Categories
Locale Nationale Stiri

Șanse foarte mari pentru prefecții UDMR să își păstreze funcțiile și în noua coaliție de guvernare

După ce în prefecturile din țară nu a mai rămas niciun prefect sau subprefect USR PLUS, mulți au așteptat rezultatul împărțirii posturilor din aceste instituții în cadrul noii coaliții de guvernare. În acest moment, prefecții UDMR pot sta însă liniștiți căci au șanse de aproape 100% să rămână în funcții. 

Conform informațiilor transmise de HotNews, PSD, PNL și UDMR și-au împărțit deja posturile de prefecți, cel de la București revenind social-democraților. „​Acolo unde este președinte de Consiliu Județean va fi și un prefect de la același partid. Pot să existe una sau două excepții, dar asta e regula de bază. La București va fi prefect de la PSD”, a declarat la finalul ședinței Coaliției președintele PNL, Florin Cîțu. 

La rândul său, Macel Ciolacu, liderul PSD, a precizat că numirile noilor prefecți se vor face săptămâna viitoare.

Astfel, potrivit împărțirii agreate PSD va avea 21 de prefecți, PNL 17, iar UDMR 4. 

În fața nemulțumirilor din teritoriu, Florin Cîțu a spus că va exista și „compensare” pentru filialele PNL care nu au prefectul, în sensul că vor avea secretari de stat sau alte funcții unde numirile sunt politice. 

La negocierile pentru formarea Guvernului PNL, PSD și UDMR au căzut de acord ca din cei 80 de secretari de stat din Guvern PSD să numească 42, în timp ce PNL va avea 34, iar UDMR – 8 , conform ponderii din Parlament. 

Liberalii pierd 13 secretari de stat comparativ cu Guvernul PNL-USR-UDMR.

sursă: hotnews.ro

foto: europafm.ro

Categories
Nationale Stiri

Kelemen Hunor l-a acuzat pe Ludovic Orban că preia retorica lui Ceaușescu

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, i-a răspuns luni lui Ludovic Orban, care cu o zi în urmă afirma, în Harghita, că județul a fost ocolit de investiții pentru că UDMR „îşi ţine mai uşor alegătorii, dacă ei sunt dependenţi”. Kelemen l-a acuzat pe liderul PNL că preia din retorica lui Nicolae Ceaușescu.

„Ludovic Orban se comportă de parcă acum ar veni de pe o altă planetă, având o atitudine superioară mai ales faţă de alegătorii maghiari din Transilvania. UDMR îi poate reprezenta şi pe maghiarii din Transilvania, din Ţinutul Secuiesc pentru că de 30 de ani primeşte sprijinul necesar pentru asta. 

A spune că noi avem tendinţa de a fi un soi de partid unic, înseamnă că el nu cunoaşte situaţia reală sau că preia lozinci şi stereotipuri vechi, fără a se gândi în prealabil”, a scris Kelemen Hunor, luni pe Facebook, conform News.ro.

De asemenea, Kelemen Hunor l-a acuzat pe Orban că preia din retorica lui Ceaușescu: „Preia retorica lui Ceaușescu și arată din nou doar că este incapabil să gândească diferit față de ceea ce a moștenit din anii ’70, ’80 , pentru a spune că dezvoltarea economică se bazează pe proporții etnice”, a spus Kelemen pentru portalul Maszol.ro.

Reacția lui Kelemen Hunor vine în contextul în care, duminică, Ludovic Orban a afirmat, în Harghita, că judeţul a fost „cam ocolit de investiţii”, iar liderii din administraţia locală „nu prea şi-au dorit astfel de investiţii”, deoarece UDMR „îşi ţine mai uşor alegătorii, dacă ei sunt dependenţi”.

