilvania, care are cel puţin 8 clase.

Percepţia cu privire la acţiunile guvernului s-a schimbat radical în ultimele luni. În timp ce la începutul lunii aprilie, 68% dintre respondenţi au fost de acord cu măsurile epidemiologice ale guvernului, iar 81% au fost de acord şi cu restricţiile de circulaţie, astăzi, 71% dintre cei chestionaţi sunt nemulţumiţi de felul în care este tratată situaţia sanitară, iar 82% consideră că măsurile economice ale guvernului sunt insuficiente.

Realizatorul sondajului, SoDiSo Research, crede că “este un paradox al măsurilor de precauţie eficiente” faptul că acum, când se priveşte în urmă, restricţiile care au avut succes sunt privite ca fiind unele inutile.

Sursa: hirado.hu.

Categories
Locale Stiri

UPDATE: UDMR infirmă știrea | Demisia lui Kelemen Hunor, dorită de câțiva udemeriști mureșeni

UPDATE: La solicitarea contact-kontakt.ro, UDMR menționează că știrea nu este întru totul adevărată, în sensul că, deși există o stare conflictuală la filiala din Târgu-Mureș și câțiva membri au vrut să meargă la sediul central din Cluj-Napoca pentru a clarifica unele lucruri, nu a existat intenția solicitării demisiei președintelui Kelemen Hunor. Vom reveni cu amănunte.

Agenda de Mureș a publicat sâmbătă un articol din care reiese că mai muți primari și viceprimari UDMR din județ ar fi nemulțumiți de imxtiunea liderului Kelemen Hunor în treburile interne ale UDMR Mureș. Potrivit publicației, aceștia vor nu doar să îl tragă la răspundere pe șeful partidului, ci chiar să se prezinte luni la cabientul acestuia din Cluj-Napocsa pentru a-i cere demisia. 

Se pare că surse din UDMR Mureș au adus în atenția presei locale faptul că cele mai recente intervenții ale conducerii centrale a partidului au scandalizat mai mulți membri din Mureș. Totul a pornit de la anularea deciziei UDMR Mureș privind organizarea UDMR Târgu-Mureș de către forurile centrale, ceea ce a generat teama că actualul președinte al organizației locale, Péter Ferenc, ar putea fi înlocuit la ordin cu doar trei luni înaintea alegerilor. O situație similară ar fi existat și în 2016, când a fost înlăturat Brassai Zsombor de la cârma UDMR Mureș. „Credem că e cazul să fim lăsați noi să decidem, iar măsurile de sancționare să fie luate, dacă e cazul, după alegeri, în funcție de rezultate”, afirmă udemeriștii nemulțumiți. 

De pe lista votată în organizația locală au fost scoși în urma deciziei centrale Kali István, președinte executiv al UDMR Târgu-Mureș și apropiat al deputatului Vass Levente – fost lider al UDMR Târgu-Mureș, mazilit de Péter Ferenc – dar și Magyari Előd, consilier local în actuala legislatură.

Rămâne de văzut în ce măsură ziua de luni confirmă hotărârea udemeriștilor mureșeni de a merge la Cluj-Napoca și a-i cere față în față demisia lui Kelem Hunor. Nu este exclus ca spiritele să se calmeze între timp și tot acest scandal să nu fi fost decât o furtună într-un pahar cu apă. 

Categories
Internationale Stiri

Principalul site de informaţii din Ungaria a anunţat că este ‘în pericol grav’, din cauza reorganizării redacției

Index.hu, cel mai mare site de informaţii din Ungaria se consideră ameninţat din cauza unui proiect de restructurare care ar putea limita capacitatea de a publica ştiri negative despre premierul Viktor Orban, informează AFP.

‘Index.hu, una din puţinele voci independente rămase, este supus unei presiuni din exterior care ar putea aduce sfârşitul redacţiei noastre în forma actuală’, a scris redactorul-şef Szabolcs Dull într-un comunicat publicat pe pagina de pornire a site-ului. ‘Cel mai mare site de informaţii din ţară este în pericol grav’, a arătat el în documentul semnat de o mare parte din jurnalişti.

