Categories
Locale Stiri

Poveste rară de solidaritate umană la Miercurea Ciuc

Un incendiu violent care a mistuit, joi noaptea, aproximativ 20 de locuinţe ale comunităţii de romi din cartierul Şumuleu al municipiului Miercurea Ciuc a fost punctul de pornire al unui impresionant val de solidaritate al locuitorilor din oraş, care au sărit în ajutorul celor afectaţi, se arată într-un reportaj realizat de jurnaliștii Agerpres.

Flăcările, pornite de la un burlan metalic de fum neizolat termic, au mistuit casele din lemn, improvizate şi şubrede şi au lăsat sub cerul liber aproximativ 260 de oameni, peste jumătate dintre ei fiind copii.

Imediat ce autorităţile au realizat dimensiunea tragediei şi faptul că un număr foarte mare de oameni nu mai are unde să locuiască, au cerut ajutorul cetăţenilor oraşului, pe reţelele de socializare, în paralel cu măsurile administrative luate rapid.

Oamenii au privit pe Facebook imagini cu flăcările uriaşe, cu fumul dens, au aflat că la locul incendiului sunt copii care plâng, aflaţi în stare de şoc.

Şi astfel, valul de solidaritate a cuprins oraşul aproape adormit, iar localnicii au ignorat faptul că e pandemie şi că există restricţii de circulaţie şi au pornit către sala de sport a oraşului, acolo unde urmau să fie cazaţi cei afectaţi de incendiu.

Până după miezul nopţii au fost aduse ajutoare constând în saltele, pături, pilote, perne, obiecte de uz sanitar, haine, încălţăminte, alimente şi ceai cald. Cantitatea de ceai adusă de oameni a fost atât de mare, încât o parte din ea a rămas nefolosită.

„Am venit pentru a-i ajuta, e frig, nu au unde sta şi aşa au o soartă grea”

Iar dis-de-dimineaţă, încă de la ora 6.00, cetăţenii au continuat să vină la sala polivalentă din oraş cu tot ceea ce e nevoie pentru astfel de situaţii.

„Am venit pentru a-i ajuta, e frig, nu au unde sta şi aşa au o soartă grea şi mai ales acum, după incendiul acesta, e şi mai greu pentru ei, sărmanii. Am venit cu copilul, e un mod de a-l învăţat că trebuie să ajute, l-am convins şi şi-a donat o parte din haine”, a spus o tânără, venită cu întreaga familie la sala de sport.

Cei 262 de sinistraţi, dintre care 143 sunt copii, privesc cu uimire şi bucurie la dovezile de bunătate ale oamenilor, sentimente pe care, poate, nu le-au mai trăit până acum. Iau micul dejun liniştiţi, în holul sălii de sport, transformat ad-hoc în sală de mese, registratură, dar şi spaţiu de sortare a ajutoarelor.

O fetiţă de câţiva ani zâmbeşte larg după ce primeşte o bluză roz, un adolescent spune că ar avea nevoie de o geacă şi de ceva de încălţat.

Zeci de voluntari sortează cantitatea impresionantă de ajutoare şi împart haine, îmbrăcăminte şi încălţăminte tuturor celor care solicită şi care au nevoie.

De altfel, Primăria Miercurea Ciuc a făcut apel, încă de joi seara, către toţi cei care doresc, să fie voluntari pentru a ajuta atât la distribuirea de alimente, cât şi la celelalte activităţi din zona unde au fost aduşi oamenii afectaţi de incendiu.

Printre voluntari am întâlnit-o pe şefa Centrului Cultural Judeţean Harghita, Ferencz Angela, care spune că a simţit că trebuie să vină să ajute şi să-şi găsească locul într-un mecanism care s-a pus foarte repede în mişcare.

„Am simţit că trebuie să vin aici ca voluntar şi să-mi găsesc locul, să pot ajuta. Se simplifică lucrurile când e o mare nevoie şi eu cred că organizarea şi calmul sunt foarte bune şi sper că în continuare acest proces va avea un final fericit, normal şi omenesc. Eu am cunoscut şi cunosc situaţia de la Şumuleu, pentru că m-am interesat şi sunt câteodată implicată în acţiuni sociale, de caritate şi când am aflat ce s-a întâmplat imediat m-am gândit la diferite căi pentru a fi de ajutor şi cred că în calitate de voluntar eu am un rol iar instituţiile au, de asemenea, rolul lor”, a spus Ferencz Angela.

„Sper să fie un început în rezolvarea acestei probleme a romilor, care a fost neglijată cu bună ştiinţă de politicieni”

Un alt voluntar spune că şi-a făcut timp să vină la sala de sport pentru că poate şi pentru că sunt oameni care au nevoie de ajutor.