„Hai să fim cinstiţi, că judeţul Harghita a cam fost ocolit de investiţii şi cred că şi unii dintre cei care au fost la butoanele administraţiilor nu prea şi-au dorit astfel de investiţii, pentru că se ştie foarte bine că partidele cum sunt UDMR, de exemplu, care chiar dacă e un conglomerat de mai multe partide şi asociaţii, de fapt e unicul reprezentant politic şi are tendinţa să fie un soi de partid unic. Îşi ţine mai uşor alegătorii dacă ei sunt dependenţi. Mai e un partid românesc care îi ţine dependenţi pe români şi şi-i doreşte pe români săraci şi needucaţi”, a spus liderul PNL, conform Agerpres.

El a afirmat că „în mare parte, soluţia la toate problemele, inclusiv ale comunităţii româneşti, este dezvoltarea economică, care se bazează pe dezvoltarea infrastructurii”.

Sursă: hotnews.ro

Foto: adevarul.ro

Categories
Locale Nationale Stiri

Cum vede Ludovic Orban implicarea financiară a guvernului Viktor Orbán

Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a susţinut, duminică, la Covasna, că implicarea financiară a guvernului Viktor Orbán  în proiecte din Covasna şi Harghita nu afectează siguranţa naţională, atâta timp cât „nu se operează o discriminare”.


„Întotdeauna am spus că nu poate fi acordat acest ajutor (din partea guvernului Viktor Orbán – n. red.) pe criterii etnice. Dacă se derulează un astfel de program de sprijin, el trebuie să se deruleze către orice fel de cetăţean român, indiferent că este de etnie maghiară, că este român sau german. Atât timp cât nu se dă cu dedicaţie numai către cetăţenii români de origine maghiară, nu se operează o discriminare şi are efecte, nu cred că este afectată siguranţa naţională. Dacă ar fi fost afectată siguranţa naţională, probabil am fi primit avertismente din partea instituţiilor care au competenţă să vegheze la siguranţa naţională”, a spus Ludovic Orban, în cadrul unor declaraţii de presă.


Liderul PNL a precizat că există, la nivel guvernamental, programe de susţinere a românilor din Harghita şi Covasna în vederea menţinerii identităţii naţionale.


„În timpul guvernării mele s-a constituit un serviciu special la nivelului Secretariatului General, care are programe de susţinere a românilor din Covasna şi Harghita, pentru activităţi culturale, religioase şi altele, pentru menţinerea identităţii. E un serviciu care funcţionează şi care are programe care au efecte favorabile”, a precizat liderul PNL.


Întrebat fiind despre modul în care se desfăşoară guvernarea alături de UDMR, liderul liberal a spus că este „o guvernare complicată”, dar că UDMR îşi respectă „cele mai multe înţelegeri pe care şi le ia”.


„E o guvernare complicată. Noi am mai guvernat alături de UDMR şi în perioada Convenţiei, şi după 2005 (…), UDMR are oameni competenţi, care girează cu profesionalism ministere, agenţii, autorităţi. De regulă, UDMR este un partener care îşi respectă cele mai multe înţelegeri, angajamente pe care şi le ia împreună cu partenerii de coaliţie. Sigur, sunt anumite limite peste care nu trecem”, a afirmat Orban. 

Sursă: agerpres.ro

Foto: covasnamedia.ro  

Categories
Magyar típusú találkozás

Le tud futni a koalíció egy maratont?

Kicsit azért izgultunk a kormányért: a román közbeszédben csak Veve címen emlegetett Vlad Voiculescu egészségügyi miniszter menesztése majdnem kirántotta a szőnyeget a koalíció lába alól. Vajon stabilabb lábakon állnak ma?

Az előző kérdést retorikai fordulatnak szántam. Nyilván nem állhat stabilabb lábon a koalíció, mint korábban, hiszen semmi sem indokolja azt, legkevésbé a korábbi feszültségek nyilatkozatok szintjén történő elsimítása.

