Tag: uniunea europeana

Categories
Opinii

Victoria lui Orbán scindează din nou naționaliștii români

Population demographics report, pie chart composed of people. Separate group. Vector illustration

Săptămâna a început cu vestea celei de-a patra victorii consecutive a lui Viktor Orbánîn Ungaria. Cum era de așteptat, în funcție de perspectiva asupra acestei realități, oamenii s-au împărțit în două tabere. Unii se bucură de rezultat și îi felicită pe maghiari pentru alegerea făcută, în timp ce alții îi acuză de inconștiență și putinism. 

„Orice s-ar zice, Viktor Orbán este cel mai mare om de stat al vremurilor sale. Personal, ca ungur din Transilvania, îi mulțumesc pentru faptul că ne-a reașezat pe harta națiunii ungare, ceea ce pentru mine este cel mai mare merit al lui”, spune într-un comentariu pe Facebook un cetățean de etnie maghiară, care sintetizează punctul de vedere al ungurilor din țara noastră, despre care se știe că au votat într-un număr foarte mare cu Viktor Orbánși Fidesz.  

În replică, adepții lui „Afară cu ungurii din țară!” au sărit și ei pe rețelele de socializare cu comentarii ostile și atacuri de tipul: „Toți ungurii de la noi au votat cu ticălosul de Orbán… de ce nu plecați acasă, la banditul vostru care visează la Transilvania, ca prietenul lui, Putin, care visează la URSS?”

„Frumusețea” situației abia acum se face remarcată prin faptul că victoria lui Victor Orbánproduce rupturi vizibile în rândul naționaliștilor români. Convinși până în măduva oaselor de faptul că Orbáneste un lider căruia îi pasă de poporul său și impresionați de puternicele sale tendințe naționaliste și antieuropene, mulți îl aplaudă frenetic și îl dau ca exemplu pe el, precum și pe votanții lui. 

„Dragi români, luați aminte! Ungaria, o țară mult prea mică față de România, o duce de 10 ori mai bine decât noi, și asta că au un conducător stabil de peste 3 mandate”, spune cineva. 

„Popor care știe ce vrea și nu se lasă manipulat de cei din afară, trebuie urmați și de noi dacă vrem să trăim mai bine!”, este de părere altcineva, într-o notă similară. 

Interesant ar fi de știut cum s-ar mai raporta acești români naționaliști la Viktor Orbándacă acesta ar ajunge vreodată să demonstreze, fie și în chip de surpriză neașteptată, că între visurile și ambițiile sale politice se regăsește și dorința de a reface Ungaria Mare. O astfel de ipoteză a fost ridicată pe rețelele de socializare, unde s-a dezbătut intens subiectul, de către unul dintre comentatorii din cealaltă tabără de naționaliști: „Patrioții români se bucură de victoria lui Orban, chiar dacă acesta râvnește Ardealul. Ei au ce au cu Zelenski”

Dincolo de comentarii și păreri, victoria lui Viktor Orbánîn Ungaria va aduce cu sine consecințe cel puțin interesante pentru națiunea pe care pretinde că încearcă să o protejeze, îndeosebi în contextul atât de șubred al războiului ruso-ucrainean. În timp ce Uniunea Europeană a anunțat luni, imediat după rezultatele alegerilor din statul vecin, că va declanșa mecanismul de stopare a fondurilor UE aplicabil statelor care nu respectă principiile și valorile fundamentale europene, premierul statului vecin a anunțat la rândul său că face demersuri pentru a plăti gazul rusesc în ruble, o cerință a Kremlinului pe care UE a respins-o în mod repetat.

Unde va duce acest joc dublu al lui Orban, care pendulează nonșalant între Est și Vest, după cum îi dictează interesele, rămâne de văzut. Sunt doar curioasă să știu, este realmente ieșirea din UE calea pe care și-au dorit-o sau și-o doresc cei care îl aplaudă frenetic astăzi? Pentru că, judecând după acțiunile din ultima vreme ale liderului maghiar, către asta se îndreaptă statul pe care-l conduce. Și dacă e așa, închei ironic spunând că, odată cu ieșirea din UE, măcar națiunea maghiară se va elibera de marea amenințare a LGBTQ. 

Foto: iStockphoto.com

Categories
Internationale Stiri

„Este evident că drepturile ne sunt luate încetul cu încetul de o nouă specie, homo bruxellicus” – frânturi din discursul lui Viktor  Orbán la Congresul FIDESZ

Recent, a avut loc congresul FIDESZ în care premierul Ungariei, Viktor  Orbán, a fost reales președintele partidului. În timpul adunării, prim-ministrul ungar a ținut un amplu discurs cu privire la relația țării sale cu Uniunea Europeană. Între cele mai sensibile puncte atinse în discurs, se numără poziția față de imigranți și față de comunitatea LGBT, dar și atitudinea UE față de statele sale membre și față de alte state, precum China sau Rusia, cu care face afaceri în mod ipocrit. 

Mai jos, o parte din discursul premierului maghiar, publicat de Cotidianul.ro

„Ca și când epidemia și imigranții nu ar fi suficiente, avem și o rețea internațională condusă de la Bruxelles care vrea să impună taxe brutale pentru proprietăți și pentru automobile, mascate ca măsuri pentru protecția mediului. Vor să amenințe nu securitatea financiară a marilor multinaționale care distrug mediul, ci securitatea financiară a oamenilor simpli.


Situația este îngrijorătoare peste tot în Europa, dar în Ungaria este și mai gravă, pentru că aici vor avea loc alegeri, iar oponenții noștri cred în Bruxelles și vor să slujească Bruxellesul, nu interesele Ungariei. Încălziți-vă mai puțin, folosiți mai puțină apă, conduceți mai puțin, iar dacă nu faceți asta, atunci plătiți mai mult. Ne întoarcem în comunism, când Kadar spunea că nu chiflele sunt mai mici, ci fălcile sunt mai mari.


Entuziasmul nostru legat de comunitatea din care facem parte s-a prăbușit, iar UE este o umbră, o umbră în culorile curcubeului, a ceea ce a fost odată. Dacă va continua așa, va ajunge un peisaj selenar. Nu este suficient să ne apărăm în fața Bruxellesului, trebuie ca Bruxellesul să se reformeze.

