Categories
Nationale Stiri

UDMR trage de urechi Consiliul Național Secuiesc pentru lipsa de implicare în strângerea semnăturilor pentru propria inițiativă cetățenească. CNS: nu există bază juridică!

Loránt Vincze, deputatul UDMR în Parlamentul European şi preşedintele Uniunii Federative a Naţionalităţilor Europene (FUEN), a cerut Consiliului Naţional Secuiesc (CNS) să nu pună în pericol cele peste un milion de semnături adunate pentru regiunile naţionale, prin faptul că încă nu a reînceput strângerea semnăturilor, după decizia favorabilă a Comisiei Europene (CE) şi a Parlamentului European (PE).

“Cer CNS să continue cât mai grabnic adunarea semnăturilor, pentru că fiecare zi este una valoroasă, să nu pună în pericol cele peste un milion de semnături adunate de la maghiarii din Bazinul Carpatic, să nu abuzeze de încrederea secuilor! Dacă Parlamentul European, Comisia Europeană şi Consiliul European, precum şi jurişti din cele 27 de state membre afirmă la unison că strângerea de semnături poate fi continuată de pe acum, aceasta înseamnă că, într-adevăr, nimic nu îi mai stă în cale. Aşa cum colectarea semnăturilor nu a fost oprită nici în cazul a patru alte iniţiative aflate în aceeaşi situaţie. Hotărârea PE, adoptată vineri aproape în unanimitate, ne asigură că vom crea baza juridică. Conform promisiunii sale, UDMR a pregătit la Bruxelles munca politică necesară prelungirii, acum sarcina CNS este să ducă adunarea semnăturilor spre reuşită şi nu să continue o dispută juridică inutilă. E timpul muncii, nu al luptei”.

Loránt Vincze

Pe de altă parte, CNS a precizat într-un comunicat emis joi că strângerea în continuare a semnăturilor nu are bază juridică, deoarece hotărârea Comisiei Europene privind prelungirea trebuie adoptată şi de Parlamentul European şi de Consiliul European.

“Suntem convinşi că strângerea semnăturilor nu poate fi continuată fără o bază legală. Suntem convinşi că nu putem încuraja oamenii să susţină o iniţiativă atâta timp cât semnăturile de sprijin pot fi şterse ulterior. Suntem convinşi că orice manevră care contravine legii privind protecţia datelor personale, nu numai că îi expune pe membrii comisiei cetăţeneşti riscului de a fi amendaţi, ci poate compromite însăşi cauza”.

comunicatul CNS

Obiectivul iniţiativei cetăţeneşti europene privind regiunile naţionale propus de CNS este acela ca la nivelul UE să fie legiferat sprijinul acordat regiunilor care se deosebesc de regiunile din jurul lor prin particularităţile lor naţionale, etnice, culturale, religioase şi lingvistice.

Începând cu data de 1 aprilie 2012, cetăţenii UE dispun de un instrument care reprezintă o noutate absolută şi le permite să participe la conturarea politicii UE, fără a mai fi necesar (şi nici de dorit) sprijinul guvernelor naţionale sau a mecanismelor politice, în general.

Instituită prin Tratatul de la Lisabona, iniţiativa cetăţenească europeană permite unui număr de un milion de cetăţeni din cel puţin un sfert din statele membre ale UE să solicite Comisiei Europene să prezinte propuneri legislative în domenii care se încadrează în sfera sa de competenţe. Organizatorii unei iniţiative cetăţeneşti (care trebuie să constituie un comitet de cetăţeni format din cel puţin 7 cetăţeni ai UE care îşi au reşedinţa în cel puţin 7 state membre diferite) au la dispoziţie un an pentru a câştiga sprijinul necesar. Semnăturile strânse trebuie autentificate de autorităţile competente din fiecare stat membru. Organizatorii inițiativelor care au succes vor participa la o audiere organizată de Parlamentul European. Comisia va avea la dispoziție 3 luni pentru a examina inițiativa și a decide cum acționează.

Sursa: hirado.hu.

Categories
Internationale Nationale Stiri

Péter Szijjártó convins de UDMR să renunţe la obligativitatea carantinei instituţionalizate pentru cetăţenii români și maghiari

Ministrul de Externe al Ungariei, Péter Szijjártó, a anunțat că începând de miercuri se renunţă la obligativitatea carantinei instituţionalizate pentru cetăţenii României şi ai Ungariei, în cazul trecerii graniţei dintre cele două ţări – informează MTI. Vestea vine după ce în ședința de guvern din 16 iunie, prim-ministrul României, Ludovic Orban, a acuzat Ungaria că îngrădește dreptul românilor de a tranzita teritoriul Uniunii Europene.