Amikor Voiculescu lapátra került, leginkább a PSD matadorok szeme kezdett el csillogni, ugyanis egyértelmű, hogy az AUR támogatására nem számíthat a kormány még fű alatt sem, felvállalt koalícióként meg semmiképp. Az AUR közben erősödik, pár hete készült felmérések alapján az ország második legtámogatottabb alakulata, ami a PNL-re komoly veszélyt jelentene. Ebben a periódusban felmerült a PNL-RMDSZ kisebbségi kormányzás lehetősége is, ami abban a formában csak a szociáldemokraták támogatásával lehetett volna megvalósítható.

Az USR-Plus túlzottan új konglomerátum, ami párton belüli kulcspozíciókba nem juttatott rutinos politikusokat, magyarán minimális politikai gyakorlatuk van. A párton belül túl sok frakció működik, ezek csörtéje gyakran ki is hallatszik: tűzveszélyes anyag ebben a formában, külső tényezők nélkül is instabil. A tapasztalatlanságuk legjobb példája az az államtitkári döntés, ami végül Voiculescu menesztéséhez vezetett, azonban ez csak a jéghegy csúcsa. Parlamenti forrásaink szerint „furcsán politizálnak”, azaz inkább az utcai tüntetésekhez visszavezethető pártgyökerek hangulatát érezni ki egy-egy megmozdulásukból. Másképpen fogalmazva, az alakulat nem rendelkezik elég taktikai érzékkel ahhoz, hogy egy-egy számukra fontos lépést kompromisszumosan, a politikai establishmentek megszokott módszereivel érvényesítsenek, viszonyulásuk és médiajelenlétük is gyakran tűnik szokatlannak. A szokatlan ezúttal eufemizmus, szinonim a dilettánssal vagy hisztérikussal – nem kompromisszum orientált, politikai erő nélkül próbál izomból átvinni döntéseket, ami egyértelműen nem oldható meg.

Ennék sokkal praktikusabbak a Liberálisok: a Cîțu miniszterelnöksége által fémjelzett alakulat pragmatikusabb a korábbi kormánynál, valamelyest technokrata magatartást tanúsít, a körülményekhez képest elég következetesen (tökéletességről nem beszélünk, de érezhető egyfajta perspektivikus gondolkodás). Talán az utolsó 4-5 kormányfelállásból eddig ők azok, akik hatékonyabbak.

Az RMDSZ miniszterválasztásai is elég racionálisak voltak, Tánczos Barna környezetvédelmi, erdő- és vízgazdálkodási miniszter, Cseke Attila Zoltán fejlesztési, közigazgatási és közmunkálatokért felelős miniszter, illetve Novák Eduárd ifjúsági és sportminiszter szakpolitikusok és elég rutinosak is az államapparátus berkeiben, a szövetségen belül is jó a megítélésük.

A kormánynak tehát elég jó az ázsiója, veszélyt leginkább a világjárvány alakulása és az USR-Plus környékén felbukkanó konfliktusok jelentenek a stabilitására – márpedig ez utóbbira szükség van, a gazdasági helyreállítás programba, intézkedésekbe foglalt terveit nagyon is gyakorlatba kell ültetni, hogy valamelyest az államháztartási hiányt csökkenteni lehessen. Magyarán: a gazdasági kiszámíthatóság fontos és nem létezhet politikai stabilitás nélkül.

Tulajdonképp nincsen olyan kérdés, amely egyelőre kenyértörést indokolna, ugyanakkor az USR-Plus gyors politikai érése lehet a kulcsa a koalíció fennmaradásának. A hárompárti koalícióról nehéz elképzelni, hogy a következő választásokig megmaradjon, de egyáltalán nem mindegy, hogy az elképzelt programokat milyen mértékben tudják megvalósítani. Ha a viszony az USR-Plus alakulattal stabil marad, akkor ez a kormány 2024-ig is maradhat minimális átalakulásokkal, ellenkező esetben viszont egy PNL-RMDSZ-PSD együttműködés képzelhető el, ami mindenképp vergődés lesz az előbbi két alakulat számára. Bő 100 nap kormányzás után a helyzet még mindig nagyon kétesélyes.