Și chiar și această reformă nu va fi suficientă. UE trebuie să se reînnoiască total, dacă nu vrea să se dezmembreze. De aceea susținem inițiativa polonezilor și a președintelui Kaczynski de a reorganiza toată dreapta europeană.


Am aderat la UE pentru ne-au recomandat să ne integrăm. Părea o ofertă bună. Integrarea însemna să faci lucrurile împreună, în colaborare și cu prietenie. Am căzut de acord că doar anumite lucruri să fie decise la nivelul UE, restul rămânând de competența statelor. Nu vrem să fim înjugați de o altă dictatură, de data aceasta una occidentală.


Este evident că drepturile ne sunt luate încetul cu încetul de o nouă specie, homo bruxellicus. Nu trebuie să acceptăm pasiv toate planurile și proiectele Bruxellesului. Nu a fost vorba să renunțăm la părți importante din cultura noastră și din istoria noastră pentru niște presupuse ideologii și principii mai înalte.


În trecut, regiunea noastră a fost amenințată în special de Est, însă acum nu avem un conflict Est-Vest. Este un conflict Vest-Vest. Trăim acest conflict și situația este îngrijorătoare. Nu vom renunța la dreptul de a ne apăra frontierele. Nu vom renunța la dreptul de a spune nu imigranților. Și insistăm că, în Ungaria, căsătoria implică un bărbat și o femeie, tatăl este bărbatul, iar mama este femeia, iar copiii noștri trebuie lăsați în pace.


Vrem să fim suverani, nu să ne trezim în niște State Unite ale Europei. Integrare, da. Fuziune, nu. În trecut, niște republici libere au fost încorporate într-o alianță a Rusiei. Acum trebuie să cântăm imnuri de slavă Germaniei.


Statele baltice ne pot spune bine cum au arătat Statele Unite ale Estului, adică URSS. Sper că guvernul ce se formează acum în Germania își dorește o Germanie europeană, nu o Europă germană, unde Berlinul le spune celorlalți ce să facă.

Prieteni, UE așa cum arată astăzi este ruinată. Scopul nostru este să facem diferența. Nu vor scăpa ușor de noi. Vom rămâne în UE și vom cere schimbarea. Trebuie să ne opunem unificării mascate, pentru că nu este în interesul popoarelor Europei, ci doar în interesul elitelor, politicienilor, ideologilor, birocraților și liderilor marilor multinaționale.


Asta este lumea unchiului Gyuri Soros. Asta este armata lui. Ne opunem creării unei noi rase europene, care este politically correct, multiculturală, care spune că nu există diferențe de gen. 

Asistăm la aceste experimente pe oameni, iar fiecare țară are dreptul de a sta departe de ele.

După Europa, haideți să aruncăm o privire asupra întregii lumi. Modul în care economia lumii își mută centrul de greutate de la Vest spre Est are un impact decisiv asupra competiției dintre țări. Cei care nu s-au identificat cu propria țară, ci cu Vestul, au probleme în acest moment. 

Ungurii nu au făcut această greșeală. Ne-am considerat unguri, iar dacă aparținem Vestului este pentru că suntem unguri. Sunt ungur, deci sunt european, spunea Jozsef Antal.


În urmă cu 15 ani, 80% din toate investițiile din lume aparțineau Vestului și doar 20% erau cu capital din Est. Acum, după 15 ani, 70% sunt investiții din Est și doar 30% sunt din Vest. Nu ne bucurăm că țările vest-europene și SUA își pierd treptat rolul economic, însă aceasta nu reprezintă pentru noi o problemă de identitate, ci o sarcină.


Sarcina este complicată de faptul că suntem membri NATO, condusă de SUA, care se luptă cu puterile emergente din Asia, în special cu China. SUA vor ca UE, inclusiv ungurii, să-și reducă relațiile comerciale cu China.


Însă comerțul cu China este o mare afacere pentru toata lumea, proporțional cu forța economică a fiecărei țări. Prieteni, anul trecut, SUA au avut schimburi cu China mai mari decât cele ale UE, iar asta înseamnă că americanii ne cer să renunțăm la o oportunitate de afaceri de care ei profită din plin.


Cred că ar trebui să ne opunem acestei solicitări. În schimb, ar trebui să urmăm exemplul SUA și să construim cele mai bune relații economice cu Asia și cu China. 2019 a fost anul în care cele mai multe investiții nu au mai venit din Germania. Au venit din Est, din Coreea de Sud, iar în 2020 au venit din China. Acum, în 2021, din nou, Coreea de Sud și China își dispută primul loc.


Prieteni, dacă toată lumea face asta, atunci de ce ne torturează pe noi? O fac pentru că noi expunem ipocrizia Vestului, care critică China, și Rusia, desigur, însă fac mari afaceri cu aceste țări – vedeți cazul Nord Stream.


Interesul Ungariei este reprezentat de respect reciproc, de relații diplomatice bune, de investiții mai mari, de comerț intensificat. Nu avem motive să ne abatem de la această linie. Suntem unguri, nu proști care să servim interese străine, așa cum vrea stânga din opoziție.”


Foto: Cotidianul.ro

Categories
Opinii

Ura față de LGBT, puntea de legătură dintre români și maghiari

Mulți dintre noi s-au obișnuit deja cu gândul că maghiarii din România sunt asaltați periodic de valuri de ură venite cel mai intens din partea celor care nici măcar nu locuiesc în zonele în care aceștia sunt majoritari. Să citești știri despre cum într-un context sau altul lumea a scandat „Afară, afară, cu ungurii din țară!” este iarăși ceva nu doar obișnuit, ci și răsuflat care nici nu prea mai prezintă interes. 