Péter Szijjártó a declarat că reprezentanții UDMR au cerut de mult timp Guvernului ungar să încerce să ajungă la un acord cu Guvernul României, astfel încât cetăţenii români şi maghiari să poată trece frontiera fără a mai fi nevoiți să intre în carantină instituţionalizată.

„Am reuşit să ajungem la un consens, în urma căruia, ungurii şi românii vor putea trece graniţa dintre Ungaria şi România fără obligaţia de a intra în carantină instituţionalizată, începând de la miezul nopţii, adică de miercuri” – a adăugat ministrul, conform Agerpres.

În mesajul său, şeful diplomaţiei ungare a ținut să mulţumească UDMR-ului şi preşedintelui Kelemen Hunor pentru faptul că „au ţinut acest subiect pe ordinea de zi”.

Foto: Facebook Szijjártó Péter

Sursa: g4media

Categories
Locale Politic

Ceartă pe statui la Tîrgu Mureș: „Bună ziua, UDMR! Bună ziua, românule Vass Levente!”

După steaguri, celelalte „jucării” pe care se mai bat românii și maghiarii sunt statuile. Fiecare își dorește să ridice câte o statuie reprezentativă pentru realizările mărețe din parcursul istoric al națiunii sale, ceea ce este foarte greu de înfăptuit fără să îl lezezi pe celălalt. Un exemplu în acest sens ni-l oferă situația creată la Tîrgu Mureș, unde primarul Dorin Florea urmează să amplaseze un ansamblu statuar, „Școala Ardeleană”, pe Bulevardul Cetății. Grupul va fi format din patru reprezentanți cunoscuți ai Școlii Ardelene, respectiv Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior și Ion Budai Deleanu.

Dintr-o scrisoare publică postată de primarul din Tg. Mureș pe pagina sa de Facebook în ziua de 4 iunie, reiese că proiectul a putut fi dus la îndeplinire datorită sprijinului oferit de deputatul UDMR, Vass Levente, care a făcut lobby în acest sens la Comisia Națională a Monumentelor Istorice, care funcționează pe lângă Ministerul Culturii. „Apreciez, domnul Vass Levente modul în care v-ați implicat și ați grăbit aprobarea Grupului statuar „Școala Ardeleană”, înlăturând o serie de piedici și de interpretări răutăcioase ale unor membri din comisie. Acest proiect stagna de foarte mult timp, din cauza celor care au pus multe opreliști, iar dvs. ați facilitat aprobarea intervenind și contracarând multe argumente care au fost împotrivă. Este o atitudine pe care o apreciez din mai multe considerente: nu doar faptul că era o obligație care trebuia pusă în practică, dar și modul în care dvs., ca maghiar, ați făcut un gest care trebuie înțeles și urmat de foarte mulți dintre cei care fac politică în numele maghiarilor”, este în mare mesajul adresat de primarul Florea deputatului UDMR-ist, lăudat pentru viziunea sa multiculturală și pentru susținerea normalității.

Ceea ce pare însă normalitate pentru unii este de-a dreptul revoltător pentru alții. Astfel, publicația online szekelyszonline.com a publicat în data de 15 iunie un articol plin de reproșuri adresate deputatului Vass Levente. Parafrazând celebra ironie prezidențială, „Jó napot kívánok, PSD”, articolul se intitulează „Bunö ziuá UDMR! Bunö ziuá romünul Vass Levente! Haideți să ridicăm o statuie românească cu sprijinul UDMR!” și îl acuză pe deputatul UDMR de preluarea idealurilor românești și ale Școlii Ardelene. Prin urmare, deputatului i se sugerează să ridice eventual și o statuie a lui Vadim Tudor, întrucât se pare că UDMR începe să se apropie de crezul Partidului România Mare. 

