Categories
Interviuri

„Politicile pe care le propunem noi afectează toți cetățenii județului” – interviu cu Radu Matei, candidat pentru poziția de senator de Covasva

Născut și crescut în Sfântu Gheorghe, Radu Matei, în vârstă de 36 de ani, este de profesie peisagist și a intrat în politică de puțin timp, convins că poate contribui la o schimbare în bine a felului în care se face politică în România, dar și a mentalității oamenilor care, în opinia lui, au nevoie de o nouă abordare. 

La alegerile locale, Radu Matei s-a aflat pe lista pentru Consiliul Local Sfântu Gheorghe din partea alianței USR PLUS, listă care nu a depășit pragul necesar de 7%. Convins că o bătălie pierdută nu este un război pierdut, Radu a decis să candideze din partea aceleiași formațiuni politice pentru poziția de senator Covasna în Parlament. 

Am stat de vorbă cu el despre planurile pe care le are pentru covăsneni, în ipoteza că ar fi numit senator, dar mai ales despre ce înseamnă o nouă abordare și care sunt schimbările pe care crede că le poate aduce împreună cu colegii lui. 

Reporter: Ai făcut facultatea la București, cum de te-ai întors din Capitală într-un oraș de provincie, așa cum este Sfântu Gheorghe?

Radu Matei: Încă înainte să plec la facultate eram hotărât să mă întorc aici pentru că mi s-a părut mereu că aici mă simt cel mai bine. Am văzut întotdeauna Sfântu Gheorghe ca pe locul meu de baștină. În București, mi s-a confirmat dragostea față de zona asta, care este complet diferită, mai ales prin faptul că îți dă un sentiment de apartenență. Relațiile interumane sunt bine sudate la Sf. Gheorghe. Bucureștiul mi-a dat mereu senzația unui oraș locuit de oameni aflați în trecere, ceea ce m-a făcut să nu simt că fac parte dintr-o comunitate.

R.: Și cărei comunități simți că îi aparții? Celei române?

R. M.: Niciodată nu m-am identificat ca făcând parte dintr-una din comunități, română sau maghiară. Eu mă văd integrat 100% în comunitatea din Sfântu Gheorghe și nu văd diferențe din punct de vedere etnic. 

R.: Și cum de ai intrat în politică? Ai cochetat dintotdeauna cu politica sau cum de te-ai hotărât să faci acest pas?

R. M.: Când m-am întors din București, mi-am dat seama că nu prea există un spirit civic în Sfântu Gheorghe, în sensul că părerile critice la adresa raportului cetățean-administrație locală nu prea existau. Lumea aici nu prea își permite să aibă opinii critice. 

R.: Nu își permite sau nu își dorește? Putem vorbi despre o pasivitate?

R. M.: Da, poate de o pasivitate în ideea în care mulți nu vor să iasă din zona de confort. Fiind un oraș mic, nu vor să genereze o dezbatere pe idei, cred că din cauza confortului personal. Acesta a fost deci un aspect, lipsa spiritului civic. Dar am și fost dezamăgit de modul arhaic în care se face politică aici. Consider că partidele vechi din județ prea împart electoratul și își formează politicile strict pe criteriul etnic. Adică, în politica covăsneană lucrurile se împart în partid românesc și partid maghiar, lucru pe care noi avem de gând să îl schimbăm.

R.: Și cum aveți de gând să faceți asta? 

R.M: Vrem să facem politici pentru toți oamenii, indiferent de etnie sau de apartenențele culturale, rămânând totodată sensibili la particularitățile zonei. Știm că ipostaza în care ne punem, de a împăca și capra și varza, este foarte grea și există riscul ca, din punct de vedere politic, să nu avem succes, dar credem că această cale este calea etică pe care un partid politic trebuie să o abordeze aici. 

R.: Vorbind de succes, totuși nu ați avut prea mult succes la alegerile locale de la Sf. Gheorghe. Ce a lipsit?