Cât de justificată este ura românilor față de maghiari, până unde este bine să ne întoarcem în istorie ca să decidem cine a fost primul în Ardeal, cine câte crime a comis și ce acte de cruzime a săvârșit, toate acestea s-au tot discutat, disputat, argumentat și contra-argumentat ani la rând, pe diverse canale, de către diverse persoane. Cât s-a înțeles din tot ce s-a spus nu se poate cuantifica. Cert este că, dincolo de tot ce s-a spus, ura a rămas neclintită pe tronul ei și în continuare lumea îi hulește pe maghiari, ori de câte ori prinde ocazia, fără să-și pună prea multe întrebări, suspectându-i neîncetat de intenția de fura Ardealul și a păgubi România de frumusețea și bogăția acestuia. 

Recent, am observat însă că ura aceasta a intrat într-un fel de pauză – pentru că mi-e greu să cred că s-a evaporat. Dușmanul suprem al nației române, ungurul cel de toate zilele, este acum surclasat de membrii comunității LGBT. Remarca am făcut-o în contextul în care urmăream comentariile postate de mulți români la știrile despre intenția premierului ungar, Viktor Orbán, de a organiza un referendum pe tema legii anti-LGBT, pe care a votat-o recent parlamentul țării vecine și din cauza căreia aceasta este în conflict deschis cu Uniunea Europeană. 

De la ticălosul care pompează bani în România cu scopul ascuns de a cotropi pământul sfânt al patriei lui Decebal, Viktor Orbán a ajuns eroul demn de admirat al multor pui de dac. Acești oameni nu doar că se simt uniți în cuget și homofobie unii cu alții și își proiectează impetuos invectivele asupra tuturor celor care compun comunitățile LGBT, dar și aplaudă cu un entuziasm frenetic curajul premierului maghiar de a lupta pentru valorile creștine, pentru familie și tradiție și de a se pune stăvilar în fața valului de anormalitate și dezmăț care se prăvale peste noi dinspre decadentul Occident. Cel care, până în urmă cu doar câteva săptămâni, era un rival plin de rele intenții este astăzi pentru mulți un exemplu de „hombre con cojones” care câștigă noi adepți și acolo unde nu se aștepta. Căci, după câte se pare, românii și maghiarii se unesc în cuget și simțiri când vine vorba de marele vinovat: homosexualul. La care se adaugă, desigur, amenințătorul transgender sau inacceptabilul bisexual. 

Desigur, totul va dura doar până când va trece referendumul din Ungaria și alegerile pentru care se pregătește intens premierul ungar. Imediat după rezultate, ungurii și Viktor Orbán își vor relua pozițiile de top în clasamentul celor mai aprigi dușmani ai neamului străbun al românilor pe veci stăpâni. Până una, alta, să mai lăsăm însă ura să ne mai și înfrățească – fie chiar și pentru o vreme. De ce nu?

Categories
Locale Stiri

Soluții pentru protejarea diversității, a limbii și culturii minorităților naționale de propus Uniunii Europene

Europarlamentarul Vincze Loránt a anunţat recent, într-o reuniune pe teme europene organizată la Târgu Mureş, că în cadrul Conferinţei privind Viitorul Europei, care a debutat la Strasbourg, va avea loc o largă consultare a cetăţenilor europeni, precizând că doreşte ca şi comunitatea maghiară să vină cu idei şi că va propune soluţii privind protejarea diversităţii europene, a limbii şi culturii minorităţilor naţionale.


„Tocmai astăzi, la Strasbourg, se dă drumul Conferinţei privind Viitorul Europei. Vorbim despre viitor fiindcă Uniunea este un organism dinamic, care se află într-un permanent proces de adaptare. Această conferinţă, acest exerciţiu democratic, presupune că, în următoarele luni, instituţiile europene vor consulta cetăţenii într-un mod direct despre direcţia de dezvoltare, de schimbare, de adaptare a UE, trebuie să facem faţă unor importante provocări în privinţa schimbărilor climatice, militarizare. Dar dacă ne gândim la domeniul sănătăţii, care a fost arătat foarte apăsător în timpul pandemiei (…), ar trebui să revină iar o competenţă partajată de statele membre cu UE. (…) Cred că trebuie să ne aducem contribuţia şi noi, Transilvania, comunitatea maghiară la această provocare a viitorului Europei, dorim să oferim soluţii privind protejarea diversităţii europene, a limbii şi culturii minorităţilor naţionale. Dar trebuie să avem un punct de vedere şi despre viitorul statelor europene, a unei culturi tradiţionale a creştin-democraţiei europene”, a declarat Vincze Loránt.


Deputatul european a precizat că este implicat în acest proiect din partea Comisiei pentru Afaceri Constituţionale a Parlamentului European şi că nu exclude ca la finalul consultării să se ajungă inclusiv la modificarea tratatelor Uniunii Europene.


„Este vorba şi despre importanţa protejării modului nostru de viaţă europeană, a securităţii europene şi viziunea cetăţenilor asupra acestor lucruri. Eu sunt implicat în acest proiect din partea Comisiei pentru Afaceri Constituţionale a Parlamentului European şi sunt şi membru al acestui grup restrâns din partea grupului PPE din PE, privind conferinţa. Este greu de spus care va fi finalitatea acestui exerciţiu democratic, dar nu este exclusă nici modificarea tratatelor la sfârşit, în orice caz să fim prezenţi cu răspunsul la întrebările care se vor pune”, a arătat Vincze Loránt.

Sursă : Agerpres.ro

Foto: Facebook/ Vincze Loránt

Categories
Internationale Stiri

Ieșirea partidului lui Viktor Orbán din PPE, văzută ca o necesitate pentru sănătatea democrației

Grupul Partidului Popular European din Parlamentul European a modificat, miercuri, regulamentul intern astfel încât un partid membru să poată fi suspendat în ansamblul său. Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al grupului, dar și de eurodeputatul Siegfried Mureșan. La scurt timp, partidul FIDESZ al premierului ungar Viktor Orbán și-a anunțat retragerea din grupul PPE.

„Tocmai am adoptat o modificare importantă a regulilor de procedură ale Grupului PPE din Parlamentul European. Conform noilor reguli, putem suspenda delegația unui partid din Grupul PPE dacă partidul respectiv este deja suspendat din Partidul Popular European. Această suspendare va fi adoptată cu majoritatea voturilor exprimate”, a scris Siegfried Mureșan pe pagina sa de Facebook.

