Tag: Ucraina

Categories
Internationale Stiri

Pașapoartele ungurești, subiect de dispută între Ungaria și Ucraina

Noi tensiuni între Ungaria și Ucraina au fost confirmate de ministrul de externe ungar, Peter Szijjartó, care a admis vineri că disensiunile au apărut pe fondul eliberării de paşapoarte ungureşti cetăţenilor ucraineni de etnie maghiară,într-una din localităţile de la graniţa dintre cele două ţări.


Într-un interviu acordat postului de televiziune rusesc Rossia-24, şeful diplomaţiei ungare a declarat că ţara sa nu a făcut nimic rău, după ce Kievul a ameninţat cu expulzarea consulului Ungariei.

„Dacă Ucraina va ordona expulzarea consulului nostru, cu siguranţă vom proceda în mod similar faţă de unul dintre consulii ucraineni. Datoria mea este să răspund cu măsuri simetrice la astfel de acţiuni, astfel de gesturi nu pot fi lăsate fără răspuns”, a afirmat Szijjartó.


În opinia sa, nu există niciun motiv pentru care Ucraina l-ar putea declara persona non grata pe consulul ungar din Beregovo (Transcarpatia), reiterând că el „nu a comis nicio infracţiune”.


La 20 septembrie, agenţia ucraineană de presă (oficială) Ukrinform a publicat o înregistrare video cu o ceremonie la Consulatul Ungariei din Beregovo (oraş situat la frontiera dintre Ucraina şi Ungaria), în cadrul căreia au fost înmânate paşapoarte ungureşti unor etnici maghiari, care au depus jurământ de credinţă Ungariei, înregistrare în care se afirma că acestora li s-ar fi cerut să nu informeze autorităţile ucrainene în legătură cu obţinerea dublei cetăţenii.


Ucraina, care interzice dubla cetăţenie, deşi nu are prevăzute sancţiuni legale pentru cei care au primit-o, a declanşat o anchetă privind eliberarea de paşapoare ungare la Beregovo, iar ministrul de externe ucrainean Pavlo Klimkin a ameninţat cu expulzarea consulului Ungariei pentru ceea ce el consideră a fi „o provocare pentru securitatea naţională”.


În interviul pentru Rossia-24, Peter Szijjartó a declarat că „dubla cetăţenie este un lucru obişnuit în Europa”, inclusiv în Ungaria şi România.


Béregovo, care a făcut parte din Ungaria până în 1945, este situat în regiunea Transcarpatia şi are aproximativ 24.000 de locuitori, în majoritate maghiari.


În august, Ucraina a protestat faţă de numirea unui „comisar ministerial pentru Transcarpatia” de către Ungaria, fapt pe care Kievul l-a interpretat drept o ingerinţă în afacerile sale interne.

Sursă: Agerpres.ro

Foto: dailynews24.ro 

Categories
Internationale Stiri

Conflictul deșeurilor de pe râuri continuă între România, Ucraina și Ungaria

Covoare de deşeuri de plastic au fost aduse de ape peste graniţă în Ungaria în ultimele zile în urma inundaţiilor, conform autorităţilor ungare, în pofida solicitărilor anterioare pentru stoparea poluării adresate vecinilor din amonte, Ucraina şi România, transmite Reuters.


Până luni, unităţile de eliminare a deşeurilor plutitoare au îndepărtat 500 de metri cubi de deşeuri de pe râurile Tisa şi Someş, a declarat Gabriella Siklós, purtătoare de cuvânt a Direcţiei pentru Gestionarea Apelor din Ungaria.


Sticle de plastic ajung în apele Tisei din Ucraina şi pe Râul Someş care curge din România, a spus Gábor Molnár, inginer în cadrul direcţiei, adăugând că deşeurile sunt numărate de colegii săi situaţi în amonte, la intrarea în Ungaria.


„La Tivadar (un sat de pe Tisa), 50-70 de sticle ajung în continuare în fiecare minut, iar cifre similare sunt pe Râul Someş”, a declarat el.


În timp ce o mare parte din resturile care curg în aval sunt materiale organice luate de ape la creşterea nivelului râurilor, Molnár a precizat că există şi deşeuri menajere, inclusiv papuci şi chiar televizoare, alături de sticle de plastic.


Deşeurile plutitoare aduse de ape la graniţa Ungariei la sfârşitul săptămânii trecute au impus desfăşurarea echipelor însărcinate cu eliminarea acestora pentru a şasea oară în ultimul an şi jumătate, a notat Siklós, adăugând că această cantitate de resturi a fost similară cu cea din cazurile anterioare.


În luna iulie a anului trecut, preşedintele Ungariei, János Áder, a solicitat Ucrainei şi României să stopeze poluarea celor două râuri importante care curg pe teritoriul Ungariei după ce inundaţiile au provocat „covoare murdare” din sticle de plastic de la vecinii săi, notează Reuters. Áder a cerut celor doi şefi de stat să le solicite autorităţilor din ţările lor să rezolve problema. 