R.M.: Cred că nu am reușit să coagulăm o echipă destul de puternică pentru a acoperi toate pozițiile respective, dar, la alegerile locale, ne-am bucurat totuși de succesul colegilor din alte localități, cum este Întorsura Buzăului sau Valea Mare. La nivel local, e greu să găsești un competitor capabil să intre într-o competiție cu UDMR-ul. 

R.: Dar la parlamentare, ce va fi diferit? Cu ce promisiuni veniți ca să determinați covăsnenii să voteze?

R.M.: La baza ofertei noastre electorale stă un program de guvernare care are 40 de angajamente pe mai multe domenii. În acel program de guvernare, avem stabilite exact măsurile pe care dorim să le implementăm. De ce să ne voteze? Pentru că am demonstrat că putem să ne poziționăm în centrul spectrului politic covăsnean, în sensul în care nu suntem un partid cu o retorică strict bazată pe identitatea etnică a alegătorului. Politicile pe care le propunem noi afectează toți cetățenii județului. De exemplu, corupția din administrație, chiar și incompetența din administrație, nu ține de etnie, ci de modul în care înțeleg acești oameni să își facă treaba. 

R.: Dar acești oameni sunt ancorați de ani de zile în pozițiile pe care le ocupă. Este un adevărat păienjeniș cu care trebuie să luptați. Cum credeți voi că îl veți putea înlătura?

R.M.: Pe lângă faptul că noi suntem oameni integri și capabili, instrumentele pe care le avem la îndemână sunt cele legislative. În cazul în care intrăm în Parlament, vom putea iniția proiecte de legi care să rupă acest păienjeniș. Important e pentru noi să ajungem într-o poziție în care să putem exercita această putere legislativă deoarece sunt sigur că vom reuși să rezolvăm multe dintre problemele care ne bântuie pe toți.  

R.: USR PLUS Covasna se aliniază la proiectul mare al formațiunii sau vă gândiți să reprezentați în mod expres anumite probleme specifice județului? Covasna este problematică din perspectiva asta în care minoritarii la nivel național se simt majoritari și invers. Cum veți trata acest aspect?

R.M.: Avem stabilită o comisie care se ocupă cu problemele etnice din România. Astfel, am reușit să introducem în programul de guvernare și un capitol legat de provocările comunităților etnice. Ai pomenit de relaționarea asta minoritar-majoritar, pe care o consider greșită deoarece naște foarte multe complexe – de superioritate și de inferioritate. Aici, la nivel local, aceste complex se manifestă câteodată în același timp, ceea ce, la nivel psiho-social, cred că nu e benefic. În ceea ce privește garanțiile pe care le putem oferi, noi vom putea acționa numai în măsura în care o lege sau o hotărâre de CL va fi sau nu aplicabilă tuturor cetățenilor. Altfel spus, dacă se emit legi sau hotărâri discriminatorii, atunci noi putem să le combatem. 

R:. Au fost voci care au susținut că sunteți prea modești și cu prea mult bun-simț pentru politică. Nu este acesta un dezavantaj? 

R.M.: Noi tocmai acest aspect dorim să îl impunem în politică. Acesta este și motivul pentru care am intrat în politică, să impunem un alt mod de a face politică: cu bun-simț și idei constructive. Acesta ar fi cel mai mare succes al meu în politică, ca împreună cu colegii mei să schimbăm retorica discursului politic și a modului în care partidele abordează politica. 

R: Dar electoratul este receptiv la bun-simț?

R.M.: Electoratul cred că vrea adrenalină, dar, împreună cu noi, și electoratul poate evolua, iar raportul dintre clasa politică și societatea civică va fi dictat de o evoluție comună. 

Categories
Opinii

Limba maghiară obligatorie pentru români? De ce nu și romanes sau tătară?

Unul dintre subiectele pe marginea cărora oamenii par să discute și să polemizeze la infinit este problema limbii române pentru minoritarii maghiari. De la prezumpții mai mult sau mai puțin fondate, cum că ungurii din România refuză să vorbească limba oficială a statului, la argumentele celeilalte tabere, că limba română nu este predată după o metodă eficientă, mereu se găsește ceva de spus. 