Conform acestuia, modificarea regulilor de procedură a fost aprobată cu 148 de voturi „pentru”, 28 de voturi „împotrivă” și 4 abțineri.

„Înainte de modificarea regulilor, această suspendare nu era posibilă. În momentul de față, avem un partid suspendat din Partidul Popular European. Este vorba de FIDESZ din Ungaria”, mai precizează Siegfried Mureșan.

Anunțul privind modificările în regulamentul intern al PPE a fost făcut inițial pe Twitter de către purtătorul de cuvânt al acestui grup, Pedro Lopez de Pablo, transmite dpa, potrivit Agerpres.

Săptămâna trecută, liderul grupului europarlamentar al PPE, germanul Manfred Weber, şi ceilalţi membri ai conducerii grupului au făcut un pas către noile reguli privind suspendarea, care ar permite penalizarea unui partid membru în ansamblul său şi nu doar a unui singur eurodeputat.

Şeful executivului ungar i-a trimis lui Manfred Weber o scrisoare în care anunţă că FIDESZ nu va aştepta o decizie a grupului PPE referitoare la suspendarea sa, ci se va retrage până atunci.

Începând din martie 2019, FIDESZ a fost suspendat din Partidul Popular European, formaţiunea paneuropeană conservatoare, dar încă are 11 eurodeputaţi în grupul europarlamentar PPE, în pofida demersurilor unor membri ai conducerii acestuia de a-i exclude.

Europarlamentarul Dacian Cioloș susține că anunțul privind ieșirea delegației FIDESZ a lui Viktor Orbán din Grupul Popularilor Europeni era o acțiune necesară pentru sănătatea democrației din Europa.

„Ieșirea delegației FIDESZ a lui Viktor Orbán din Grupul Popularilor Europeni era o acțiune necesară pentru sănătatea democrației din Europa. Populismul toxic practicat de Orbán în Ungaria nu mai avea cum să fie susținut în Parlamentul European – încrederea în Uniune ar fi avut de suferit. Limitarea libertății presei, jongleriile cu fondurile europene, nesocotirea statului de drept și nerespectarea valorilor și regulilor europene sunt linii roșii pentru orice guvern din statele membre, iar Viktor Orbán le încalcă de prea multă vreme”, a precizat Cioloș pe pagina sa de Facebook.

Sursă: digi24.ro

Foto: ziaruldeiasi.ro

Categories
Interviuri

„Sunt puse în circulație foarte multe minciuni despre țara mea” – interviu cu ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó

Aflat de curând la București într-o vizită oficială, ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, a acceptat să vorbească într-un interviu acordat în exclusivitate jurnalistei Digi24, Cristina Cileacu, despre subiecte delicate precum poziția Ungariei față de Uniunea Europeană, prietenia cu Rusia și China, investițiile guvernului Viktor Orbán în România sau libertatea presei în Ungaria. 

C.C.: Sunteți în vizită în România, aveți întâlniri cu mulți oficiali de la noi, deci ce este pe agenda de discuții.

P.S.: Cred că faptul că aveți un guvern nou la București este o șansă să reluăm, promovăm și îmbunătățim relațiile noastre. Noi avem un mod simplu de a gândi, care spune că dacă vecinul tău este puternic, devii și tu mai puternic. Iar noi suntem foarte interesați de succesul românilor, suntem foarte interesați să creștem această relație în domenii practice, pentru că noi credem că dacă vom avea câteva povești de succes de cooperare practică în domenii precum energia, infrastructura, atunci întreaga relație, chiar și la nivel politic, va fi mai plăcută și bazată pe respect reciproc.

Deci, a fost foarte important pentru mine astăzi să-i întâlnesc pe noii miniștri ai economiei și transporturilor, precum și pe jumătate-noul ministru al energiei, pentru că acestea sunt domeniile unde aceste povești practice de succes pot fi construite. România este a patra piață de export pentru noi și este situată foarte sus în preferințele investitorilor ungari interesați. Multe companii ungare au investit aici, așteptăm mai multe companii românești să investească în Ungaria și avem datoria să construim noi drumuri, căi ferate, noi interconectări pentru gaze între țările noastre. Ce sperăm este ca România să fie unul dintre furnizorii pentru piața noastră de gaz și sperăm să avem o a treia conexiune de autostradă între cele două țări și sunt și câteva chestiuni unde putem să ne unim forțele la Bruxelles, fie că este vorba despre energia nucleară sau procedura juridică împotriva pachetului de mobilitate, care dezavantajează companiile noastre de logistică.

C.C.: Și ce se va întâmpla cu BRUA, dacă tot ați deschis subiectul gazelor, o să construiți conducta spre Austria sau aveți alte planuri?

P.S.: Ceea ce am agreat cu miniștii sunt următoarele lucruri…

C.C.: Cu miniștrii noștri.

P.S.: Da, sigur. Acum am îmbunătățit interconectorul dintre România și Ungaria într-o manieră care ne ajută să livrăm 1,75 miliarde de metri cubi de gaz pe an. În cazul în care orice perimetru din Marea Neagră va fi deschis pentru exploatare, atunci va trebui să creștem această capacitate, noi suntem complet pregătiți pentru asta și vom dori să creștem capacitatea interconectorului la 4,4 miliarde de metri cubi anual, deci am putea să cumpărăm mai mult de la voi și voi veți putea să livrați mai mult Ungariei.

Conform proiectelor de dezvoltare internă din Ugaria, am construit un interconector cu Slovacia, care poate face față unei cantități mai mari, cam 5 miliarde de metri cubi pe an, iar acest lucru vă va asigura vouă ocazia să livrați gazul spre Austria, pentru că interconectorul ungar se leagă de conducta mare, transeuropeană, care pleacă din Slovacia și se termină în Baumgarten, Austria. Deci această sursă de livrare este mai sustenabilă, avem totul gata, singurul lucru nesemnificativ care lipsește este gazul. Atât timp cât nu este o decizie finală de investiții din partea OMV, Exxon sau oricine va deține proiectul Neptun Deep (n.r. perimetru de gaz din Marea Neagră), deci cât timp nu avem o decizie finală de investiții, acestea sunt doar chestiuni teoretice, dar sperăm să trecem la chestiuni mai practice.

