massmedia Archives - Contact-Kontakt

Exercițiu de sinceritate: câtă presă maghiară independentă mai există in România?

O investigație realizată de jurnaliștii publicației Atlatszo Erdely a scos la iveală că un conglomerat media grupat în jurul Asociației pentru Spațiul Media Transilvan a primit în ultimii ani o finanțare de 20 de milioane de euro din partea guvernului condus de Viktor Orban.

Astfel, asociația menționată a devenit cel mai mare trust media din presa maghiară din Transilvania, si, conform sursei citate, rolul său este de facto de a controla UDMR și de a împiedica orice discurs anti-Orban în spațiul maghiar din România.

În doar trei ani și jumătate, Asociația pentru Spațiul Media Transilvan a primit de la guvernul maghiar granturi de aproximativ 20 de milioane de euro, transformând asociația, până atunci relativ necunoscută, în cel mai mare trust media din presa maghiară din Transilvania, arată investigația condusă de Atlatszo Erdely. Pornit ca un ONG obscur, Spațiul Media Transilvan a cumpărat pe bandă rulantă, cu banii de la Budapesta, zeci de organizații media maghiare din Transilvania.

Sursa citată notează că bugetul anual al asociației are aproape aceeași mărime cu suma anuală acordată de guvernul român pentru minoritățile maghiare – aproximativ 6 milioane de euro.

Numai în 2020 trustul maghiar a avut venituri de 3,6 milioane de euro, adică cam cât au avut unii din principalii actori din piața media din România.

Deși asociația a fost alimentată cu milioane de euro, aceasta nu a crescut nici numărul și nici salariile jurnaliștilor care lucrează pentru grup, iar o serie de ziare locale au fost comasate într-un singur cotidian regional. Nici la capitolul dezvoltare digitală asociația nu a punctat, având doar un canal de Youtube care are în jur de 5 mii de vizualizări per video.

Cum și-a căpătat influența

Asociația pentru Spațiul Media Transilvan a primit primul sprijin financiar de 4,5 milioane de euro din partea autorităților ungare pe 27 decembrie 2010. După o perioadă în care a avut doar un portal online de analiză – Foter.ro, în care erau publicate opinii de pe ambele axe politice, asociația a pornit, în 2018, să cumpere masiv numeroase organe de presă maghiare din România. În prezent, asociația are aproximativ 30 de canale media, printre care se regăsesc cotidiene, posturi de radio, un portal de locuri de muncă, o revistă pentru femei, un supliment cultural sau o televiziune locală.

Investigația mai arată că deși la început trustul maghiar a cumpărat în principal organe media afiliate opoziției UDMR, ulterior acest lucru s-a schimbat și a achiziționat aproape exclusiv organe de presă locale care nu sunt deținute direct de UDMR. Astfel, consumatorii media maghiari din Transilvania nu au prea multe opțiuni, în sens că aleg fie canalele gestionate de Asociația pentru Spațiul Media Transilvam fie cele finanțate de UDMR.

Conform surselor citate de Atlatszo Erdely, asociația nu permite nicio opinie critică la adresa guvernului lui Viktor Orban, iar materialele critice la adresa UDMR au dispărut. Totodată, achizițiile realizate de Spațiul Media Transilvan ar fi un nou instrument pentru a controla UDMR-ul în sens că formațiunea ar avea probleme dacă trustul ar deveni brusc critic la adresa UDMR în timpul unei campanii electorale.

Cu toate că asociația a fost finanțată masiv de Fidesz, platformele online ale grupului nu par să aibă o priză atât de mare asupra publicului precum și-ar dori oficialii. Conform datelor Biroului Român de Audit Transmedia (BRAT), platformele online ale grupului au avut în 2020 un total de 7,7 milioane de vizitatori.

În comparație, maszol.ro, celălalt jucător important de pe piața online maghiară din Transilvania, a avut 6,6 milioane. Acest portal este administrat de Fundația Progress, fondată de UDMR, iar anul trecut a avut venituri de 240.000 de euro.

Sursa: ziare.com

Foto: https://www.freepik.com/

În Ungaria, limitele libertății presei sunt dictate de Guvern

În presa internațională apar tot mai multe semnale cu privire la încălcarea libertății de expresie a jurnaliștilor din Ungaria, în numele unui nou tip de corectitudine, impusă de către guvern. Critica, în general, ar trebui să fie privită ca un fenomen ce duce către evoluție, către optimizare, însă nu aceasta este și viziunea executivului ungar, sensibil la orice material cu tentă negativă apărut în presă. Iar represaliile asupra celor care îndrăznesc să tragă semnale de alarmă la adresa puterii, nu întârzie să apară, fiind uneori devastatoare atât pentru cariera jurnaliștilor în cauză, cât și pentru instituțiile de presă care au nesăbuința să se abată de la liniile stricte de mesaj acceptate de către conducerea statului.

Din păcate, exemplele de acest gen apar tot mai des, dovadă a strângerii lațului în jurul gâtului presei libere din Ungaria, după cum subliniază, în publicația online atlatszo.hu, jurnalista Ildikó Kovács. Potrivit acesteia, într-o cercetare derulată în anul 2019, asupra libertății de exprimare a jurnaliștilor ungari, au fost relevate o serie de date cel puțin îngrijorătoare:

aproape trei sferturi (71%) dintre jurnaliști s-au confruntat cu negarea sau obstrucționarea accesului la informațiile publice
79% dintre jurnaliști s-au confruntat cu o refuzul de a colabora, din partea anumitor jurnaliști
57% dintre jurnaliști au fost deja abordați, prin presiuni, de editori, editori, proprietari ai companiilor media
56% dintre jurnaliști au fost abuzați verbal
41% dintre jurnaliști au fost deja mânjiți în public
72% dintre jurnaliști au fost amenințați cu o acțiune în justiție
41% dintre jurnaliști au fost deja urmăriți penal
30% dintre jurnaliști s-au confruntat cu oferte explicite de beneficii economice, adică tentativă de dare de mită
71% dintre jurnaliștii maghiari sunt îngrijorați de impactul încercărilor de interferență externă asupra credibilității presei maghiare

Deși studiul la care Ildikó Kovács face referire este de acum doi ani, situația nu pare să se fi îmbunătățit până astăzi, aceasta venind cu două exemple recente, cât se poate de clare: cel al lui Viktor Lukács, tânărul comentator sportiv pentru M4 Sport, care și-a pierdut locul de muncă – chipurile pentru că a promovat pe rețelele de socializare aprecierea sportivului Peter Gulácsi pentru mișcarea “familia este familie” (care susține libertatea de a întemeia o familie de către persoanele de același sex); cel de-al doilea exemplu evocat de în articolul atlatszo.hu este cel al jurnalistei Krisztina Balogh care, după ce a demisionat de la postul public de televiziune ungar, M1, a acordat un interviu publicației 444.hu, în care a relatat despre modul în care mass-media publică s-a supus instrucțiunilor Fidesz și a încălcat principiile serviciului public, alegându-se astfel cu o plângere în instanță, din partea companiei media, dar și cu o terfelire sistematică a imaginii sale, ca jurnalist.

Să sperăm că vom ajunge în curând la concluzia că opinia privată a jurnaliștilor nu este afectată de locul lor de muncă. Ar fi o zi mare în istoria internă a libertății presei, asta e sigur – concluzionează jurnalista Ildikó Kovács.

Mihai Oros