Categories
Internationale Stiri

Parlamentul European cere ca Ungaria să nu mai primească „bani pentru democrație”

Parlamentul European a adoptat un raport în care condamnă măsurile luate de guvernul lui Viktor Orbán în Ungaria, măsuri considerate împotriva mersului democrației. Europarlamentarii susțin că Ungaria prezintă „un risc clar de încălcare gravă” a valorilor pe care se bazează Uniunea Europeană. Parlamentarii europeni intensifică astfel presiunile pentru a reduce finanțarea UE pentru Budapesta, iar Comisia Europeană este așteptată să recomande în cursul acestei săptămâni suspendarea a miliarde de euro alocate Ungariei din bugetul european pentru 2021-2027, invocând riscuri legate de corupție.


În raportul adoptat joi, Parlamentul European condamnă „eforturile deliberate și sistematice ale guvernului ungar” de a submina valorile europene și solicită rezultate în procesul prevăzut la articolul 7 al Tratatului UE, informează un comunicat de presă al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE), citat de Agerpres. 

Documentul adoptat joi cu 433 voturi pentru, 123 împotrivă și 28 abțineri se bazează pe raportul cu care Parlamentul European a declanșat procedura prevăzută la articolul 7 în 2018.

În cazul în care măsura de stopare a finanțării Ungariei va fi adoptată, am putea asista la o premieră a situației în care UE ar aplica noua sa politică de sancțiuni financiare, denumită „bani pentru democrație”. Aceasta  a fost aprobată în urmă cu doi ani, ca răspuns la faptul că Orbán, precum și aliații săi din Polonia au demonstrat că nu respectă în totalitate principiile democratice liberale ale Uniunii.

Eurodeputații în cauză susțin că lipsa unei acţiuni decisive a UE a contribuit la apariţia unui „regim hibrid de autocraţie electorală” în Ungaria, ceea ce se traduce cu existența unui sistem constituţional în care au loc alegeri, dar nu sunt respectate normele şi standardele democratice. 


Vezi știrea integral pe digi24.ro

Foto: euractiv.com 

Categories
Internationale Stiri

Budapesta: Afișe stradale cu echipe de fotbal ale naționalei României laudă contribuția etnicilor maghiari 

De Ziua Ungariei, în centrul Budapestei au fost observate afișe cu diferite ipostaze ale naționalei României la Mondialele din anii 1990  și 1998. Performanțele atinse atunci sunt explicate în afișele respective prin contribuția jucătorilor și antrenorilor români de etnie maghiară, care au făcut parte din loturile respective precum Ienei, Musznay, Doboș – după cum precizează gsp.ro

Unul dintre afișe înfățișează echipa de start a României la meciul cu Argentina, iar explicația foto precizează: „România a participat la Campionatul Mondial din 1990, la care a fost prezent și maghiarul Zsolt Musznay”. Interesant este însă că Musznay nu a jucat niciun minut pe parcursul competiției, spune gsp.ro

Într-o altă poză, este surprins momentul în care Lăcătuș execută penalty-ul din meciul cu URSS, cel de debut, și îl învinge pe marele Dasaev, iar explicația foto este „Instantaneu al meciului de grupă România-Uniunea Sovietică, meci în care Zsolt Muzsany a primit loc într-o echipă, iar Laszlo Racs la cealaltă”

De asemenea, despre Emeric Ienei, selecționerul României la Campionatul Mondial din 1990, textul explicativ scrie „Ca de obicei, la echipa României au participat jucători maghiari. Echipa vecinilor noștri din Est a fost condusă la CM 1990 de Imre Jene”.

Sursă și foto: gsp.ro

Categories
Nationale Stiri

Calitatea vieții în Budapesta, mai bună decât în București

Bucureştiul este mai jos de Sofia şi Budapesta la capitolul calitatea vieţii, dar este depăşit şi de două oraşe din România. Capitala noastră devansează însă oraşe ca Roma, Hong Kong sau Shanghai, la fel cum Cluj-Napoca şi Timişoara sunt clasate peste Los Angeles, Paris şi Londra.