C.C: Să revenim la investiții, pentru că știu că ați discutat puțin și cu ministrul nostru de externe despre subiectul investițiilor făcute de guvernul Ungariei în România. Guvernul dvs. are multe investiții în România, de la achiziția de clădiri la construcția de stadioane.

P.S.: Dacă vorbim despre dezvoltarea economică, mai subliniez o dată că, dacă vecinii noștri au mai mult succes, cu atât va fi mai bună poziția noastră.

C.C.: Da, ați spus asta deja.

P.S..: De aceea suntem interesați de succesul economic și de progresul României. Cele mai mari companii ungare, inclusiv MOL, cea mai mare companie de la noi, dar și cea mai mare în domeniul energiei, OTP, cea mai mare bancă ungară, Richter, cea mai mare companie farmaceutică din Ungaria, Hell, cel mai mare producător de băuturi energizante, toate au investiții semnificative în România.

C.C.: Întrebam, dle ministru, despre investițiile guvernului dvs, nu despre companii.

P.S.: Guvernul nostru a alocat resurse financiare pentru o fundație înregistrată conform legilor românești, în conducerea căreia aveți cetățeni români. Ei au dreptul să anunțe licitații pentru producție, agricultură, turism etc, și pot distribui banii pentru cei care îndeplinesc condițiile lor de investiție. L-am informat pe actualul ministru al economiei că un astfel de program se derulează, aceste companii investesc în baza subvențiilor de la guvernul ungar, plătesc taxe aici, angajează oameni de aici, angajează furnizori de aici, lucru care este în beneficiul reciproc al ambelor țări.

C.C.: Dar ce câștigă guvernul dvs?

P.S.: Cum adică?

C.C: Adică ce câștigă guvernul dvs din toate acestea?

P.S.: Cu cât este mai puternică aici comunitatea, cu cât sunt mai puternici aici antreprenorii, cu atât este mai bine pentru noi, pentru că România este a patra piață de exporturi pentru noi.

De ce se contrazice Ungaria cu Uniunea Europeană.

C.C.: Ungaria este un fel de copil rebel când vine vorba despre ce fel de decizii europene respectă sau nu, deci, de ce pare Ungaria mereu împotriva tuturor deciziilor europene importante?

P.S.: Nu este adevărat, nu suntem împotriva tuturor deciziilor europene, sunt și chestiuni unde suntem de acord, sunt chestiuni unde suntem printre cei mai performanți și chestiuni unde vom avea mereu o poziție puternică împotrivă. Îți pot da câteva exemple: migrația, este evident că nu vom fi niciodată de acord cu actuala politică pentru migrație a Bruxelles-ului, nu suntem de acord cu permiterea migranților ilegali să intre în Uniunea Europeană, nu suntem de acord cu redistribuirea obligatorie a migranților între statele membre, ținem la dreptul nostru de a avea o decizie proprie legat de cine poate intra pe teritoriul țării noastre și cine nu; dacă vorbim despre politicile familiale este clar că le avem pe ale noastre, sunt cele care subvenționează familia (n.r. tradițională), nu acceptăm niciun fel de contra-propunere în această privință.

Dar dacă este despre dezvoltare economică, economia verde și alte chestiuni practice suntem printre performerii de top din aceste domenii. Dar, ca stat membru suntem interesați ca Uniunea Europeană să fie puternică și în viitor și credem că multe decizii luate la Bruxelles nu ajută UE să fie puternică. Suntem împotriva abordării federaliste și credem că o Uniune Europeană puternică trebuie să se bazeze pe state membre puternice. Asta înseamnă că nu vom accepta ca alte competențe să fie luate de la statele membre, pentru că asta ar slăbi statele membre, iar asta ar însemna slăbirea Uniunii Europene în sine.

C.C.: Cum stați cu libertatea presei, pentru că știți, este o piesă despre video-ul care „ucide” radioul. În cazul Ungariei, guvernul lui Viktor Orbán a ucis radioul. Ultimului radio independent i s-a suspendat licența săptămâna trecută, aveți multe media sub control guvernamental, deci cum vede de fapt guvernul dvs meseria de jurnalist?

P.S: Îmi pare rău să spun, dar ceea ce ai citat tu aici sunt toate știri false și nu este cinstit, nu este corect.

C.C: În regulă. Și de ce sunt false?

P.S.: Resping complet orice tip de minciună împotriva țării mele și împotriva guvernului meu, că nu asigurăm libertatea presei. Dacă ai vorbi ungurește și te-ai uita la comentariile din media ungară ai vedea că cele mai multe media au poziții antiguvernamentale. Asta este adevărul. Nu poți numi un singur sector media unde cele mai circulate, cele mai văzute, cele mai ascultate, cele mai citite rețele media ar fi mai prietenoase, ar simpatiza sau ar susține guvernul. Sunt puse în circulație foarte multe minciuni despre țara mea.

C.C: Deci ce spuneți este că întreaga media din vestul Europei și Uniunea Europeană mint când vine vorba despre libertatea presei…

P.S.: Absolut, asta spun.

C.C.: Și care este motivul pentru care ar face asta?

P.S.: Nu știu, poate are un motiv politic.

C.C.: Motiv politic pentru cine, pentru care dintre ele?

P.S.: Îți spun ce cred eu. Ce văd este că în ultimii 11 ani, deci pentru perioada de când suntem la conducerea țării, am implementat o politică care merge complet împotriva curentului liberal, în chestiuni precum migrația, politicile familiale și alte lucruri de acest gen. Mergem complet împotriva curentului principal și avem succes, pentru că oamenii ne susțin, am câștigat alegerile continuu, cu două treimi din majoritate.

C.C.: Da, dar acum sondajele sunt mai puțin în favoarea partidului dvs.

P.S.: De ce spui asta?

C.C.: Pentru că am văzut sondaje. Sunt și acelea false?