Pe de altă parte, mures.ro informează că directorul Muzeului Județean Mureș și candidatul susținut de UDMR la Primăria municipiului Târgu Mureș, Soós Zoltán, își dorește ca în 20 august să se inaugureze statuia principelui Bethlen Gábor, o figură istorică maghiară care ar putea să nu fie pe placul românilor. Deși după unii istorici români, Bethlen Gábor avea de gând să înfăptuiască unirea principatelor sub denumirea de Dacia, se pare că scopul real al acestuia nu avea legătură cu idealurile românilor. „Dezvelirea statuii unuia dintre cei mai mari principi ai Transilvaniei poate fi un eveniment memorabil pentru toți târgumureșenii. Ziua de 20 august a fost sărbătorită cu demnitate de târgumureșeni, încă de ani buni, indiferent de apartenența politică sau religioasă. De această dată putem celebra nu numai întemeierea statului maghiar, ci îl putem sărbători și pe principele căruia orașul nostru îi datorează rangul de Oraș Liber Regal!”, a transmis Soós Zoltán. Interesant este totuși că în articolul în care Vass Levente este numit român nu se precizează nimic despre faptul că acesta și-a adus contribuția și la ridicarea acestei statui, făcând lobby online, de data aceasta pe lângă cetățenii orașului, în fața cărora a pledat pentru normalitate, multiculturalitate și respect reciproc. 

Foto: Radio România Târgu Mureș

Categories
Nationale Politic Stiri

Vești triste pentru comunitatea maghiară din România: ziua de 15 martie nu va fi recunoscută prin lege

Parlamentul României a respins miercuri propunerea legislativă privind instituirea zilei de 15 martie ca sărbătoare a comunităţii maghiare din România. Au fost înregistrate 234 de voturi „pentru”, 30 împotrivă, 22 de abţineri, iar 4 nu au votat.

După trei ani de la depunerea sa în Parlament, Camera Deputaților a respins inițiativa UDMR prin care data de 15 martie devenea prin lege sărbătoarea comunității maghiare. Inițiativa a stat la sertar în acest interval, iar aducerea sa pe ordinea de zi a venit după declarațiile președintelui Klaus Iohannis privind înțelegerea PSD – UDMR pe tema autonomiei Ținutului Secuiesc.

„Prin această inițiativă nu luăm nimic de la nimeni, nu pierdeți nimic”, a fost mesajul lui Kelemen Hunor prin care a încercat să îi convingă pe deputați să voteze proiectul legislativ depus de UDMR în primăvara anului 2017.

Uniunea avea semnat în acel moment semnat un acord de colaborarea parlamentară cu PSD, fapt pentru care guvernul Tudose a transmis că Parlamentul „trebuie să decidă asupra oportunității susținerii acesteia”. Proiectul a fost însă subiectul unor ample negocieri între Liviu Dragnea și conducerea UDMR. Liderul grupului din Senat, Cseke Attila a fost prezent la câteva ședințe ale Coaliției de guvernare din 2017 pentru a discuta despre această inițiativă.

Proiectul a primit chiar un raport favorabil în Comisia Juridică din Senat în 2017, comisie unde PSD avea majoritatea. După ce informațiile privind negocierile PSD-UDMR au fost dezvăluite în presă, proiectul a fost respins în Senat pe 13 noiembrie 2017. De atunci, a rămas la Camera Deputaților în calitate de for decizional.

După intervenția președintelui Klaus Iohannis de la sfârșitul lunii aprilie, prin care acuza o înțelegere PSD–UDMR pe tema autonomiei Ținutului Secuiesc, Guvernul Orban a trimis un punct de vedere Parlamentului prin care anunța că nu susține inițiativa legislativă.

Proiectul a intrat apoi în linie dreaptă pentru a fi respins de Camera Deputaților, în pofida mesajelor UDMR care au afirmat că astfel au de suferit relațiile cu comunitatea maghiară.

Potrivit inițiativei, ziua de 15 martie se consacră ca sărbătoare a comunității maghiare din România, iar în această zi se puteau organiza manifestări cultural-artistice. De asemenea, se putea acorda o zi liberă, la cerere, persoanelor aparținând comunității maghiare.

„Ziua de 15 martie să fie ziua comunității maghiare, iar acest lucru să fie recunoscut prin lege. Să fie această zi legiferată pentru comunitatea maghiară, punând încă o cărămidă la idealurile noastre comune”, a spus Kelemen Hunor.

Liderul UDMR a susținut că România a început să se întoarcă la atmosfera din urmă cu 30 de ani în relațiile cu comunitatea maghiară.