Nagy Kálmán

Categories
Nationale Stiri

Cum a încercat UDMR să evite obligația la transparență

Deputații PNL și USR-PLUS din Comisia de Cultură au respins amendamentele UDMR, depuse la proiectul de lege privind informațiile publice. Amenda pentru instituțiile care nu răspund la informațiile publice poate ajunge până la 7.500 de lei. UDMR a rămas singur la susținerea amendamentelor, PNL și USR-PLUS stabilind o strategie comună pentru respingerea lor în Comisia de Cultură.

Proiectul se afla pentru raport suplimentar, iar UDMR a venit cu o serie de amendamente. Dacă erau votate, ele ar fi protejat Uniunea pentru a oferi informații de interes public și ar fi eliminat intenția de a se crea la nivelul instituțiilor de stat a unui registru privind solicitările și informațiile oferite în baza legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.

Deputatul Ödön Szabó susține că Uniunea ar trebui să beneficieze de statutul de organizație neguvernamentală de utilitate publică dacă e obligată să ofere informații de interes public. „Drepturile și obligațiile merg mână în mână”, afirmă reprezentantul UDMR.

Directorul executiv al Centrului pentru Inovare Publică (CIP), Ovidiu Voicu, a declarat în urmă cu două zile că „UDMR a dorit să se pună la adăpost de transparență”.

„UDMR a pierdut recent un proces în care i se cerea de o organizație civică maghiară informații de interes public. Uniunea a argumentat în instanță că nu este formal recunoscută ca fiind de utilitate publică”, a afirmat Ovidiu Voicu pentru Europa Liberă.

Ödön Szabó a subliniat că nu a existat o înțelegere în Coaliție pe acest proiect de lege. „Cei care sunt de bună credință au putut răspunde și pe vechea lege, iar cei care sunt rea credință nu vor răspunde”, a afirmat deputatul UDMR.

Comisia de Cultură a decis ca amenzile pe care instituțiile urmează să le plătească dacă nu răspund solicitărilor privind informațiile de interes public să fie cuprinse între 500 și 7.500 de lei. Modul în care se va aplica amenda urmează să fie stabilit de Agenția Națională a Funcționarilor Publici. Amendamentul a fost votat și de UDMR.

Propunerea inițială a USR-PLUS a fost ca amenda să fie cuprinsă între 2.000 și 10.000 de lei, dar s-a ajuns la un compromis pentru ca UDMR să voteze amendamentul.

Raportul final asupra inițiativei a fost votat de parlamentarii PNL și USR-PLUS, în timp ce PSD și UDMR s-a abținut.

Ce noutăți aduce proiectul depus de USR-PLUS și PSD

  • Apare un registru public la nivelul fiecărei instituții, în format electronic, care conține solicitările și răspunsurile oferite în baza legii 544/2001. Solicitarea și răspunsul trebuie publicat pe site-ul instituției în 15 zile de la primire/ trimitere.
  • Sunt definite mai bine instituțiile care intră sub incidența legii.
  • Informațiile pot să fie cerute și în format electronic.
  • Există sancțiuni financiare pentru departamentul de comunicare, între 500 și 7.500 de lei.

Sursa: europalibera.org

Foto: medium.org 

Categories
Locale Politic

Dezvoltarea economică din Harghita, adevărata problemă a zonei

Statutul de minoritar sau majoritar al oamenilor care trăiesc în zonele locuite compact de maghiari începe să piardă tot mai mult teren, când vine vorba despre planurile politicienilor. O confirmă, între altele, și declarațiile făcute recent de către Sebastian Buzilă, preşedinte al PNL Harghita și candidat pentru Camera Deputaţilor la alegerile parlamentare din 6 decembrie. Conform acestuia, o problemă mult mai importantă și comună tuturor, indiferent de etnie, este situația economică, motiv pentru care – spune politicianul – ar trebui să devină o prioritate și un obiectiv al tuturor politicienilor și nu numai. 