Nicolae Toşa, implicat frecvent în acţiuni civice, s-a declarat surprins de valul de solidaritate şi şi-a exprimat speranţa că acesta va fi un început în rezolvarea problemei romilor din Miercurea Ciuc.

„Sper să fie un început în rezolvarea acestei probleme a romilor, care a fost neglijată cu bună ştiinţă de politicieni, de autorităţi, de conducătorii oraşului şi sper să fie un moment zero pentru rezolvarea acestei probleme. Ştiu că e nevoie de bani, că e nevoie de foarte multe, dar după cum se vede, oamenii vor să ajute, vor rezolvarea acestei probleme. Şi am cunoştinţe la Şumuleu care mi-au spus că partea pozitivă a tragediei este că acum autorităţile sunt nevoite să rezolve această problemă, pe care până acum au neglijată. Se vorbeşte tot timpul de problema socială, dar nu se spune despre ce este vorba: este vorba de o pătură a societăţii care este neglijată complet, cu bună ştiinţă”, a afirmat Nicolae Toşa.

În cursul amiezii, cele 262 de persoane au fost testate pentru eventuala infecţie cu SARS-CoV-2, în contextul în care se intenţionează mutarea lor în alte spaţii şi este important ca cei pozitivi să fie izolaţi şi trataţi.

Angajaţii Serviciului Judeţean de Ambulanţă, ai Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) şi ai Spitalului Judeţean de Urgenţă, îmbrăcaţi în combinezoane, cu măşti şi viziere, au prelevat probe, în timp ce au liniştit copiii speriaţi, care au început să plângă de teamă şi, astfel, au tratat cu calm şi blândeţe o situaţie dificilă.

În cursul serii se vor cunoaşte rezultatele testelor şi se vor lua măsurile care se impun în astfel de cazuri.

„Mutarea în spaţii locative mai mici este extrem de importantă”

Dacă localnicii au trecut cu brio proba de solidaritate, autorităţile locale şi judeţe s-au mobilizat rapid, la scurt timp după declanşarea incendiului şi au început să ia deciziile necesare.

Mai întâi, în timpul nopţii, s-au mobilizat toate instituţiile cu atribuţii, după care, vineri dimineaţa, s-a întrunit Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, în cadrul căruia s-au înaintat mai multe soluţii de rezolvare a problemei.

Primarul municipiului Miercurea Ciuc, Korodi Attila, a spus că se caută spaţii de locuit unde oamenii să fie mutaţi rapid, iar pe termen mediu se identifică terenuri unde să fie construite locuinţe pentru aceste persoane.

Şi prefectul judeţului Harghita, Ion Proca, a declarat la finalul şedinţei Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă că se caută soluţii pentru transferarea lor în alte spaţii de locuit, iar în cursul serii se vor întruni din nou membrii comitetului, pentru a lua o decizie în acest sens.

Mutarea în spaţii locative mai mici este extrem de importantă, spune şi şefa DSP Harghita, dr. Tar Gyöngyi, întrucât problemele de sănătate pot fi mult mai uşor tratate şi urmărite decât într-un spaţiu mare.

Şi dr. Tar a apreciat „exemplul frumos de solidaritate comunitară” de care au dat dovadă localnicii, cuvinte de laudă având şi prefectul Harghitei, Ion Proca, dar şi primarul Korodi Attila.

Klaus Iohannis, l-a sunat pe primarul oraşului şi „a transmis tot sprijinul, pe termen scurt şi mediu

„Printr-un efort foarte mare al tuturor instituţiilor care au abilităţi în acest sens, dar cu o colaborare excepţională a echipei care conduce municipiul şi cu un voluntariat şi o colaborare pur şi simplu impresionantă din partea populaţiei, am reuşit să creăm un spaţiu cât de cât bun de locuit pentru oamenii aceştia, sigur, pe termen scurt. E vorba şi de mulţi copii, aproape 150 sunt minori şi sigur că nevoile în asemenea situaţii sunt multe. Repet, în cursul după-amiezii, al serii vom avea o nouă reuniune unde vom încerca să batem în cuie locaţia la care îi vom transfera în cursul zilei de mâine (sâmbătă – n.r.)”, a spus prefectul Ion Proca.

Primarul a mulţumit oamenilor şi a vorbit de o solidaritate majoră de care au dat dovadă localnicii din oraş, dar şi din satele din împrejurimi.

