Autorităţile se pregătesc pentru lansarea noului sistem informatic integrat menit să ajute la protejarea pădurilor. SUMAL 2.0 va deveni operaţional la finalul lunii ianuarie, spune ministrul Mediului.

Barna Tanczos, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, a vorbit, joi, la Craiova, despre noul sistem informatic integrat de urmărire a materialului lemnos – SUMAL 2.0. Acesta va fi lansat pe 31 ianuarie, spune oficialul. Sistemul este menit să diminueze posibilitatea defrişărilor ilegale şi a furtului din pădure.

„SUMAL, la care lucrăm la intensitate maximă, va fi lansat la 31 ianuarie, nu este o soluţie magică în domeniul forestier, dar va diminua posibilitatea de a fura din pădure”, spune Barna Tanczos.

„În ciuda eforturilor, probabil că vor fi sincopele caracteristice unui sistem informatic nou şi lansat în producţie, dar nu facem niciun pas înapoi, respectăm data de 31 ianuarie, respectăm principiile care stau la baza acestui sistem informatic, adică controlul informatic asupra cantităţilor de masă lemnoasă care sunt puse în valoare şi sunt destinate exploatării, controlul sistemului informatic şi control GPS pe tot ce înseamnă controlul masei lemnoase din pădure până la primul punct de depozitare, control informatic şi GPS de la primul depozit până la primul procesator şi control informatic pe masă lemnoasă legală, în sensul de a reduce la minim posiblitatea de infuzie de masă lemnoasă nelegală în circuitul economic”, a mai precizat ministrul Mediului.

În momentul în care acest sistem informatic va fi funcţional, stabil şi toţi operatorii economici – zeci de mii ca număr – ocoale silvice, pădurari, transportatori, procesatori şi gatere – vor fi obligaţi să lucreze în SUMAL, posibilitatea de a fura din pădure va fi mult diminuată.

„Este unica soluţie prin care putem să exercităm un control – GPS, urmărirea transporturilor, a cantităţilor din depozite, real time informaţii, date pentru organele de control – poliţie, Gardă forestieră, Gardă de mediu, pentru a face controalele pe drumuri şi control pentru depozitele din unităţile de procesare”, a declarat Barna Tanczos.

Acesta a explicat că legea prin care se interzice pe 10 ani exportul de buştean din România în spaţiul din afara Uniunii Europene, care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie, este binevenită, dar nu reprezintă o soluţie magică în domeniul forestier, pentru că exportul în sine nu pune o presiune atât de mare asupra pădurilor, cât exploatarea ilegală, scrie Agerpres.

„Comerţul cu masă lemnoasă în interiorul Uniunii Europene este un comerţ liber, suntem parte dintr-o uniune cu o piaţă liberă şi exportul poate fi interzis numai pentru partea din afara Uniunii Europene. În momentul de faţă, marile companii din România importă cantităţi uriaşe, aduc în ţară masă lemnoasă din Germania, Polonia şi alte ţări.

Deci aduc pentru procesare cantităţi imense, de milioane de metri cubi pentru procesare în România. Am constatat şi săptămâna aceasta, în discuţiile cu colegii, că preţul masei lemnoase din aceste ţări este mult sub preţul masei lemnoase din România. Este o problemă generalizată la nivelul României. Exportul în sine nu pune o presiune atât de mare asupra pădurilor, cât exploatarea ilegală.

Această exploatare ilegală intră într-un circuit gri economic şi rolul nostru este să acţionăm pe parte de exploatare legală şi să oprim acele activităţi care aduc în circuitul economic masă lemnoasă exploatată ilegal. Suntem într-o relaţie comercială cu aceste ţări din cadrul Uniunii Europene”, a arătat ministrul.

Ministrul Mediului a declarat că trebuie reduse cantităţile de masă lemnoasă exploatată prin creşterea activităţii de reciclare.

„Vă dau un simplu exemplu: una dintre cele mai mari companii din România, în momentul de faţă, din totalul masei lemnoase pe care o procesează, o treime o achiziţionează de pe piaţa din România, o treime o aduce din Germania, Polonia, Cehia – ţări unde au fost mari doborâturi de vânt anii trecuţi – şi o treime vine practic din reciclare.

Drumul nostru pe care ar trebui să mergem este dirijarea acestor activităţi spre reciclare, acolo unde masele lemnoase procesate pentru MDF şi pentru PAL permit acest lucru şi să preluăm această presiune de pe pădurile noastre, în sensul de a reduce eventual cantităţile de masă exploatate. Exportul în sine este bine dacă este redus, dar nu reprezintă o soluţie magică în domeniul forestier”, este de părere ministrul Mediului.

Sursa: capital.ro

Foto: 7est.ro