„Săptămânile trecute am avut sentimentul că politica speranței nu mai funcționează deloc. Am avut senzația că în loc de speranță, unii doresc politica urii. România a atins cele două deziderate mari, integrarea în NATO și UE, nu mai există presiuni permanente, criterii și nu mai există sancțiuni. Parcă unii s-au gândit să oprească construcția comună și să o dărâme”, a fost mesajul lui Kelemen Hunor.

Potrivit acestuia, un vot pentru respingerea legii îi va „înstrăina și mai mult pe maghiarii din România”.

„Puteți arăta că nu există o schimbare de paradigmă și tot ce s-a întâmplat recent a fost doar un accident de parcurs. Aș dori să arătăm că ce am realizat nu a fost praf în ochi pentru a păcăli partenerii înainte de aderare”, a spus Kelemen Hunor în pledoaria sa în favoarea proiectului.

Cele două partide mari din Parlament, PSD și PNL, anunțaseră însă că vor vota împotriva proiectului, iar poziția lor a rămas neschimbată.

Surse din PNL și PSD au declarat pentru Europa Liberă că toate proiectele UDMR urmează să fie respinse până la alegerile parlamentare.

„Există o înțelegere la nivelul conducerii PSD ca toate proiectele sensibile ale UDMR să nu mai fie susținute până la alegerile locale și parlamentare. Atacul președintelui cu vânzarea Ardealului a fost doar un atac electoral, dar a trebuit să dăm explicații pentru el și nu mai vrem să repetăm acel episod”, au explicat surse din PSD poziția partidului.

Deputatul PNL, Daniel Gheorghe, a spus că liberalii au votat împotriva inițiativei deoarece data aleasă de UDMR reprezintă o sensibilitatea pentru România, având legătură cu uciderea revoluționarilor români în 1848.

O poziție vehementă pe acest subiect a avut-o și liderul grupului PMP din Cameră, Marius Pașcan. Acesta a vorbit de „perfidia și viclenia UDMR”, care a așteptat să găsească un „moment strategic pentru a negocia proiectul cu o majoritate parlamentară” și de aceea vorbește pe „ton mieros ca și cum „nici usturoi nu au mâncat, nici gura nu le miroase”.

„Maghiarii pot alege oricare altă zi să sărbătorească, nu putem uita ce s-a întâmplat la 15 martie 1848 prin omoruri’, a spus Marius Pașcan.

Data de 15 martie este sărbătoarea națională a Ungariei și atunci se sărbătorește și ziua maghiarilor de pretutindeni.

Sursa: https://romania.europalibera.org/a/parlamentul-respinge-proiectul-udmr-prin-care-15-martie-să-fie-sărbătoarea-comunității-maghiare-din-românia-/30663336.html

Categories
Opinii Politic

Editorial Vasile Dâncu: Sărbătorim Trianonul ca să punem sare pe rană comunității maghiare din România?

De un sfert de veac fac cercetări sociologice despre relațiile interetnice din Transilvania și am constatat o continuă îmbunătățire a climatului de aici. În campanii electorale, este adevărat, politicienii din ambele etnii, caută motive să obțină voturi simple pe baza urii sau vrajbei, dar tot mai puțin rezonează ardelenii la aceste mesaje menite să ascundă impotența politică și lipsa încrederii publice.

Politicienii maghiari de la Budapesta, de 100 de ani, hrănesc identitatea colectivă maghiară cu fantasma unui vis de mărire medieval, girat de o ordine internațională care a murit  definitiv odată cu venirea secolului XX.  Trianonul a fost folosit politic  ca un cuțit sau un fier roșu  prin care se însemna cu durere și resentiment sufletul fiecărui tânăr maghiar, ținut fiind astfel în captivitatea unei nostalgii de natură tragică. Dar asta nu e treaba mea, maghiarii trebuie să încerce singuri, și mulți intelectuali din rândurile lor fac asta, să iasă din sclavajul unei asemenea strategii.

În ultimii cincisprezece ani, Viktor Orbán a declanșat o acțiune politică de propagandă și sprijin pentru populația maghiară din Transilvania, stimulând paralelismul etnic și pentru a câștiga prin legea statutului, cea cu cetățenia dublă,  peste 500.000 de votanți maghiari la alegerile din Ungaria. Orbán a reușit, dar și cu ajutorul involuntar al politicienilor noștri de la București, în multe cazuri nepăsători, aroganți, ușor de cumpărat sau nepregătiți, să confiște mental și politic cel puțin maghiarii din trei județe ardelene. Reacția guvernelor României s-a limitat mai mult la declarații belicoase, practic Transilvania a rămas un teritoriu al experimentelor propagandei maghiare. Visele lui Orbán se îndeplinesc cel mai bine în comunitatea maghiară din Transilvania, unde scandalului de la Ditrău, de exemplu, a fost un semnal pentru eficiența propagandei lui Orbán  privind emigrația.

