Categories
Opinii Politic

AUR-ul lui Dan Tănasă, FIDESZ-ul care le lipsea românilor

Marea surpriză a alegerilor parlamentare din acest decembrie a reprezentat-o succesul unei formațiuni politice obscure, care a surclasat fără drept de apel partide ale unor politicieni cu state vechi precum Victor Ponta, Traian Băsescu sau Călin Popescu Tăriceanu. 

Din punctul meu de vedere, mirarea nu ar avea de ce să fie așa de mare. O dată, pentru că membrii partidului au acționat foarte intens pe rețelele de socializare și au ajuns exact la cei pe care îi vizau, și a doua oară, pentru că, pe lângă celebra carte a valorilor tradiționale, a familiei, a creștinismului și naționalismului și patriotismului în forma predată nouă în comunism, AUR a profitat din plin de criza sanitară și de nemulțumirea oamenilor față de încorsetările pe care măsurile guvernamentale le-au impus în toată această perioadă, înfățișându-se ca niște adevărați eroi ai neamului, salvatori de la sufocarea cu măști și de la pericolul vaccinării obligatorii. 

Cum, necum, scopul AUR a fost atins, iar de acum înainte Dan Tănasă, al cărui nume este mai ales pentru membrii comunității maghiare mai demn de hulit decât al lui Ucigă-l Toaca, se va afla cel puțin pentru următorii patru ani în Parlament. 

Și, pentru că tot îmi place să fac paralele între oameni și situații, nu pot să nu remarc cum, din marele război pe care celebrul jurnalist l-a purtat în scris și în instanțe împotriva etnicilor maghiari de la noi, a ajuns să întemeieze un FIDESZ al românilor, cu totul și cu totul din AUR. Nici n-a fost greu căci, cum am arătat în repetate rânduri, noi, românii, semănăm cu frații noștri unguri, iar la șovinism, homofobie, valori creștine și conservatorism în forme acute, excelăm și unii, și alții – păstrând, desigur, loc și pentru excepțiile de rigoare din ambele tabere. 

Nu știu cât de mult va contribui Dan Tănasă la soluționarea crizei sanitare pe placul celor care au votat pentru partidul din care face parte, dar sunt aproape convinsă că lupta cu UDMR se va da fățiș, mai ceva ca pe vremea lui Vadim Tudor. Alături de Claudiu Târziu, cunoscut de când cu CpF și schimbarea Constituției, și de George Simion, cunoscut dreptfondator al platformei Acțiunea 2012, care militează pentru unirea cu Republica Moldova, Tănasă va forma un trio perfect care ne va furniza din plin „pâine și circ”. 

Spun asta pentru că nici nu s-au încheiat bine alegerile și, în presă, au apărut deja declarații „de aur” ale AUR, cum este cea publicată ieri de digi24, prin care copreședintele George Simion afirmă că „UDMR nu își are locul în Parlamentul României. Respectăm comunitatea maghiarilor din România și avem candidați etnici maghiari în AUR care intră în Legislativ. AUR se opune, însă, constituirii și funcționării formațiunilor politice pe criterii etnice iar în acest sens va demara o campanie națională pentru modificarea Constituției în sensul interzicerii formațiunilor politice pe criterii etnice”.

Până la următorul episod, nouă, muritorilor de rând, nu ne rămâne decât să ne continuăm traiul nostru cel de zi cu zi într-o Uniune Europeană a mileniului III, scotocind febril listele noii formațiuni pentru a-i detecta pe maghiarii cu cetățenie română dornici să se unească cu Basarabia. 

foto: Dan Tănasă/Facebook

Categories
Locale Politic

Dezvoltarea economică din Harghita, adevărata problemă a zonei

Statutul de minoritar sau majoritar al oamenilor care trăiesc în zonele locuite compact de maghiari începe să piardă tot mai mult teren, când vine vorba despre planurile politicienilor. O confirmă, între altele, și declarațiile făcute recent de către Sebastian Buzilă, preşedinte al PNL Harghita și candidat pentru Camera Deputaţilor la alegerile parlamentare din 6 decembrie. Conform acestuia, o problemă mult mai importantă și comună tuturor, indiferent de etnie, este situația economică, motiv pentru care – spune politicianul – ar trebui să devină o prioritate și un obiectiv al tuturor politicienilor și nu numai. 


„Se vorbeşte mult despre menţinerea identităţii comunităţii româneşti din Harghita, care se afla aici în minoritate numerică. La fel se vorbeşte şi despre menţinerea identităţii comunităţii maghiare din Harghita. Există proiecte culturale, legi, instituţii, ONG-uri, strategii create în acest sens. Dar principala problemă a ambelor comunităţi din Harghita este dezvoltarea economică a zonei. Pentru ca o comunitate să supravieţuiască, să se dezvolte, este nevoie în primul rând de locuri de muncă, de o economie prosperă. Fără locuri de muncă bine plătite, localităţile noastre vor continua să se depopuleze, mulţi dintre oameni se vor îndrepta spre zone mai dezvoltate economic, iar problemele noastre se vor accentua”, a declarat, pentru AGERPRES, Sebastian Buzilă.


Acesta a explicat că, în majoritatea comunelor din Harghita şi în micile oraşe din judeţ, populaţia este îmbătrânită, iar fenomenul se amplifică pe fondul măririi decalajului economic faţă de alte zone din România sau din alte ţări. 


Ţinând cont că România beneficiază până în anul 2027 de fonduri în valoare de 80 miliarde euro, ceea ce reprezintă „cea mai mare şansă de dezvoltare din ultimii 30 de ani”, şi Harghita poate să beneficieze de o ocazie fără precedent.


„Este o şansă fără precedent şi pentru Harghita, o şansă care, dacă nu este fructificată, va mări diferenţa dintre judeţul nostru şi alte zone mai dezvoltate economic. Harghita e un judeţ unde se poate face industrie, turism, agricultură, zootehnie, silvicultură. Pentru dezvoltarea acestor sectoare economice sunt esenţiale investiţiile publice în: infrastructură rutieră, reţele de gaz, apă, canalizare, energie electrică, parcuri industriale, care vor genera investiţii private şi creştere economică. Dezvoltarea economică a judeţului trebuie să fie principalul obiectiv al tuturor. Astfel se vor rezolva multe din problemele noastre reale sau create artificial”, a conchis liderul PNL Harghita. 

Sursa: Agerpres

Foto: Facebook Sebastian Buzilă