Într-un clasament al calităţii vieţii întocmit de portalul Numbeo, Bucureştiul este devansat de capitalele Ungariei şi Bulgariei, cele două ţări membre UE cu care avem graniţe. Clasamentul a fost făcut după ce au fost analizate 255 de oraşe de pe Glob, printre care şi câteva din România. Timişoara este oraşul cel mai bine clasat în România (locul 116), urmat de Cluj-Napoca (123), în timp ce Bucureştiul este pe locul 188. Budapesta (172) şi Sofia (144) sunt deasupra capitalei României. Totuşi, Bucureştiul este peste Hong Kong (222), Roma (203), Shanghai (235) sau Beijing (251). Pe de altă parte, Timişoara şi Cluj-Napoca sunt mai bine clasate decât Los Angeles (138), Londra (163) şi Paris (177).


În realizarea acestui clasament, cei de la Numbeo au ţinut cont de mai mulţi factori, printre care salariile, costul real al vieţii, preţurile, puterea reală de cumpărare, siguranţa şi sănătatea oamenilor, poluarea sau traficul. Pe primul loc se află un oraş din SUA, Raleigh, urmat de două din Australia, Canberra şi Adelaide. Cel mai bine clasat oraş european este Zurich, care se află pe locul 4. 

Într-un alt top, cel al costului vieţii, Bucureştiul este cel mai scump oraş din România şi e pe locul 184 general, urmat imediat de Cluj-Napoca (185). Iaşi şi Timişoara sunt pe locurile 201, respectiv 204 în acest top. Trei oraşe din Elveţia, Zurich, Basel şi Geneva sunt cele mai scumpe din lume.

Numbeo.com este platformă lansată în luna aprilie 2009, care adună informaţii şi date statistice din cele mai importante oraşe ale lumii. Datele disponibile prezentate nu sunt influenţate de nicio organizaţie guvernamentală. Numbeo a fost menţionat ca sursă credibilă, iar datele sale au fost citate de mai multe publicaţii internaţionale de prestigiu, precum Time, Forbes, The Economist, New York Times, The Telegraph, The Washington Post, USA Today, The Sydney Morning Herald.

 
Sursă: adevarul.ro

Foto: realitatea.net

Categories
Internationale Stiri

Ungaria: Opoziția lui Orbán nu vede cu ochi buni întâlnirea acestuia cu Putin

Opoziţia din Ungaria i-a cerut premierului ultranaţionalist Viktor  Orbán  să-şi anuleze vizita programată pentru 1 februarie în Rusia, unde urmează să-l întâlnească pe preşedintele Vladimir Putin, deoarece consideră că această întrevedere afectează interesele ţării central-europene, transmite marţi EFE, citată de Agerpres.

„Considerăm că întrevederea prietenească (din 1 februarie) dintre Viktor  Orbán  şi preşedintele Putin afectează şi este contrară interesului naţional”, au transmis toate partidele de opoziţie, de la stânga eşichierului politic şi până la dreapta radicală, într-un comunicat comun dat publicităţii de cotidianul online Nepszava, citat de agenţia de presă spaniolă.

Comunicatul face referire la situaţia „acută şi tensionată” dintre Rusia şi Ucraina şi insistă că întâlnirea ar transmite mesajul că nu există o poziţie comună a ţărilor Uniunii Europene şi NATO în ceea ce priveşte linia politică faţă de Putin.

La reuniunea din 1 februarie este prevăzut ca Putin şi  Orbán  să discute, între altele, despre extinderea singurei centrale nucleare din Ungaria, de la Paks, prin intermediul unui împrumut rus.

 Orbán  este cel mai apropiat aliat al lui Putin din UE şi se înţelege bine cu preşedintele rus, cu care împărtăşeşte valori conservatoare, naţionaliste şi creştine, scrie EFE, care aminteşte că Ungaria a criticat sancţiunile impuse de UE împotriva Rusiei după anexarea ilegală a peninsulei ucrainene Crimeea.

Sursa: g4media.ro

Foto: dw.ro 

Categories
Internationale Stiri

Protecția minorităților naționale, o problemă a UE, crede comisarul primului ministru ungar, Viktor Orbán

Comisarul primului ministru ungar, responsabil cu protecţia minorităţilor şi autonomie, Katalin Szili, a declarat recent la Budapesta, că problema minorităţilor naţionale nu este o problemă internă, ci una europeană, informează MTI.