P.S.: Am câștigat ultimele alegeri locale, ultimele alegeri europarlamentare.

C.C.: În regulă, vom vedea alegerile de anul viitor.

P.S.: Am câștigat și ultimele alegeri și când s-a spus că opoziția unită ne va bate, dar le-am câștigat. Deci prefer să câștig alegerile, nu sondajele. Dar ce voiam să spun este că liberalii nu pot digera faptul că un guvern conservator, cu o politică puternică creștin-democrată și patriotică, are succes. Așa ceva este complet de nedigerat pentru curentul liberal internațional. De aceea, sunt puse în circulație foarte multe minciuni despre țara mea. Realitatea este că majoritatea media ungare sunt antiguvern și dacă tu sau alții care spuneți altceva ați vorbi maghiară și ați intra pe orice platformă de știri, ați vedea că este o majoritate puternică a presei care este împotriva guvernului. Noi acceptăm că este o chestiune democratică, dar cred că dacă vorbim despre libertatea presei nu ar trebui să contestăm dreptul unei media să gândească și pozitiv despre ceea ce face guvernul. Și nu pot accepta ca o media care se poate întâmpla să fie pozitivă la adresa guvernului este imediat calificată de alții ca fiind controlată de guvern, deținută de guvern, înrobită de guvern și tot felul de astfel de lucruri. Deci chiar nu accept că toate rețelele media ar trebui să aibă doar viziuni politice liberale și atunci acestea sunt libere, iar dacă au alte abordări, atunci obligatoriu nu sunt libere. Cred că asta nu este corect.

C.C: Deci ce spuneți, ca să închidem acest subiect, este că Uniunea Europeană sau toată media din Uniunea Europeană are un fel de campanie împotriva Ungariei legată de libertatea presei?

P.S. : Da, absolut.

C.C.: Subiectul următor este politica externă a Uniunii Europene, unde din nou, Ungaria are o altă viziune și să luăm la rând cele trei superputeri. În primul rând, Rusia. Bineînțeles, ViktorOrbán are o relație foarte bună cu Vladimir Putin, este un fapt cunoscut. Dar acum Rusia este într-un război al declarațiilor cu Uniunea Europeană. Care este viziunea Ungariei, cum ar trebui întreaga UE să relaționeze cu Rusia?

P.S: În primul rând, este foarte nedrept să portretizezi poziția noastră ca și cum noi am fi mai aproape de Rusia decât sunt alte țări mari din vestul Europei.

C.C.: Am spus că premierul dvs are o relație bună.

P.S.: Da, dar ar fi trebuit să continui propoziția, precum cancelarul german.

C.C: Precum cancelarul german.

Péter Szijjártó: Precum președintele francez.

C.C: Dar premierul dvs se întâlnește foarte des cu președintele rus, deci..

P.S.: Nu mai des decât liderii vestici. O dată pe an. Și nu am citit niciun comentariu din partea media liberală care se plânge de vreo întâlnire dintre cancelarul german și președintele rus sau una între președintele francez și cel rus.

C.C.: Ambii, Macron și Merkel, au fost criticați pentru că au proiecte sau idei de colaborare.

P.S.: Dar nici eu nu sunt de acord cu asta, pentru că aici trebuie să fim practici. Și aici văd că cei care critică Rusia în cel mai dur mod cu putință, la nivel de comunicare, fac cele mai mari afaceri cu Rusia, în subteran. Eu sunt responsabil și de investiții, și de cooperarea internațională (n.r. pentru Ungaria) și văd cu cine concurăm pentru oportunitățile pieței sau pentru investiții când este vorba despre Rusia. Cele mai mari companii din vestul Europei sunt acolo să concureze, să investească și să exporte. Ipocrizia și corectitudinea politică sunt acolo din plin. Noi avem nu o relație specială, ci una practică și corectă cu Rusia.

C.C.: Să trecem la China, pentru că este o altă superputere unde Uniunea Europeană are câteva chestiuni de rezolvat.

P.S.: Dacă vorbim despre China, eu văd o competiție mare în Europa: cine poate coopera cu chinezii în cel mai benefic mod. Concurăm pentru investițiile chineze, iar restul competitorilor sunt restul țărilor europene. Iar companiile chineze din Ungaria, multe dintre ele au devenit chinezești pentru că au avut loc preluări globale, pentru că, companii chineze au cumpărat companii americane, germane, elvețiene, canadiene etc. Relația noastră se bazează pe respect reciproc cu chinezii și facem mai puține afaceri cu ei decât cu restul companiilor vestice din Europa. Nu suntem pentru o politică externă care să fie împotriva interesului nostru național. Interesul nostru național este să avem relații practice și pragmatice cu, să spun, superputerile, cum le-ai numit tu, așa că nu renunțăm la interesul nostru național, mai ales dacă luăm în calcul că nici alții nu fac acest lucru.

C.C.: În ceea ce privește SUA, din moment ce Joe Biden a spus că țara dvs este o autorcrație?

P.S.: Bineînțeles, nu am fost fericiți cu acest lucru, pentru că țara noastră este o democrație.

C.C.: Deci și în cazul lui Joe Biden avem știri false?

P.S.: Nu. Ce îți spun este că noi suntem o democrație.

C.C.: Deci el era neinformat.

P.S.: Nu știu care este motivul, ar trebui să-l întrebi, nu sunt purtătorul lui de cuvânt. Deci, nu știu de ce a spus asta. Ce știu este că eu trăiesc în Ungaria de 42 de ani deja și cred că simt și știu mai multe despre ce se întâmplă în Ungaria, iar Ungaria este o democrație funcțională. Putem avea dezbateri politice. Unii pot spune, și este ceva legitim, că ceea ce guvernul face în Ungaria este displăcut politic de cineva. Dar asta este una, nu trebuie să ne placă ce fac alții. Putem fi conservatori, creștini, democrați etc.

C.C.: Este politică.