În orice caz, de fiecare dată când contextul îi este favorabil vreuneia dintre părți, subiectul este readus în discuție și prezentat din fel și fel de perspective. Un exemplu recent este petiția formulată de János Mezei, preşedintele Partidului Civic Maghiar (PCM), și transmisă către premierului Ludovic Orban și ministrul Educaţiei, Monica Anisie, prin care solicită eliminarea probei de limba română de la examenul de bacalaureat pentru elevii maghiari. 

Argumentul pe care se sprijină cererea lui János Mezei este acela că o probă în plus la Bac pentru elevii maghiari este un act discriminatoriu, ei fiind nevoiți să facă eforturi suplimentare. Ca urmare, soluția pe care politicianul o propune în numele unui viitor mai bun al Transilvaniei, este fie ca, în loc de proba la limba română, la examenul de absolvire a liceului să se susțină doar o probă la limba maternă – atât de către români, cât și de către maghiari – fie ca, în programa școlară a elevilor români din Transilvania, să se introducă studiul limbii maghiare.

Ideea este cel puțin hilară. Chiar dacă maghiarii reprezintă cea mai numeroasă etnie de pe teritoriul țării noastre, totuși nu sunt și singura etnie. Conform datelor înregistrate la ultimul recensământ, a doua clasată din punct de vedere numeric este minoritatea romilor. Dacă aceștia sau minoritățile care îi succed ar emite aceeași pretenție ca în zonele în care sunt ei concentrați să fie introdusă limba lor maternă ca studiu obligatoriu pentru elevii români, cum ar fi gestionată această poveste de către Guvern și Ministerul Educației? Este destul să ne oprim de pildă la județul Mureș, unde conform Medifax, la recensământul din 2011, au fost declarați cei mai mulți etnici romi. Dacă elevii români din județul respectiv ar începe să studieze limba maghiară, dar nu și romanes, în sălile de curs, oare nu ar fi discriminatoriu față de minoritarii care vorbesc această limbă? Dar pentru minoritarii din Dobrogea, nu ar fi discriminatoriu să nu își vadă limbile materne studiate de românii în școlile din zonă? Argumentul suplimentar al președintelui PCM, că în Serbia funcționează această formulă, este, în opinia mea, ales forțat pentru că vorbim de un cu totul alt context, din foarte multe puncte de vedere. 

Inițiativa este cu atât mai lipsită de sens, cu cât în România nu există o lege prin care minoritarii etnici să fie obligați să vorbească limba statului. Cetățeania română nu atrage în sine această obligativitate. Este o chestiune de alegere și principiu. Neexistând o asemenea lege pentru minoritari, ce cadru legal ar putea fi creat pentru a legitima o eventuală obligativitate a elevilor români din Transilvania de a învăța limba maghiară?

Sunt în totalitate de acord că predarea limbii române pentru minoritari se face cu metode ineficiente, dacă nu chiar jenante. Știu că sistemul de învățământ are mari hibe în această privință. Cu toate acestea, să încerci să ieși în față, cel mai probabil cu interese electorale, cu asemenea idei este mult prea departe de legea bunului simț și a respectului față de etnia ale cărei interese pretinzi că urmărești să le reprezinți. Da, e normal să lupți pentru a-i ajuta să învețe ușor limba statului, dar nu, nu e deloc normal și decent să vehiculezi în spațiul public idei așa năstrușnice sperând că cineva te va lua în seamă. Iar eu, dacă aș fi etnic maghiar, nu aș vota niciodată cu un partid care, afișând un interes real față de nevoile mele, scormonește prin dedesubturi ca să pună în lumina reflectoarelor inechități închipuite, doar pentru a alimenta frustrarea și indignarea oamenilor. Un joc politic bazat pe un truc ușor de mirosit. Ce trist!