Uniunea Europeană este pregătită să abordeze problemele tuturor tipurilor de minorităţi, cu excepţia celor 50 de milioane de persoane aparţinând minorităţilor naţionale care reprezintă 10% din populaţia Uniunii, a spus Szili în discursul adresat adunării generale a Federaţia Asociaţiilor Naţionale Maghiare din Europa de Vest (NYEOMSZSZ).


Szili a citat ca exemplu o rezoluţie adoptată de Parlamentul European în 2019 privind drepturile fundamentale ale persoanelor de origine africană, care includea recunoaşterea dreptului lor la muncă şi locuinţă, adăugând că Parlamentul European nu a adoptat niciodată o rezoluţie similară privind minorităţile naţionale.


Prin urmare, Ungaria îşi susţine propunerile în legătură cu această chestiune prin intermediul Consiliului Europei (CoE), a spus Szili.


Ungaria a organizat o serie de conferinţe privind protecţia minorităţilor în perioada deţinerii preşedinţiei de şase luni a CoE, care a condus la elaborarea aşa-numitei Declaraţii de la Strasbourg ce afirmă că problema minorităţilor naţionale nu este o problemă internă, ci una europeană şi că identitatea naţională şi cetăţenia sunt concepte diferite, a adăugat ea.


Alte ţări ar trebui să urmeze Ungaria în recunoaşterea rolului minorităţilor naţionale în formarea statelor lor, a spus ea, adăugând că acest lucru nu se întâmplă în prezent în România, Slovacia şi Franţa.


Szili a propus ca declaraţia de încheiere a adunării generale să afirme sprijinul NYEOMSZSZ în favoarea „politicii consecvente a guvernului ungar pentru etnicii maghiari din străinătate”, pentru Declaraţia de la Strasbourg, precum şi pentru iniţiativa cetăţenească europeană Minority SafePack şi iniţiativa privind protejarea regiunilor minoritare naţionale.


Potápi Árpád János, secretarul de stat responsabil cu politicile pentru comunităţile maghiare din străinătate, a propus transformarea NYEOMSZSZ într-o organizaţie paneuropeană şi includerea ţărilor din Europa Centrală şi Balcanică.


În ceea ce priveşte politica guvernului ungar privind minorităţile, Potápi a spus că anul trecut executivul de la Budapesta a susţinut un total de 270 de activităţi organizate de 82 de instituţii care se ocupă cu minorităţile naţionale.


De asemenea, în 2021, guvernul ungar a oferit granturi în valoare totală de 132 de milioane de forinţi (365.900 EUR) pentru 208 solicitanţi din diaspora maghiară pentru a acoperi costuri operaţionale şi proiecte de dezvoltare. În plus, aproximativ 43 de milioane de forinţi au fost plătiţi pentru 138 de solicitanţi în sprijinul organizării unor evenimente, a adăugat el. 

Sursă: Agerpres

Foto: romanianhistoryandculture.com 

Categories
Internationale Stiri

Ungaria: Premierul Viktor Orbán mută centrul de putere în Cartierul Castelului din Budapesta

Premierul Orbán face noi schimbări care atrag critici și suspiciuni din partea opoziției și a unora dintre cetățenii maghiari. Este vorba despre relocarea ministerelor în Cartierul Castelului din Budapesta. În acest scop, se desfășoară deja lucrări majore de construcție. Premierul Orbán urmărește ca districtul să devină noul centru de putere al țării, așa că și-a mutat deja reședința oficială acolo.

Márta V. Naszályi, primar al districtului și politician de opoziție, este împotriva acestui proiect, însă susține că nu poate decât să privească în timp ce guvernul expropriază terenurile deținute de municipalitate. „E un mesaj social periculos. Nu vreau să ne întoarcem la modul în care se făceau lucrurile în 1944 – inclusiv din punct de vedere arhitectural. Aceasta a fost o decizie dictatorială, arbitrară, a guvernului, o decizie care contravine intereselor societății”, declară ea. 

Îngrijorările edilului sunt împărtășite și de o parte a cetățenilor orașului Budapesta, precum Tamás Wagner, care locuiește în zona respectivă de 26 de ani. „Inițial spuneau că va costa 75 de milioane de euro. Acum au cheltuit deja 155 de milioane – și nu au ajuns nici la jumătate cu lucrările”, spune cetățeanul care se teme că nu va mai putea locui acolo după finalizarea lucrărilor.