P.S.: Dar să caracterizezi ceva ca fiind non-democratic doar pentru că este ceva ce nu ne place nu este ceva ce putem accepta. Îți pot spune că am avut cea mai bună relație politică între SUA și Ungaria în ultimii patru ani, suntem gata și am fi foarte fericiți să menținem asta, dar nu depinde doar de noi. Respectăm SUA enorm, îi respectăm pe americani, decizia lor (n.r. politică) și suntem gata să lucrăm cu orice conducere aleasă de voința poporului de acolo. Şi trebuie să respectăm că americanii au ales această administraţie. Şi am fi fericiţi să lucrăm la creşterea şi îmbunătăţirea acestei relaţii cu Ungaria, pe toate domeniile posibile, în anii care vin.

SUA au o comunitate de investitori mare, în Ungaria, 1.700 de companii americane operează la noi, angajează mai mult de 100 de mii de cetăţeni ungari, avem misiuni comune cu trupele americane în cadrul NATO şi în afara lui, în Irak, deci pilonii de apărare şi cel economic sunt funcţionali.

În ultimii patru ani am avut şi pilonul politic foarte funcţional, de asemenea, şi scopul nostru este să menţinem asta. Şi sperăm că această gen de voinţă a noastră va fi reciproc şi din partea noii administraţii americane, în baza încrederii reciproce şi a respectului reciproc. Pot să îţi spun că în timpul campaniei (n.r. electorale), anumite declaraţii sunt mai dure, faţă de cele care se fac în afara campaniei, deci am mai văzut asta, sigur o să mai vedem asta.

C.C: Dle ministru, mulțumesc pentru acest interviu.

Sursa: digi24.ro

Interviu video: Facebook Péter Szijjártó

Foto: Facebook Péter Szijjártó

Categories
Opinii

Avocat ungar: de ce respingerea Minority Safepack la Bruxelles nu este o surpriză 

Respingerea inițiativei cetățenești Minority Safepack (MSPI), de către Comisia Europeană a încins multe spirite, în rândul promotorilor și principalilor susținători ai proiectului, precum Vincze Lorant, președintele FUEN (Uniunea Federală a Naționalităților Europene). În ciuda tuturor argumentelor, bazate pe o documentare amănunțită și pe repetate dezbateri, CE este aspru criticată de către perdanți, pentru ceea ce ei consideră o lipsă de viziune a membrilor comisiei.

Într-un interviu acordat publicației online Transindex, avocata Bakó Bea, care este totodată și redactor șef al publicației Azonnali, a explicat pe înțelesul tuturor de ce MSPI nu își are locul în dezbaterile legislative ale Parlamentului European, ci este mai degrabă o chestiune de politici restrânse, între Ungaria și statele vecine:

„Răspunsul CE pare să interpreteze conceptul de minoritate mult mai pe larg și nu doar legat de minoritățile naționale. Dar este necesar să înțelegem că UE este formată din 27 de state, iar rolul să nu este acela de a legifera asupra unor probleme punctuale specifice doar câtorva dintre acestea. Uniunea legiferează asupra unor chestiuni unde există o voință și o vocație majoritară, asupra cărora un mare număr dintre membre cad de acord. 

Problema minorităților naționale nu este una de acest gen, existând multe state vest-europene, care nu percep situația în acest fel. Putem să luăm exemplul Franței, unde există principiul unui stat național unitar, în care orice cetățean francez, care locuiește pe teritoriul Franței și vorbește limba franceză, este considerat francez. 

Chiar dacă vrem să le îmbunătățim situația maghiarilor din afara granițelor, MSPI nu este instrumentul potrivit, întrucât statul ungar ar trebui să negocieze direct  cu statele vecine corespunzătoare, precum România sau Slovacia. (…) Trebuie să înțelegem faptul că rolul UE nu este de a media disputele  punctuale dintre unele state membre. 

Bineînțeles, nu este vina inițiatorilor (MSPI – n.e.) că nu au reușit să convingă majoritatea statelor, că pentru aceștia este o problemă importantă, întrucât unele dintre cele mai mari state membre au o perspectivă complet diferită asupra problematicii minorităților naționale. (…) Așadar, nu cred ca EU ar trebui să legifereze asupra unor problematici locale, ci mai degrabă să încerce să le gestioneze prin intermediul diplomației.”

Avocatul ungar a explicat diferența de poziționare dintre Parlament și Comisie prin situațiile lor diferite: Parlamentul European/PE, ”polițistul bun”, este alcătuit din membri aleși direct, sens în care încearcă să facă o bună impresie, în fașa alegătorilor, sens în care această instituție adoptă, deseori, recomandări, care nu au forță juridică; Comisia, ca inițiator al actului normativ, dar și ca reprezentant al SM, trebuie să ia în considerare realitățile, eventualele opoziții și e un lucru obișnuit să ”cenzureze” unele propuneri le PE.

De asemenea, Bakó Bea, a remarcat faptul că MSPI solicita o serie de elemente referitoare la protecția minorităților, care deja sunt prevăzute de către legislația europeană, această redundanță, putând reprezenta un alt motiv pentru care Comisia a decis irelevanța Inițiativei, ca propunere legislativă. 

Opinia de specialitate a juristului ungar a calificat și cealaltă ICE maghiară, a Consiliului Național Secuiesc, dedicată regiunilor minoritare, drept ”și mai perdantă”. Bakó Bea a explicat că această inițiativă se axează pe administrația publică, noțiune asimilată suveranității de către multe state. Fiecare SM alocă fondurile conform priorităților și sistemului administrativ propriiși nu ar dori o eventuală implicare a UE. 

Bakó Bea a mai remarcat poziția contradictorie a Executivului Ungar, care cere intervenția UE în sfera suverană a SM, în problema minorităților naționale, dar protestează când Uniunea își extinde puterea în domenii precum statul de drept.

Raportat la gradul de predictibilitatea al acestui eșec, avocatul ungar admite că ar fi cinic să crezi din start că o ICE este sortită eșecului (”inițiatorii ar fi naivi sau și-ar păcăli susținătorii”), dar remarcă faptul că unele propuneri ale MSPI au părut îndoielnice, chiar de la început.