Portalul nu a oferit detalii despre natura ameninţării, dar menţionează ‘o propunere de reorganizare a redacţiei’ care ‘va determina în zilele următoare viitorul Index’.

Duminică, un alt site de informaţii, 24.hu, a menţionat un proiect de externalizare a conţinutului publicat de Index.hu, justificat de conducere în interiorul redacţiei prin scăderea încasărilor din publicitate ca urmare a crizei coronavirusului. În martie, Miklos Vaszily, un investitor care îl apreciază pe Orban, a achiziţionat 50% din acţiunile diviziei de publicitate a Index.hu.

‘Dorim un site de informaţii unde să nu tragă sforile oamenii politici, emisarii guvernului şi ai actorilor economici’, a susţinut Dull.

Index.hu este printre puţinele site-uri de internet din Ungaria care îşi susţine în continuare independenţa într-o ţară aflată pe locul 89 din cele 180 din clasamentul mondial al libertăţii presei publicat de organizaţia neguvernamentală Reporteri Fără Frontiere. În 2010, când Orban a ajuns la putere, Ungaria era a 23-a din lume din acest punct de vedere, reaminteşte AFP.

În ultimii ani, presa care relata ca şi Index.hu despre corupţie fie a falimentat, fie a fost cumpărată de proprietari a căror influenţă s-a observat imediat în linia editorială mai favorabilă premierului.

Conform Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), reţelele de presă publice din Ungaria sunt aservite guvernului. Organizaţia apreciază că peisajul mediatic este dezechilibrat, iar accesul la informaţii este restricţionat, ceea ce contribuie la climatul care i-a permis lui Orban să obţină al treilea mandat consecutiv de prim-ministru în 2018.

La sfârşitul lui 2018, declinul jurnalismului independent din Ungaria a fost unul din motivele de declanşare a unei proceduri excepţionale a Uniunii Europene împotriva Budapestei, pentru riscul de încălcare gravă a valorilor comunitare. Procedura, încă nefinalizată, ar putea duce teoretic la suspendarea dreptului de vot al Ungariei în cadrul UE.

Sursa: agerpres.ro

Categories
Nationale Stiri

UDMR trage de urechi Consiliul Național Secuiesc pentru lipsa de implicare în strângerea semnăturilor pentru propria inițiativă cetățenească. CNS: nu există bază juridică!

Loránt Vincze, deputatul UDMR în Parlamentul European şi preşedintele Uniunii Federative a Naţionalităţilor Europene (FUEN), a cerut Consiliului Naţional Secuiesc (CNS) să nu pună în pericol cele peste un milion de semnături adunate pentru regiunile naţionale, prin faptul că încă nu a reînceput strângerea semnăturilor, după decizia favorabilă a Comisiei Europene (CE) şi a Parlamentului European (PE).

“Cer CNS să continue cât mai grabnic adunarea semnăturilor, pentru că fiecare zi este una valoroasă, să nu pună în pericol cele peste un milion de semnături adunate de la maghiarii din Bazinul Carpatic, să nu abuzeze de încrederea secuilor! Dacă Parlamentul European, Comisia Europeană şi Consiliul European, precum şi jurişti din cele 27 de state membre afirmă la unison că strângerea de semnături poate fi continuată de pe acum, aceasta înseamnă că, într-adevăr, nimic nu îi mai stă în cale. Aşa cum colectarea semnăturilor nu a fost oprită nici în cazul a patru alte iniţiative aflate în aceeaşi situaţie. Hotărârea PE, adoptată vineri aproape în unanimitate, ne asigură că vom crea baza juridică. Conform promisiunii sale, UDMR a pregătit la Bruxelles munca politică necesară prelungirii, acum sarcina CNS este să ducă adunarea semnăturilor spre reuşită şi nu să continue o dispută juridică inutilă. E timpul muncii, nu al luptei”.