Clădirea Parlamentului Ungariei se află pe cealaltă parte a fluviului Dunărea. Astăzi, Piața Kossuth arată la fel ca în martie 1944, plină de statui și monumente din epoca lui Miklós Horthy, liderul țării pe aproape întreaga durată a celui de-Al Doilea Război Mondial. Guvernul lui Orbán a reinstalat chiar și Monumentul Martirilor Naționali – care fusese înlăturat după război. 

„Suntem catalogați ca antieuropeni, xenofobi, islamofobi și homofobi doar pentru că ne prețuim tradițiile. Ungaria poate câștiga această luptă doar dacă dușmanii noștri înțeleg că banii lor din străinătate, lipsa lor de evlavie și atitudinea trădătoare nu vor mai guverna niciodată Ungaria!”, spunea László Köver, președintele Parlamentului, la momentul reinaugurării Monumentului Martirilor Naționali. 

Măsura luată de guvernul Orbán este contestată și de istorici, precum Krisztián Ungváry, care consideră că actuala guvernare se distanțează de valorile promovate de UE. „Ei spun că actuala opoziție politică este ca o bandă de teroriști și trădători. Confuză definiție, pentru că astfel de partide se află astăzi la guvernare în întreaga Europă. De ce Ungaria mai este membră a Uniunii Europene, dacă guvernul său pledează pentru valori contrare celor pe care le reprezintă Uniunea?” – se întreabă istoricul, care consideră că Miklós Horthy reprezintă un capitol întunecat din istoria țării. „Sute de mii de oameni au fost deportați din Ungaria și trimiși la moarte. 1944 a fost un an de rău augur!”, arată istoricul.

Sursă: digi24.ro

Foto: slideshare.net

Categories
Internationale Stiri

Primul monument din Europa, dedicat femeilor violate în timpul războaielor, s-ar putea ridca la Budapesta

Aproape nicio carte de istorie nu menționează femeile care au fost violate în timpul războaielor. Acestea nu au nici măcar un singur monument în Europa. În ultimii ani, s-au produs câteva schimbări în această privință și s-a pus cumva problema sub lumina reflectoarelor, însă există încă multe controverse, subiectul fiind abordat din perspective care nu ajută câtuși de puțin victimele. Dimpotrivă, le produce mai multă suferință. O schimbare semnificativă în acest sens ar putea veni de la Budapesta, unde a fost inițiat recent un proiect pentru comemorarea victimelor violurilor în vreme de război, care include și organizarea unei expoziții comemorative. Proiectul ar urma să fie implementat până în 2023.  

La mai bine de 70 de ani de la incidente și la scurt timp de la moartea autoarei, au fost publicate jurnalele lui Fanni Gyarmati, soția unuia dintre cei mai cunoscuți poeți maghiari. Acestea conțin detalii elaborate despre agresiunile sexuale și comportamentul soldaților sovietici care s-au aflat pe teritoriul Ungariei după cel de-al Doilea Război Mondial. Lucrarea este unică nu doar la nivel național, ci și la nivel internațional – scrie Qubit.hu.

Violul comis în timpul războaielor este unul dintre subiectele tabu ale istoriei moderne. Numai în ultimele două decenii a fost ruptă tăcerea, după ce mai multe femei au început să vorbească despre dramele lor, făcând din această problemă un subiect de interes public și de cercetare.

În timp ce lumea abundă de monumente uriașe și statui dedicate bărbaților (aproape fiecare oraș maghiar și orășel are unul), cele care comemorează femeile violate în vremuri de război nu sunt doar foarte rare, dar nici măcar nu există în Europa. Fără acțiunile mișcării feministe în lume, azi am ști și mai puține despre agresiunile sexuale din timpul războaielor. Mișcarea feministă a generat un fel de limbaj prin care se poate vorbi despre aceste incidente, oferindu-le supraviețuitoarelor prilejul de a-și spune poveștile. Datorită mișcărilor feministe, astăzi, agresiunea sexuală este recunoscută drept crimă împotriva umanității. Andrea Pető, istoric, savant al Academiei Maghiare de Științe și profesor la Universitatea Central Europeană, a declarat pentru Qubit că femeile sunt obligate să se mobilizeze atunci când instituțiile naționale le ignoră sau le trădează, cum ar fi astfel de cazuri revoltătoare.