„Mulţumesc pentru solidaritatea exemplară a locuitorilor oraşului şi a regiunii Ciucului pentru că de ieri seara, de când am făcut un apel în spaţiul public, au început realmente să vină ajutoare necesare. Vorbim de saltele, pături, care deja sunt destule, dar şi de haine pentru iarnă, de încălţăminte, de alimente, detergenţi, săpunuri, scutece, adică tot ce are nevoie un copil, o mamă, o femeie, un bărbat, în această situaţie de criză. (…) Este o solidaritate majoră, toată lumea vine în sprijinul oamenilor care au avut de suferit, probabil zona în care au fost casele improvizate nu mai poate fi refăcută, nici nu este bine să fie refăcută, ci trebuie să găsim în săptămânile următoare realmente un loc în care, cu condiţii optime, poate fi dezvoltat un spaţiu locativ unde accesabilitatea serviciilor sociale şi a altor instituţii să fie facilă şi să fie un ajutor pentru oamenii care au păţit ce au păţit”, a afirmat primarul municipiului Miercurea Ciuc, Korodi Attila.

Şi dovezile de solidaritate au continuat să vină de peste tot. Chiar şi preşedintele României, Klaus Iohannis, l-a sunat pe primarul oraşului şi „a transmis tot sprijinul, pe termen scurt şi mediu, şi a mulţumit pentru solidaritatea comunităţii şi pentru promptitudinea cu care au intervenit autorităţile”.

De asemenea, Asociaţia de Întrajutorare Caritas a organizat şi o colectă financiară, toţi cei interesaţi putând dona atât online cât şi în conturile organizaţiei.

Donaţiile financiare sunt colectate de Caritas Alba Iulia

„Cetăţenii, instituţiile publice şi private din Miercurea Ciuc s-au unit pentru a ajuta persoanele afectate de incendiul din Şumuleu-Ciuc, astfel că donaţiile financiare sunt colectate de Caritas Alba Iulia. Pe pagina de web a organizaţiei, https://caritas-ab.ro se poate dona şi online, dar sumele pot fi virate în următoarele conturi bancare: RON: RO33 RNCB 0152 0163 3253 0001, EUR: RO30 RNCB 0152 0163 3253 0055. Swift: RNCBROBU, Banca Comercială Română. Beneficiar: Caritas Alba Iulia Asistenţă Medicală şi Socială. CIF: 15070152”, este anunţul făcut de Organizaţia Caritas.

În zona locuită de romi din cartierul Şumuleu al municipiului Miercurea Ciuc e multă tristeţe: locuinţele improvizate din lemn sunt mistuite de flăcări, diverse bunuri sunt aruncate de-a valma, mai multe animale caută ceva de mâncare, iar câţiva bărbaţi, care nu au mers să se cazeze la sala de sport, stau de vorbă.

Unul din liderii comunităţii de romi din regiunea Ciuc, Rostas Janos, care este şi pastor, spune că în zonă locuiesc între 400 şi 500 de oameni şi crede că toată nenorocirea a venit de la Dumnezeu şi tot El îi va ajuta şi pe mai departe.

„În comunitate locuiesc 400-500 de oameni şi jumătate dintre ei au rămas pe drumuri. Am fost acolo, e dezastru, au ars casele, dar şi animalele. Nu am atâtea cuvinte ca să pot să mulţumesc pentru toţi cei care au ajutat. Cred că totul e de la Dumnezeu şi acum tot El ne va ajuta ca situaţia să se îmbunătăţească”, a afirmat Rostas Janos.

Imensa dovadă de solidaritate a localnicilor şi răspunsul rapid al autorităţilor la situaţia creată aduce speranţă în inimile oamenilor greu încercaţi, iar numeroşilor copii care joi seara au plâns mult le pune un zâmbet pe faţă, pe unii făcându-i să creadă că abia acum urmează să vină Moş Crăciun.

Sursa: Agerpres

Foto: Agerpres

Categories
Cultura si lifestyle

Peste jumătate din teatrele din România cer renunțarea la orice intervenție politică în viața Universității de Teatru și Film din Budapesta

Tensiunile create în Ungaria pe fondul intenției guvernului Orbán de a implementa un nou mod de funcționare a Universității de Teatru și Film din Budapesta (SZFE) au ajuns și în România. Implementarea unui nou model de management este văzută de studenți, elevi și specialiști în domeniu drept un mod de subordonare și control politic al instituției, ceea ce ar duce la o nedorită lipsă de autonomie și chiar la o cenzură a actului artistic și a libertății de exprimare prin intermediul artei. În acest context, directorii a 46 de teatre din România au semnat o scrisoare deschisă prin care își exprimă solidaritatea față de  studenții și Senatul SZFE.

„Noi, directori de instituții publice de spectacole și concerte din România, dorim să ne exprimăm susținerea pentru cadrele didactice și studenții Universității de Teatru și Film din Budapesta (SZFE).

Am luat la cunoștință cu tristețe și îngrijorare de intervenția brutală în modul de organizare a Universității, a cărei conducere a fost transferată unei fundații cu un board ai cărui membri sunt numiți exclusiv politic. 