Șansele de a continua lupta pe această temă sunt apreciate ca slabe, deoarece, chiar dacă singura țară care s-a opus deschis a fost România, este de așteptat ca nici Franța și nici Spania (două țări mari) să nu aprecieze astfel de inițiative.

Întregul interviu, în care este explicată în detaliu decizia Comisiei Europene, poate fi citit aici.

Categories
Internationale Stiri

Raport antifraudă OLAF pentru 2019: Ungaria conduce detașat în topul țărilor care trebuie să returneze bani europeni, iar România este campioană la utilizarea defectuoasă a fondurilor UE

În ultimii cinci ani, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a sugerat în cazul Ungariei aplicarea unei sancțiuni de 10 ori mai mari decât media per Uniune, din cauza utilizării frauduloase a fondurilor alocate de UE. Potrivit hvg.hu, în 2019, OLAF a stabilit cinci proceduri pe baza raportului pe care l-au emis recent.

Instituția se ocupă cu cercetarea modului în care se utilizează fondurile UE. Dacă se descoperă nereguli, aceasta sugerează rambursarea către Comisia Europeană, precum și anchetarea autorităților naționale. În cazul Ungariei, OLAF a examinat cinci aspecte și a sugerat sancțiuni pentru două dintre ele.

Interesant este faptul că românii sunt cei care conduc lista în care OLAF a găsit 11 cazuri de utilizare defectuoasă a fondurilor alocate de UE. Totuși, nu toate neregulile constatate se traduc prin utilizare frauduloasă a banilor. Țara noastră apare în raportul OLAF la mai multe capitole privind fraude cu fonduri europene: ferme de acvacultură în zone unde nu există apă, fonduri europene pentru prevenirea incendiilor de pădure sau fonduri pentru managementul apelor uzate.

Manevre internaţionale tot mai complexe au fost folosite pentru deturnarea a 148 de milioane de euro în 2019, constată OLAF în ultimul raport. Anchetatorii au evidenţiat tendinţe noi sau recurente în înţelegerile între concurenţi la procedurile de achiziţie; scheme transfrontaliere; scheme referitoare la proiecte în ţări din afara Uniunii şi cercetare; contrabandă şi falsuri.

În cazul Ungariei însă, ambele cifre sunt mari. OLAF a sugerat rambursarea a 3,93% din banii primiți de Ungaria în perioada 2015-2019 din fondurile europene structurale și de investiții. În caz de nereguli, cei care au obținut fonduri europene trebuie să ramburseze banii primiți, dar statul beneficiar îi poate redistribui.

Cu această rată, Ungaria se ridică deasupra tuturor statelor membre ale UE, fiind urmată de Slovacia, cu doar 0,53 %. Între timp, media UE de abateri în acest sens este de doar 0,36%. Mai mult, această rată a crescut recent, în 2018, fiind de doar 3,84%.

Ungaria are cele mai multe audituri care s-au încheiat cu o sugestie de rambursare (43), în timp ce românii sunt pe locul al doilea la acest capitol cu 40 de sugestii de rambursare. Numărul total de astfel de sugestii în UE este de numai 235.

Sursa: dailynewshungary.com, digi24.ro.

Categories
Nationale Stiri

Noi acuzații ale premierului român la adresa autorităților ungare: „îngrădesc libera circulație în Uniunea Europeană a românilor”

Premierul Ludovic Orban a afirmat, marți, la începutul ședinței de Guvern, că autoritățile ungareîngrădesc libera circulație în Uniunea Europeană a românilor, împiedicându-i să tranziteze Ungaria și, prin urmare, „trebuie sesizată Comisia Europeană”.

„Sunt oameni cărora nu li se permite tranzitul prin Ungaria, pentru că au instituit iar reguli pentru persoane care călătoresc nu în Ungaria, iar principalele victime sunt cetățeni români. Să formulați o solicitare fermă către Ungaria”, i-a spus premierul ministrului de Interne, Marcel Vela.

Vela a replicat că, într-adevăr, „comportamentul partenerilor maghiari lasă de dorit”, deși partea română a avut „toată deschiderea”.

„Noi am fost extrem de flexibili și de deschiși. Trebuie sesizată Comisia Europeană. Cetățenilor români li se pun piedici administrative care parcă sunt cu dedicație. Vorbiți și cu omologul maghiar și, dacă se încalcă reglementări europene, trebuie sesizată Comisia Europeană”, a subliniat Ludovic Orban.

Sursa foto: opiniatimisoarei.ro

Categories
Internationale Stiri

Viktor Orbán nu va mai putea guverna prin decrete. Parlamentul ungar i-a limitat puterile

Parlamentul ungar a aprobat marţi revocarea puterilor nelimitate acordate premierului Viktor Orbán pe perioada stării de urgenţă instaurate pentru combatarea epidemiei de COVID-19, care i-au permis liderului naţionalist să guverneze prin decrete timp de peste două luni, ceea ce a atras critici internaţionale aprinse, transmit AFP şi Reuters.

Proiectul de lege, înaintat de şeful cancelariei premierului, Gergely Gulyás, a fost aprobat marţi cu 192 de voturi pentru şi niciunul împotrivă, precizează MTI.

Data efectivă de la care va fi ridicată starea de urgenţă va fi decisă de Guvern. Ministrul Justiţiei, Judit Varga, a declarat anterior că se aşteaptă ca ridicarea stării de urgenţă să intre în vigoare la 20 iunie.

Potrivit MTI, Parlamentul a mai adoptat marţi – cu 135 de voturi pentru, 54 contra şi trei abţineri – un proiect, înaintat tot de şeful cancelariei lui Orbán, ce prevede măsuri sanitare temporare referitoare la epidemie şi starea de pregătire epidemiologică.

Legislaţia adoptată la 30 martie i-a acordat premierului naţionalist Viktor Orbán puteri aproape depline, pe durată nedeterminată, pentru combatarea epidemiei, notează AFP.

Budapesta şi-a atras astfel critici aprinse din partea opoziţiei, dar şi a numeroşi responsabili europeni, care l-au acuzat pe Viktor Orbán de subminarea democraţiei în această ţară din Uniunea Europeană.

Sursa: g4media

Foto: Facebook Orbán Viktor