„Se vorbeşte mult despre menţinerea identităţii comunităţii româneşti din Harghita, care se afla aici în minoritate numerică. La fel se vorbeşte şi despre menţinerea identităţii comunităţii maghiare din Harghita. Există proiecte culturale, legi, instituţii, ONG-uri, strategii create în acest sens. Dar principala problemă a ambelor comunităţi din Harghita este dezvoltarea economică a zonei. Pentru ca o comunitate să supravieţuiască, să se dezvolte, este nevoie în primul rând de locuri de muncă, de o economie prosperă. Fără locuri de muncă bine plătite, localităţile noastre vor continua să se depopuleze, mulţi dintre oameni se vor îndrepta spre zone mai dezvoltate economic, iar problemele noastre se vor accentua”, a declarat, pentru AGERPRES, Sebastian Buzilă.


Acesta a explicat că, în majoritatea comunelor din Harghita şi în micile oraşe din judeţ, populaţia este îmbătrânită, iar fenomenul se amplifică pe fondul măririi decalajului economic faţă de alte zone din România sau din alte ţări. 


Ţinând cont că România beneficiază până în anul 2027 de fonduri în valoare de 80 miliarde euro, ceea ce reprezintă „cea mai mare şansă de dezvoltare din ultimii 30 de ani”, şi Harghita poate să beneficieze de o ocazie fără precedent.


„Este o şansă fără precedent şi pentru Harghita, o şansă care, dacă nu este fructificată, va mări diferenţa dintre judeţul nostru şi alte zone mai dezvoltate economic. Harghita e un judeţ unde se poate face industrie, turism, agricultură, zootehnie, silvicultură. Pentru dezvoltarea acestor sectoare economice sunt esenţiale investiţiile publice în: infrastructură rutieră, reţele de gaz, apă, canalizare, energie electrică, parcuri industriale, care vor genera investiţii private şi creştere economică. Dezvoltarea economică a judeţului trebuie să fie principalul obiectiv al tuturor. Astfel se vor rezolva multe din problemele noastre reale sau create artificial”, a conchis liderul PNL Harghita. 

Sursa: Agerpres

Foto: Facebook Sebastian Buzilă

Categories
Nationale Politic Stiri

UDMR vrea să participe și cu miniștri în noul guvern de după alegerile parlamentare

Președintele Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR) a declarat postului ungar InfoRádió că UDMR dorește să ajungă la guvernare în România, dar nu fără condiții și nu cu toată lumea. Uniunea Democrată Maghiară din România nu se mulțumește doar cu funcții de secretari de stat.

UDMR vrea să participe și cu miniștri în guvernul care va fi format împreună cu Partidul Național Liberal (PNL), de centru dreapta, după alegerile parlamentare din 6 decembrie, a scris vineri portalul liberal de știri, care a realizat o amplă analiză despre ceea ce a considerat a fi posibile intenții și scopuri.

„Nu este nicio rușine dacă un politician dorește să guverneze. Guvernarea este unul din aspectele inseparabile de politică și este necesară pentru realizarea programului propus de un partid. Și noi dorim să fim în situația în care suntem de neevitat în Parlament și încercăm să ne realizăm programul nostru ca factor guvernamental. În ce măsură va fi posibil aceasta după 6 decembrie, nu știu. Dacă se va realiza un program de guvernare și o majoritate parlamentară în care vom obține o îmbunătățire în privința reprezentării intereselor comunității maghiare din România, inclusiv în domeniul relațiilor româno-maghiare și între cele două țări, atunci nu vom refuza participarea la guvernare”, a declarat Hunor Kelemen.

UDMR a fost la guvernare ultima oară, pentru câteva luni, în 2014. Asumarea participării la guvernare nu intră în discuție cu orice preț și nu cu toată lumea. „Dorim o Românie unde toată lumea se simte în siguranță”, a subliniat Hunor Kelemen, menționând că această siguranță se compune din două părți.