Faptul că maghiarii din Transilvania sunt ajutați de Budapesta este firesc, deoarece asta ar trebui să facem și noi cu românii din Moldova, Ucraina, Serbia sau Ungaria. Dar noi nu suntem în stare decât de poduri de flori, abandonate și acestea.

Reconcilierea româno-maghiară a fost un vis al meu în perioada de activitate politică, dar mi-am dat seama că nici politicienii români și nici cei maghiari nu vor asta pentru că ar pierde din mână o armă importantă: cea a urii și a căutării țapului ispășitor. Am adunat multe tristeți și dezamăgiri din încercările de construcție măcar a unor mici insule ale reconcilierii, dar una este mai pregnantă decât toate celelalte. În timpul unei campanii electorale, când am vorbit unei comunități maghiare despre proiectul meu ”Marea împăcare”, a venit la mine o bătrânică unguroaică și m-a întrebat cu ochii în lacrimi: Deci, Domnule ministru, vreau să înțeleg bine,  dacă se va întâmpla asta, înseamnă că noi nu va mai trebui să plecăm din Cluj în Ungaria? Am fost șocat de efectul tragic al frăției urii asupra bieților oameni, izolați în bule etnice. Uneori îmi aduc aminte, cu respect, și de proiecte comune cu politicieni responsabili de la Budapesta, cum a fost parteneriatul cu premierul Ferenc Gyurcsány care, în 2004, a îndemnat alegătorii să nu voteze pentru referendumul care căuta să acorde cetățenie maghiarilor din afara Ungariei, dar care a fost marginalizat din viața politică, alături de partidul său,  de cei care veneau cu stindardele urii și răscoleau rănile trecutului.

Nu am înțeles de ce a trebuit să aprobăm și noi o Lege a Trianonului, după ce acum vreo 10 ani, condamnam Ungaria pentru o inițiativă similară. Noi sărbătorim la 1 Decembrie voința românilor ardeleni de a se uni cu patria mamă, un simbolism pozitiv, modern și mai tare decât birocrația vreunui tratat internațional. România nu este în această perioadă bolnavă de ură, chiar dacă politicienii caută mereu să taie felii pentru a contrapune una alteia, în căutare disperată de voturi.

În zilele acestei primăveri pandemice, 86% dintre românii care au răspuns la un sondaj IRES nu cred că Ardealul ar putea fi pierdut de România,  chiar dacă politicianul cu cea mai mare influență de la noi le-a vorbit despre acest pericol. Vestea cea bună pentru mine a fost faptul că România nu este bolnavă de frică; vorbesc despre frica etnică, de frica dușmanului construit în scopuri politice. Are ea alte frici, cum este de frica de viitor, dar asta e o altă discuție.

Când lideri ai UDMR au declarat că nu au ce sărbători de 1 Decembrie am încercat să le ofer argumente de a rămâne alături de noi, chiar dacă înțelegem trauma lor indusă sau nu. Acum însă nu înțeleg de ce trebuie să sărbătorim noi  Trianonul. Pentru noi poate avea o semnificație cel mult egală cu semnarea  Tratatului de la Paris, unde ni s-au restituit Basarabia și Bucovina. Când 100.000 de ardeleni au sfidat pandemia de gripă spaniolă și s-au adunat la Alba Iulia, hotărând unirea cu țara, atunci s-a instituționalizat simbolic statul național.  Dacă, azi, nu suntem capabili, ca stat, să punem în operă o strategie solidă de răspuns la expansionismul lui Orbán de ce să punem sare pe rană comunității maghiare din România? Nici măcar voturi nu aduce această instituire simbolică, în schimb este un act de simbolism negativ, de separare.  Una este să te ”bați” cu Orbán atunci când depășește limita și alta să rânjești la tristețea vecinului tău ungur. Când facem asta, îi dăm un ajutor nesperat lui Victor Orbán, îi punem în brațe cetățenii români de etnie maghiară din Transilvania. 