Loránt Vincze

Pe de altă parte, CNS a precizat într-un comunicat emis joi că strângerea în continuare a semnăturilor nu are bază juridică, deoarece hotărârea Comisiei Europene privind prelungirea trebuie adoptată şi de Parlamentul European şi de Consiliul European.

“Suntem convinşi că strângerea semnăturilor nu poate fi continuată fără o bază legală. Suntem convinşi că nu putem încuraja oamenii să susţină o iniţiativă atâta timp cât semnăturile de sprijin pot fi şterse ulterior. Suntem convinşi că orice manevră care contravine legii privind protecţia datelor personale, nu numai că îi expune pe membrii comisiei cetăţeneşti riscului de a fi amendaţi, ci poate compromite însăşi cauza”.

comunicatul CNS

Obiectivul iniţiativei cetăţeneşti europene privind regiunile naţionale propus de CNS este acela ca la nivelul UE să fie legiferat sprijinul acordat regiunilor care se deosebesc de regiunile din jurul lor prin particularităţile lor naţionale, etnice, culturale, religioase şi lingvistice.

Începând cu data de 1 aprilie 2012, cetăţenii UE dispun de un instrument care reprezintă o noutate absolută şi le permite să participe la conturarea politicii UE, fără a mai fi necesar (şi nici de dorit) sprijinul guvernelor naţionale sau a mecanismelor politice, în general.

Instituită prin Tratatul de la Lisabona, iniţiativa cetăţenească europeană permite unui număr de un milion de cetăţeni din cel puţin un sfert din statele membre ale UE să solicite Comisiei Europene să prezinte propuneri legislative în domenii care se încadrează în sfera sa de competenţe. Organizatorii unei iniţiative cetăţeneşti (care trebuie să constituie un comitet de cetăţeni format din cel puţin 7 cetăţeni ai UE care îşi au reşedinţa în cel puţin 7 state membre diferite) au la dispoziţie un an pentru a câştiga sprijinul necesar. Semnăturile strânse trebuie autentificate de autorităţile competente din fiecare stat membru. Organizatorii inițiativelor care au succes vor participa la o audiere organizată de Parlamentul European. Comisia va avea la dispoziție 3 luni pentru a examina inițiativa și a decide cum acționează.

Sursa: hirado.hu.

Categories
Istorie Opinii

Etnograful  Bertalan Andrásfalvy: Trianonul nu este doar o consecință a Primului Război Mondial

Într-un interviu apărut în limba maghiară, etnologul  Bertalan Andrásfalvy, câștigător al pemiului Széchenyi și fost ministru în primul cabinet al Ungariei de după 1990, abordează cauzele Trianonului dintr-un punct de vedere cronologic, unic, fără încărcătura sentimentală cu care ne-a obișnuit presa în ultima perioadă.

Rezumatul:

  • Trianon nu este doar o consecință a Primului Război Mondial, ci și o parte a unei politici eșuate, vechi de mai multe secole, care servea interesele aristocrației maghiare. O politică în care poporul, țărănimea maghiară, a fost lipsită constant de pământ agricol și de oportunități.
  • Exportul de vite a început în secolul al XIII-lea și a creat conflicte de interese grave între nobilime și țărănime. Nobilii au confiscat terenurile agricole ale țăranilor pentru a le transforma în pășuni, pe măsură ce creștea cererea pentru vitele maghiare în toată Europa.
  • De la începutul secolului al XVIII-lea, proprietarii maghiari au alungat de pe pământurile lor țăranii liberi maghiari și secui, muncitori, dar conștienți de propria valoare, și au adus în locul lor țărani români. Aceștia reprezentau o forță de muncă mai ieftină și, în plus, ajungeau în fostele așezări maghiare cu propriile vite care puteau fi ușor vândute de către nobili.
  • Peste o sută de mii de secui au fost alungați din Transilvania până la sfârșitul secolului al XIX-lea. În numele băncilor maghiare la care erau îndatorați, jandarmii maghiari i-au alungat pe secui din casele lor. Secuii aceștia și-au adunat bunurile și au emigrat spre Moldova sau București.