Sursa: Agerpres

Foto: impactpres.ro 

Categories
Internationale Stiri

Ungaria și Ucraina, în prag de conflict diplomatic

Relațiile  dintre Ucraina și Ungaria, care pe zi ce trece sunt tot mai tensionate, tind să degenereze într-un conflict diplomatic, după ce secretarul de stat maghiar, Árpád Potápi, nu a primit permisiunea de a intra pe teritoriul Ucrainei, unde ar fi trebuit să participe la deschiderea unei școli maghiare renovate.

Publicația „Adevărul European”, a relatat că pe data de 3 septembrie Árpád Potápi programase să participe la ceremonia de deschidere a școlii Nr. 10 din Ujgorod. Unitatea școlară fusese reconstruită cu sprijin financiar din partea guvernului maghiar.

Din cauza unei decizii recente a Kievului de a interzice intrarea străinilor în Ucraina, sosirea secretarului de stat maghiar a fost împiedicată. Consulul maghiar László Kuti a declarat că Ucraina ar fi putut face o excepție pentru delegația guvernamentală din Budapesta condusă de Potápi, dar nu a dorit să facă acest demers.

„Așteptam oaspeți din Ungaria pentru acest eveniment, dar, din păcate, la câteva sute de kilometri de aici (în Kiev) cineva a decis că sosirea delegației guvernului maghiar este cea mai mare amenințare la adresa situației epidemiologice. Din această cauza, delegația n-a sosit la Ujgorod”, a spus diplomatul la ceremonie, potrivit flux24.ro

foto: Facebook Árpád Potápi

Categories
Internationale Stiri

Europa Liberă: Cum se vede în presa ungară, rusă şi ucraineană situaţia creată de declaraţiile preşedintelui Iohannis

Abordări diferite în Ungaria în media apropiată de guvernul de la Budapesta şi cea considerată independentă, o anumită nostalgie după perioada stalinistă din România în presa moscovită şi tratarea subiectului cu reţinere în Ucraina, unde minoritarii maghiari reprezintă un capitol sensibil.

În Ungaria, Azzanali redă situația din România și disputa în jurul eșuatului proiect de autonomie a Ținutului Secuiesc cât se poate de neutru, citându-l pe Iohannis cu interpelarea sa bilingvă: „Jó napot, Ciolacu!” (însă ziarul îl face pe Iohannis – Johannis, cu J-, cum e obiceiul în presa maghiară).

La fel de neutru scrie și platforma independentă Index.hu. Site-ul Index.hu este de altfel menționat în raportul anual al Consiliului Europei despre starea presei pe continent, raport publicat chiar ieri, în care Ungaria lui Orbán și Polonia lui Kaczynski sunt arătate ca fiind cele două țări din UE care îngrădesc în mod serios libertatea presei. Raportul Consiliului Europei citează chiar cazul site-ului Index.hu, ai cărui jurnaliști sunt prezentați în Ungaria ca dușmani și trădători în presa (majoritatea structurilor media) supusă regimului. Împotriva a doi jurnaliști de la Index a avut de altfel loc în toamnă o persistentă campanie antisemită, căreia i s-a făcut ecou și presa de stat (cf. raportul Consiliului Europei).

În schimb, cotidianul de dreapta și apropiat puterii Magyar Nemzet tratează pe larg înfruntările verbale de marți din România și relatează cum FIDESZ, partidul puterii al lui Orbán „condamnă declarațiile anti-maghiare (magyarellenes nyilatkozat) ale lui Iohannis” (Johannis). Același ziar citează și Consiliul Național Secuiesc care spune: „Viitorul României nu poate fi construit pe ură”.

La Moscova, scriind tot despre situația din România, Rossiiskaia Gazeta, considerată a fi practic o publicație cvazi-oficială a Kremlinului, amestecă sistematic “maghiari” și “secui”, sau mai degrabă îi consideră pe toți maghiarii din Transilvania a fi secui :

“Secuii, cunoscuți încă din Evul Mediu ca războinici vajnici, au condus practic regiunea Transilvania în sec. XVIII-XX. După Tratatul de la Trianon din 1920, Transilvania a trecut din regatul maghiar în componența României. În anii 1952-1968, în România socialistă a existat o regiune autonomă maghiară, dar Nicolae Ceaușescu, luptându-se cu separatismul, a anulat-o printr-o reformă administrativă”, scrie Rossiskaia Gazeta.

Finalul articolului este pe măsură : “În 2011, formațiunea UDMR a ungurilor din România, în frunte cu liderul maghiarilor ardeleni László Tökés, a deschis o reprezentanță a Ținutului Secuiesc pe lângă Parlamentul European. România a reacționat negativ, subliniind că autonomia “nu are nicio justificare legală”.”

În Ucraina în schimb, foarte sensibilă la rândul ei față de minoritatea maghiară de acolo, agenția RBK scrie:

“Secuii sunt unul din grupurile etnografice care intră în compoziția minorității maghiare de pe teritoriul României. Din cei 1,2 milioane de maghiari, circa 700.000 sunt secui care trăiesc în estul Transilvaniei și se află de decenii în centrul înfruntării politice dintre cele două părți.”

Sursa: romania.europalibera.org