„Una se referă la securitatea păstrării și consolidării identității, iar scopul este ca aceasta să nu fie pusă sub semnul întrebării de nimeni, să fie respectată de toate instituțiile țării, dar mai ales de populația majoritară. Cea de-a doua este domeniul existenței, și anume protejarea și crearea de noi locuri de muncă, precum și asigurarea dezvoltării economiei.

Azi, din cauza epidemiei cu noul coronavirus, toată lumea consideră că acestea sunt cele mai importante”, a precizat președintele UDMR, care nu s-a oprit aici. „Dorim o Românie unde maghiarul din Transilvania se simte acasă și își poate proiecta viitorul pentru familia și pentru afacerea sa, și acestea nu sunt amenințate de pericol în niciun sens”, a mai spus șeful UDMR.

Sursă: capital.ro

Foto: presasm.ro

Categories
Politic

UDMR cochetează cu PNL pentru o alianță în favoarea stabilității politice

Pe rețelele de socializare, circula în urmă cu câtva timp o glumă care spunea că românii votează o dată la patru ani ca să afle cu cine mai conduce UDMR. Gluma aceasta este cumva o sinteză a jocului politic al formațiunii maghiare, la care am asistat toți de-a lungul timpului și care pare să se deruleze după tiparul arhicunoscut al alianțelor favorabile, impuse de context.  

Recunoscută pentru asocieri politice care să o ajute să se mențină mereu în centrul atenției, UDMR a reușit să își strice imaginea mai ales în ultimii patru ani, în care a susținut PSD în Parlament, inclusiv în situațiile în care a fost vorba despre votarea unor proiecte îndelung contestate de societatea civilă și nu numai. 

Ajuns din nou în campanie electorală, liderul UDMR, Kelemen Hunor vorbește de o nouă alianță după alegeri. De data asta, cochetează cu ideea alăturării de PNL, probabil conștient de faptul că PSD a pierdut prea mult din popularitate și nu se mai bucură de succesul fulminant de acum patru ani. 

Desigur, la nivel de declarații oficiale, Kelemen Hunor vorbește despre strategii pe termen mediu și lung, invocând nevoia de stabilitate „Noi de opt ani de zile suntem într-o criză politică permanentă. Am avut zece guverne în opt ani de zile. Vă daţi seama ce se poate realiza cu zece guverne în opt ani de zile. De aceea, după alegerile locale şi parlamentare avem obligaţia de a crea stabilitate politică. Fără stabilitate politică pentru patru ani de zile sau pentru opt ani de zile – eu încerc să mă gândesc pe termen lung – va fi greu să avem succes în România. De aceea, după alegerile locale trebuie să căutăm alianţe împreună cu PNL acolo unde se poate. După alegerile locale avem nevoie de o stabilitate, de o majoritate parlamentară, avem nevoie de proiecte şi priorităţi foarte clare, proiecte tehnice bine creionate, altfel degeaba avem 80 de miliarde la dispoziţie.”, a precizat Kelemen Hunor, citat de Agerpres, la reuniunea online a preşedinţiei Grupului PPE, „Solidari pentru redresarea Europei”.

Explicația liderului formațiunii politice maghiare pentru această nouă asociere ar fi aceea că UDMR și PNL au scopuri și viziuni comune, respectiv să asigure o „dezvoltare sustenabilă în România”. În plus, Kelemen Hunor consideră că acum este momentul cel mai potrivit pentru ca atenția tuturor să se îndrepte către viitor, iar trecutul să fie îngropat cu greșelile aferente. „[…] trebuie să încercăm să creştem încrederea între noi, fiindcă au fost probleme în trecut, dar trebuie să ne întoarcem spre viitor şi UDMR – un membru foarte vechi în PPE şi sunt convins că un membru credibil – va fi un partener şi succesul nostru va fi şi succesul PPE, succesul României va fi şi succesul Europei şi vom căuta să acordăm sprijin şi să facem parte din soluţie în anii care urmează pentru ţara noastră”, a mai spus preşedintele UDMR.

Foto: Facebook Kelemen Hunor