În vara anului trecut, Consiliul de la Budapesta a luat decizia unanimă de a realiza mai multe sesiuni de prezentare, de a strânge fonduri, de a înființa un site tematic și de a organiza expoziții și a susține conferințe internaționale pe acest subiect. Mai mult decât atât, s-a decis ridicarea unui monument pentru comemorarea victimelor violurilor din timpul războaielor. 

Inițiatorii încearcă să mobilizeze cât mai multe persoane posibil să se implice în implementarea proiectului. În septembrie, a fost lansată o serie de sesiuni educaționale pe subiect, care sunt disponibile pe canalul YouTube al Arhivelor orașului Budapesta. 

Directorul instituției, István Kenyeres, a declarat că una dintre cele mai importante părți ale proiectului este colecția care va fi realizată și care va conține multe povești personale, chiar și povești transmise de la o persoană la alta sau de la o generație la alta.

La începutul proiectului, istoricul de artă József Mélyi a spus că, monumentele din spațiile publice, imediat după inaugurare devin mai degrabă invizibile pentru trecătorii care se obișnuiesc cu ele și nu le mai acordă atenție, de unde și nevoia planurilor extinse incluse în proiect. 

Sursa: dailynewshungary.com

Foto: inventiva.co.in  

Categories
Cultura si lifestyle

Peste jumătate din teatrele din România cer renunțarea la orice intervenție politică în viața Universității de Teatru și Film din Budapesta

Tensiunile create în Ungaria pe fondul intenției guvernului Orbán de a implementa un nou mod de funcționare a Universității de Teatru și Film din Budapesta (SZFE) au ajuns și în România. Implementarea unui nou model de management este văzută de studenți, elevi și specialiști în domeniu drept un mod de subordonare și control politic al instituției, ceea ce ar duce la o nedorită lipsă de autonomie și chiar la o cenzură a actului artistic și a libertății de exprimare prin intermediul artei. În acest context, directorii a 46 de teatre din România au semnat o scrisoare deschisă prin care își exprimă solidaritatea față de  studenții și Senatul SZFE.

„Noi, directori de instituții publice de spectacole și concerte din România, dorim să ne exprimăm susținerea pentru cadrele didactice și studenții Universității de Teatru și Film din Budapesta (SZFE).

Am luat la cunoștință cu tristețe și îngrijorare de intervenția brutală în modul de organizare a Universității, a cărei conducere a fost transferată unei fundații cu un board ai cărui membri sunt numiți exclusiv politic. 

Considerăm că, deși statul are datoria de a sprijini învățământul superior artistic, este extrem de important ca Universitatea să iși păstreze autonomia, libertatea academică și libertatea de exprimare, fără a permite niciunui partid politic să iși impună agenda și fără a se afilia în niciun fel unei doctrine politice. Credem că viața culturală în ansamblul său va fi afectată de astfel de intervenții politice în viața Universității de Teatru și Film din Budapesta.

Ne alăturăm astfel numeroaselor personalități și organizații din spațiul cultural european, care și-au exprimat solidaritatea cu studenții și Senatul SZFE”, se arată în scrisoarea deschisă. 

Între teatrele semnatare ale documentului comun se numără Teatrul „Andrei Mureșanu” Sfântu-Gheorghe, Teatrul „Ariel”Târgu-Mureș și Teatrul Național din Târgu-Mureș, Teatrul „Csíki Játékszín” din Miercurea-Ciuc, Teatrul de Nord Satu-Mare, Teatrul de Păpuși „Puck” și Teatrul Național Cluj-Napoca din Cluj-Napoca, Teatrul “Figura” Gheorghieni, mai multe teatre din București și din alte orașe precum Timișoara, Galați, Brăila, Sibiu, Alba-Iulia, Deva, Giurgiu, Ploiești, Constanța, Târgoviște sau Piatra-Neamț. Demersul este susținut inclusiv de UNITER prin Aura Corbeanu, vicepreședinte executiv. 

Foto: thetempohouse.wordpress.com

Categories
Internationale Stiri

Posibile noi proteste la Budapesta. Cauza: încălcarea autonomiei universitare de către Guvern

Conducerea Universității de Artă Teatrală și Cinematografică din Budapesta a demisionat în semn de protest față de impunerea unui consiliu numit de guvern, iar studenții se pregătesc de proteste.

https://www.facebook.com/Szinhazesfilmmuveszetiegyetem/posts/3628882157123866

Senatul Universității și-a motivat decizia de a demisiona afirmând că a fost privat de dreptul său de a decide cu privire la chestiuni bugetare, organizatorice și de personal și nu mai poate reprezenta interesele și valorile universității. Profesorii au avertizat că, dacă nu mai rămâne nimic din autonomia instituției, atunci nu le mai rămâne decât să se retragă fiecare în sălile de cursuri: “E începutul unei noi ere”, a comentat prodecanul Eszter Novák.