„Atunci Bucureștiul a devenit al doilea cel mai mare oraș locuit de maghiari. Aici locuiau mai mulți maghiari decât în Szeged!”

  • Căutarea constantă a dușmanilor este poate motivul pentru care nu ne putem aprecia și îndrăgi suficient.
  • Pentru a vindeca rana de la Trianon, în primul rând, ar trebui să vorbim despre istoria maghiară în mod deschis și cât mai complet posibil, incluzând despre evenimentele dureroase care nu au fost încă scrise sau care apar supraevaluate în cărțile noastre de istorie.

Vom mai reveni asupra acestui articol care tratează pe scurt chestiuni extrem de importante pentru relațiile maghiarilor cu vecinii lor, și în mod special cu românii.

Surse: Facebook Maghiaromania, vasarnap.hu.

Categories
Internationale Politic

„Fiume – Tengerre magyar”, inscripția maghiară care a înfuriat Croația

Presa croată a reacționat la un videoclip postat recent, de către prim-ministrul ungar Viktor Orban, cu ocazia dezvelirii unui memorial dedicat Tratatului de la Trianon, pe care se afla inscripționat „Fiume – Tengerre magyar” (Fiume este denumirea ungară a orașului croat Rijeka). Potrivit mass-media croate, inscripția este o provocare la adresa statului, traducerea ei însemnând „Rijeka – Marea Ungariei”, trimitere la teritoriul Regatului Ungar, dinaintea semnării Tratatului de la Trianon.

„Visul lui Orban pentru o Ungaria Mare se bazează pe o imagine idealizată a relațiilor dintre maghiari și alte grupuri etnice înainte de Primul Război Mondial și se postează pe un teren fertil, în special în rândul alegătorilor naționaliști, spun analiștii. Criticii spun că politica sa amenință relațiile cu țările vecine și ar putea agrava statutul diasporei maghiare. Tensiunile au izbucnit și la începutul lunii mai, când Orban a împărtășit o imagine a teritoriului ungar dinainte de 4 iunie 1920 pe profilul său de Facebook. (…) Publicarea hărții, care acoperă și teritoriul croat, a provocat reacții negative în Croația și Slovenia”, titrează publicația croată Novilist.

Referitor la această situație, ministrul croat al transporturilor, Oleg Butković, a postat pe pagina sa de socializare că “Guvernul nu răspunde la provocări ieftine”, însă a atenționat că „istoria rămâne istorie”. Acesta a ținut să sublinieze faptul că „Rijeka a fost primul oraș care s-a răsculat împotriva fascismului, alături de Istria, motiv pentru care merită să i se acorde tot respectul, lucru așteptat și din partea altor guverne”.

Potrivit presei ungare însă, inscripția se traduce „Fiume – Maghiari veniţi pe mare”, fiind un citat al fostului guvernator paşoptist al Ungariei, Kossuth Lajos. Presa croată ar fi tradus citatul ca “marea maghiară”, transformându-l într-o provocare.

În replică la acuzațiile presei din Croația, Tamás Menczer, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi al Comerţului Exterior din Ungaria, responsabil cu informarea şi cu imaginea de peste graniţe a Ungariei a reacționat, pe pagina sa de socializare, aducând în lumină aportul Ungariei la economia croată, ca argument pentru tratarea cu mai mult respect a lui Viktor Orban: „Ne aşteptăm la mai mult respect din partea politicienilor croaţi care au criticat în mod nejustificat Ungaria în ultimele zile şi au răspândit ştiri false despre premierul Viktor Orbán.”

Presa croată mai notează că un monument al „Unității Naționale” este planificat să fie dezvăluit în Budapesta în curând, cu nume maghiare de sate și orașe existente dinaintea încheierii Tratatului de la Trianon, deși istoricii avertizează că multe dintre aceste localități nu au avut niciodată o populație maghiară.

Ministerul Afacerilor Externe al Croaţiei a declarat că a fost solicitată o explicaţie de la Ambasada Ungariei la Zagreb din cauza plăcii.