Mă bucur pentru mine și românii mei, neafectați de ură și de frica de celălalt, dovadă că, dacă nu am avea politicieni mici, am putea deveni o națiune mare. Asta mă face să accept ca vecinii mei de istorie, ungurii, să bea cu supărare  primele pahare de palincă pe care le pot oferi eu de 4 iunie, căci, după aia, atmosfera se schimbă oricum. Politica lui Orbán față de Transilvania nu este de acceptat, are nevoie de un răspuns inteligent și ferm din partea României,  dar tristețea vecinului meu maghiar o pot respecta, măcar tăcând. Și el va înțelege, cu siguranță,  că, în multe situații, istoria este cinică: construiește fericirea unora pe nefericirea altora și este imposibil de schimbat asta, în cele mai multe cazuri.  Dar ca român care se crede cetățean liber dintr-o țară încă normală nu pot să sărbătoresc suferința aproapelui.

Îmi cer iertare, dar nu știu ce ar trebui să sărbătoresc pe 4 iunie. Eu sărbătoresc pe 1 Decembrie!

SURSA: https://www.revistasinteza.ro/eu-nu-stiu-ce-se-sarbatoreste-pe-4-iunie-eu-sarbatoresc-pe-1-decembrie

Categories
Opinii

Critica criticii: Măștile de la unguri, subiect de gâlceavă între români și maghiari

Ne convine sau nu, Ungaria și România au demonstrat de-a lungul timpului un mod foarte diferit de a se raporta la așa-numita diaspora. Dacă, pe de o parte, guvernul ungar a găsit de foarte multe ori de cuviință să își ajute cetățenii de peste graniță, România a ales să neglijeze sistematic diaspora, nemaivorbind de episoadele de disonanţă din ultimii ani, când cetățenii plecați la muncă în străinătate nu au putut să își exercite dreptul de vot.

Mai mult decât atât, la nivelul opiniei publice, se remarcă tot mai mult o scindare de tip „noi” și „ei” între cetățenii rămași în țară și cei plecați în alte state ale lumii. Tocmai de aceea consider că nu este deloc exagerat să privim problema modului în care cele două guverne își tratează diaspora și din perspectiva unei diferențe de mentalitate între români și maghiari.

Nefiind obișnuiți cu un guvern care își sprijină oamenii din afară și neînțelegând de ce ar face asta un guvern pentru niște cetățeni care nu mai plătesc taxe în statul lor, mulți români au fost întotdeauna critici și sceptici față de orice ajutor acordat de guvernul ungar comunităților de maghiari de pe teritoriul României. Cel mai adesea, au suspectat intenții mascate ale ungurilor de a pune stăpânire treptat pe Ardeal sau măcar de a obține autonomia zonelor majoritar locuite de etnici maghiari în România. Pentru cei care se vor grăbi să dea cu pietre, precizez că varianta aceasta nu este neapărat una exclusă nici în mintea mea. Jocuri politice s-au făcut dintotdeauna. La fel de bine însă, aceeași variantă poate fi pur conspiraționistă, mai ales că Ungaria nu își ajută doar cetățenii din România, ci și pe cei din alte state vecine.

În contextul actual, în care oamenii de pe tot globul sunt loviți la propriu de o boală comună, în care frumos și bine ar fi să își dea mâinile și să se ajute unii pe alții, Ungaria a trimis către România mai multe ajutoare. Pe de o parte, după cum a declarat preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, la solicitarea partidului pe care îl conduce, guvernul ungar a ridicat interdicţia de export pentru hidroxiclorochină, un medicament care pare să-și fi dovedit eficiența în tratarea bolnavilor infectați cu COVID-19 și care lipsește din România, dar se produce în Ungaria. În plus, ministrul de externe ungar Szijjártó Péter a declarat vineri, 10 aprilie, că 600.000 de măşti şi câteva zeci de mii de costume şi alte echipamente de protecţie, respectiv şi teste, vor ajunge la maghiarii din afara Ungariei, şi anume în Transilvania, Voivodina, Ucraina Subcarpatică, Slovacia, Slovenia şi Croaţia.

Toate bune și frumoase până la reacțiile oamenilor față de știrea despre aceste ajutoare. În loc să fie apreciat, gestul a fost mai degrabă criticat, devenind rapid subiect de dispută și gâlceavă în online. Pe portalul nostru de pildă, a fost publicat un material cu titlul „Măşti din Ungaria pentru maghiarii din şase judeţe din România”, care a stârnit reacții dintre cele mai diverse.