Câțiva directori de teatre au demisionat deja în ultimele săptămâni de la catedrele pe care le aveau în Universitatea de Teatru.

O lege adoptată de parlament la începutul acestui an a transferat proprietatea universității de stat către o fundație privată și a respins membrii propuși de Universitate pentru funcții de conducere. 

Guvernul, care neagă orice încercare de a cenzura libera exprimare, susține că unele universități vor fi conduse de un consiliu de administrație care va elimina efectiv influența statului asupra lor. Dar, comentează Reuters, câștigarea celui de-al treilea mandat, în 2018, a însemnat pentru Vicktor Orban și un mandat clar primit de la suporterii săi conservatori pentru o schimbare culturală, pe care o definește ca fiind “sfârșitul dominației artistice în Ungaria a liberalilor și a celor de stânga”.

Surse: biziday.ro, Reuters.

Categories
Opinii Politic

Editorial Vasile Dâncu: Sărbătorim Trianonul ca să punem sare pe rană comunității maghiare din România?

De un sfert de veac fac cercetări sociologice despre relațiile interetnice din Transilvania și am constatat o continuă îmbunătățire a climatului de aici. În campanii electorale, este adevărat, politicienii din ambele etnii, caută motive să obțină voturi simple pe baza urii sau vrajbei, dar tot mai puțin rezonează ardelenii la aceste mesaje menite să ascundă impotența politică și lipsa încrederii publice.

Politicienii maghiari de la Budapesta, de 100 de ani, hrănesc identitatea colectivă maghiară cu fantasma unui vis de mărire medieval, girat de o ordine internațională care a murit  definitiv odată cu venirea secolului XX.  Trianonul a fost folosit politic  ca un cuțit sau un fier roșu  prin care se însemna cu durere și resentiment sufletul fiecărui tânăr maghiar, ținut fiind astfel în captivitatea unei nostalgii de natură tragică. Dar asta nu e treaba mea, maghiarii trebuie să încerce singuri, și mulți intelectuali din rândurile lor fac asta, să iasă din sclavajul unei asemenea strategii.

În ultimii cincisprezece ani, Viktor Orbán a declanșat o acțiune politică de propagandă și sprijin pentru populația maghiară din Transilvania, stimulând paralelismul etnic și pentru a câștiga prin legea statutului, cea cu cetățenia dublă,  peste 500.000 de votanți maghiari la alegerile din Ungaria. Orbán a reușit, dar și cu ajutorul involuntar al politicienilor noștri de la București, în multe cazuri nepăsători, aroganți, ușor de cumpărat sau nepregătiți, să confiște mental și politic cel puțin maghiarii din trei județe ardelene. Reacția guvernelor României s-a limitat mai mult la declarații belicoase, practic Transilvania a rămas un teritoriu al experimentelor propagandei maghiare. Visele lui Orbán se îndeplinesc cel mai bine în comunitatea maghiară din Transilvania, unde scandalului de la Ditrău, de exemplu, a fost un semnal pentru eficiența propagandei lui Orbán  privind emigrația.

Faptul că maghiarii din Transilvania sunt ajutați de Budapesta este firesc, deoarece asta ar trebui să facem și noi cu românii din Moldova, Ucraina, Serbia sau Ungaria. Dar noi nu suntem în stare decât de poduri de flori, abandonate și acestea.