Considerăm că, deși statul are datoria de a sprijini învățământul superior artistic, este extrem de important ca Universitatea să iși păstreze autonomia, libertatea academică și libertatea de exprimare, fără a permite niciunui partid politic să iși impună agenda și fără a se afilia în niciun fel unei doctrine politice. Credem că viața culturală în ansamblul său va fi afectată de astfel de intervenții politice în viața Universității de Teatru și Film din Budapesta.

Ne alăturăm astfel numeroaselor personalități și organizații din spațiul cultural european, care și-au exprimat solidaritatea cu studenții și Senatul SZFE”, se arată în scrisoarea deschisă. 

Între teatrele semnatare ale documentului comun se numără Teatrul „Andrei Mureșanu” Sfântu-Gheorghe, Teatrul „Ariel”Târgu-Mureș și Teatrul Național din Târgu-Mureș, Teatrul „Csíki Játékszín” din Miercurea-Ciuc, Teatrul de Nord Satu-Mare, Teatrul de Păpuși „Puck” și Teatrul Național Cluj-Napoca din Cluj-Napoca, Teatrul “Figura” Gheorghieni, mai multe teatre din București și din alte orașe precum Timișoara, Galați, Brăila, Sibiu, Alba-Iulia, Deva, Giurgiu, Ploiești, Constanța, Târgoviște sau Piatra-Neamț. Demersul este susținut inclusiv de UNITER prin Aura Corbeanu, vicepreședinte executiv. 

Foto: thetempohouse.wordpress.com

Categories
Opinii

De 15 martie: La mulți ani, maghiari! La mulți ani, oameni!

Socotită drept unul dintre fundamentele identității naționale a poporului ungar, Revoluția Maghiară din 1848, care se sărbătorește anual la data 15 martie, este celebrată și de către etnicii maghiari de pe teritoriul României. Românii nu privesc însă cu ochi buni această sărbătoare, considerându-se sfidați prin faptul că în țara lor se fac festivități în amintirea unor episoade dureroase pentru transilvănenii din acea vreme.

Adevărul este că tumultuozitatea anului 1848 a adus nemulțumiri și numeroase vărsări de sânge de ambele părți, inclusiv în rândul oamenilor obișnuiți care și-au pierdut viața nevinovați, în timp ce interesele politice ale vremii își urmau nestingherit obiectivele. Pe de altă parte, maghiarii din România se simt la rândul lor sfidați și ofensați de Ziua Națională a României de 1 Decembrie, zi care pentru ei nu poate fi prilej de bucurie întrucât reprezintă un moment istoric ratat.

Discuțiile despre cine pe cine sfidează, cine și când ar trebui să sărbătorească sau de partea cui este dreptatea se pot întinde și argumenta la infinit – ceea ce la nivel socio-politic se și face constant în preajma sau în timpul acestor sărbători. Să îi ceri unui maghiar să nu se bucure de sărbătoarea care are legătură cu identitatea lui este la fel de absurd cum este să îi ceri unui român să nu se bucure de ziua care punctează formarea statului în care își duce viața azi și prin care i se recunoaște identitatea de român. La un consens, doar prin acceptare și voință se poate ajunge. Și atunci, nu poți să nu te întrebi dacă nu ar fi mai potrivit să lăsăm istoria acolo unde îi este locul, să ne-o asumăm cu întreg cursul ei, apoi să ne concentrăm pe prezent. Oare nu ar fi de preferat ca, în virtutea multiculturalității atât de vehiculată astăzi de noi toți, să acceptăm reciproc sărbătoarea „celuilalt”, indiferent de amintirile pe care aceasta o trezește, și să încercăm să mergem mai departe împreună, căutând scopuri comune care să unească și nu să dezbine?

Întâmplarea face ca prezentul să ne ofere tuturor o lecție din care avem de învățat un amănunt esențial. Români sau maghiari, toți suntem vulnerabili în fața unui virus care nu alege. Este un moment în care, vrem, nu vrem, trebuie să ne dăm mâna cu omenie și ne ajutăm unii pe alții să depășim un episod trist din viața noastră comună, iar când am reușit, să ne privim în ochi și să ne bucurăm că, înainte de a fi orice, am învățat și știm să fim oameni și am demonstrat că împreună suntem mai puternici.

Și, dacă nu în acest context, atunci când devine „La mulți ani!” o urare care să le prindă bine tuturor și, desigur, în mod special celor ce azi au și un motiv de sărbătoare și știu să o facă fără un fast care să îi pericliteze pe ei și pe cei alături de care trăiesc?

Mirela Cara Dragu

Foto: People vector created by pikisuperstar – www.freepik.com