Pe de o parte, ofensată îndeosebi de formula „pentru maghiari”, tabăra românească a comentatorilor s-a dovedit nemulțumită de adresabilitatea mesajului. Cum adică să trimiți măști doar pentru maghiari? Și românii ce să facă, să moară? Îndrăznesc să afirm, asumându-mi toate consecințele și ocările pe care le voi atrage de la cititori, că în spatele unei asemenea prezumpții nu se ascunde nicio logică. Sigur că guvernul ungar a trimis aceste ajutoare pentru că are de sprijinit etnici de-ai săi aici. Altfel, le-ar fi păstrat probabil pentru cetățenii din Ungaria care au și vor avea nevoie de ele la fel de mult ca și celelalte state. Mai mult, ajutoarele au venit în urma solicitării unui partid care reprezintă exclusiv etnicii maghiari în România și îndrăznesc să presupun că nu ar fi venit dacă aceste solicitări nu existau. Dacă UDMR îi reprezintă pe maghiari și se adresează guvernului ungar, nu era firesc să ceară în numele comunității de maghiari și nu în numele tătarilor, romilor, armenilor sau românilor din țara noastră? Presupunând însă prin absurd că ajutoarele au venit exclusiv pentru ungurii din România, își închipuie cineva în mod real și sincer că, o persoană care ar merge la spital cu simptome grave de COVID-19, nu ar primi medicamentația și protecția necesare doar pentru că nu are etnia corespunzătoare? Adică un japonez care se infectează în Transilvania nu va fi tratat fiindcă ajutorul e cu dedicație pentru unguri? Dar medicii? Cum ar proceda cu ei conducerea spitalelor? Le-ar acorda măști și echipamente pe sub mână numai celor de etnie maghiară și celorlalți nu, riscând să răspândească virusul în tot spitalul și în întreaga localitate? Oare nu deviem prea mult spre scenarii distopice și uităm de raționalitate? Nu înțeleg, care este problema. Ajutoarele sunt direcționate spre județele locuite de maghiari. Statisticile arată clar că maghiarii stau cu fața spre Ungaria, de acolo așteaptă ajutor, empatie, înțelegere. Este de mirare? – spune un comentator maghiar, sintetizând parcă situația. Poate poziția sa este cinică, dar exprimă o realitate a vremurilor în care trăim, vremuri în care vedem o Românie care abia își sprijină proprii cetățeni – dacă o face – dar să mai acorde vreo atenție specială etnicilor de pe teritoriul său sau diasporei.

Desigur, nici în tabăra maghiară nu stau lucrurile mai bine când vine vorba de comentarii. „Un stat poate săîși doteze cetățenii sau să ofere ajutoare altui stat. Viktor Orbán a spus la televiziunea maghiară că a distribuit 600 mii măști maghiarilor din diaspora adică din România ,Serbia,Austria etc. Dar cetățenilor maghiari. Aveți cetățenie maghiarăși ați fost omis? Este o omisiune rușinoasă. Nu aveți cetățenie maghiară? Stați pe dreapta și vă uitați! Cel mai probabil și acest comenator își imaginează că măștile și tratamentele se vor acorda în caz de nevoie arbitrar și discriminatoriu, dar de data aceasta avem de-a face cu poziția celui favorizat pentru care nu contează decât el și ai lui. Ceilalți n-au decât să crape. Dacă nu e o glumă, argumentul este cel puțin deplasat și trist. Cu o mentalitate puerilă de tipul „sâc! că nouă tati și mami ne iau jucării, iar vouă nu!”, acești oameni demonstrează o incapacitate cruntă de a renunța la mentalitățile păguboase care îi macină și nu fac decât să perpetueze ura și dezbinarea, de care te-ai fi așteptat să se fi săturat după atâtea secole. Se vede însă de la o poștă că nici în fața amenințării cu moartea nu știm să ieșim din tipare și să adoptăm principii mai sănătoase. Mentalitatea e atât de puternică, încât îți vine să crezi că poate ajunge și peste hotarele morții.

Dincolo de puerilitatea, cinismul și iraționalitatea sa, acest comentariu este şi o critică făcută autorităților române, care au reuşit să își demonstreze lipsa de organizare în faţa cetățenilor săi, indiferent de etnie sau de locul în care trăiesc, iar asta este cel mai trist.

Mirela Cara Dragu