Reconcilierea româno-maghiară a fost un vis al meu în perioada de activitate politică, dar mi-am dat seama că nici politicienii români și nici cei maghiari nu vor asta pentru că ar pierde din mână o armă importantă: cea a urii și a căutării țapului ispășitor. Am adunat multe tristeți și dezamăgiri din încercările de construcție măcar a unor mici insule ale reconcilierii, dar una este mai pregnantă decât toate celelalte. În timpul unei campanii electorale, când am vorbit unei comunități maghiare despre proiectul meu ”Marea împăcare”, a venit la mine o bătrânică unguroaică și m-a întrebat cu ochii în lacrimi: Deci, Domnule ministru, vreau să înțeleg bine,  dacă se va întâmpla asta, înseamnă că noi nu va mai trebui să plecăm din Cluj în Ungaria? Am fost șocat de efectul tragic al frăției urii asupra bieților oameni, izolați în bule etnice. Uneori îmi aduc aminte, cu respect, și de proiecte comune cu politicieni responsabili de la Budapesta, cum a fost parteneriatul cu premierul Ferenc Gyurcsány care, în 2004, a îndemnat alegătorii să nu voteze pentru referendumul care căuta să acorde cetățenie maghiarilor din afara Ungariei, dar care a fost marginalizat din viața politică, alături de partidul său,  de cei care veneau cu stindardele urii și răscoleau rănile trecutului.

Nu am înțeles de ce a trebuit să aprobăm și noi o Lege a Trianonului, după ce acum vreo 10 ani, condamnam Ungaria pentru o inițiativă similară. Noi sărbătorim la 1 Decembrie voința românilor ardeleni de a se uni cu patria mamă, un simbolism pozitiv, modern și mai tare decât birocrația vreunui tratat internațional. România nu este în această perioadă bolnavă de ură, chiar dacă politicienii caută mereu să taie felii pentru a contrapune una alteia, în căutare disperată de voturi.

În zilele acestei primăveri pandemice, 86% dintre românii care au răspuns la un sondaj IRES nu cred că Ardealul ar putea fi pierdut de România,  chiar dacă politicianul cu cea mai mare influență de la noi le-a vorbit despre acest pericol. Vestea cea bună pentru mine a fost faptul că România nu este bolnavă de frică; vorbesc despre frica etnică, de frica dușmanului construit în scopuri politice. Are ea alte frici, cum este de frica de viitor, dar asta e o altă discuție.

Când lideri ai UDMR au declarat că nu au ce sărbători de 1 Decembrie am încercat să le ofer argumente de a rămâne alături de noi, chiar dacă înțelegem trauma lor indusă sau nu. Acum însă nu înțeleg de ce trebuie să sărbătorim noi  Trianonul. Pentru noi poate avea o semnificație cel mult egală cu semnarea  Tratatului de la Paris, unde ni s-au restituit Basarabia și Bucovina. Când 100.000 de ardeleni au sfidat pandemia de gripă spaniolă și s-au adunat la Alba Iulia, hotărând unirea cu țara, atunci s-a instituționalizat simbolic statul național.  Dacă, azi, nu suntem capabili, ca stat, să punem în operă o strategie solidă de răspuns la expansionismul lui Orbán de ce să punem sare pe rană comunității maghiare din România? Nici măcar voturi nu aduce această instituire simbolică, în schimb este un act de simbolism negativ, de separare.  Una este să te ”bați” cu Orbán atunci când depășește limita și alta să rânjești la tristețea vecinului tău ungur. Când facem asta, îi dăm un ajutor nesperat lui Victor Orbán, îi punem în brațe cetățenii români de etnie maghiară din Transilvania. 

Mă bucur pentru mine și românii mei, neafectați de ură și de frica de celălalt, dovadă că, dacă nu am avea politicieni mici, am putea deveni o națiune mare. Asta mă face să accept ca vecinii mei de istorie, ungurii, să bea cu supărare  primele pahare de palincă pe care le pot oferi eu de 4 iunie, căci, după aia, atmosfera se schimbă oricum. Politica lui Orbán față de Transilvania nu este de acceptat, are nevoie de un răspuns inteligent și ferm din partea României,  dar tristețea vecinului meu maghiar o pot respecta, măcar tăcând. Și el va înțelege, cu siguranță,  că, în multe situații, istoria este cinică: construiește fericirea unora pe nefericirea altora și este imposibil de schimbat asta, în cele mai multe cazuri.  Dar ca român care se crede cetățean liber dintr-o țară încă normală nu pot să sărbătoresc suferința aproapelui.

Îmi cer iertare, dar nu știu ce ar trebui să sărbătoresc pe 4 iunie. Eu sărbătoresc pe 1 Decembrie!

SURSA: https://www.revistasinteza.ro/eu-nu-stiu-ce-se-sarbatoreste-pe-4-iunie-eu-sarbatoresc-pe-1-decembrie