maghiarii de pretutindeni Archives

Scandal la nivel înalt în Ungaria: sumele destinate maghiarilor de peste granițe, folosite pentru achiziții de lux

Ungaria este renumită pentru sumele pe care le investește anual în susținerea maghiarilor din afara granițelor țării. Recent, a izbucnit însă un adevărat scandal provocat de faptul că familia lui László Veress (originar din Transilvania), șeful de cabinet al președintelui Parlamentului, László Kövér, folosește un apartament de lux într-o vilă din sectorul al II-lea al Budapestei. Conform publicației 24.hu, vila este achiziționată de o fundație prin care se acordă sprijin maghiarilor din Bazinul Carpatic. Mai mult, aceeași fundație a cumpărat și un Audi A6, pe care îl conduce președintele acesteia, Kálmán Visontai, angajat al lui Veress la Parlament.

Fundația se numește „Talente maghiare fără frontiere” și a fost înființată pentru a sprijini maghiarii de peste graniță. Se pare însă că o bună parte din sumele respective au fost cheltuite în cu totul alte scopuri. ONG-ul a primit 320 de milioane de forinți din străinătate în contul său bancar cu ani în urmă, din care 240 de milioane au fost cheltuite pentru achiziționarea unei vile de cinci camere și 164 de metri pătrați în Buda, în primăvara anului 2019. Ulterior, banii au fost folosiți și pentru a cumpăra un Audi A6. Organizația a primit o donație de la o singură sursă internațională. Acești bani au ajuns la fundație prin intervenția lui Frank Liu din Taiwan.

Oficial, Veress nu a avut nimic de-a face cu proprietatea pe care a cumpărat-o în 2019, dar jurnaliștii au bătut la ușă, iar cea care a deschis a fost soacra sa. Femeia a spus că a venit din România și a rămas în casă, dar că nu știe nimic despre adevăratul proprietar. Cu toate acestea, a spus că ginerele ei, László Veress, și familia sa, se vor muta probabil acolo.

Contactat de 24.hu, Kálmán Visontai a susținut că apartamentul de lux este o investiție pe timp de pandemie, dar faptul că a fost cumpărat în iulie 2019 contrazice această afirmație. Despre automobil a spus că îl folosește ca o compensație, întrucât lucrează pro-bono pentru fundație. O parte din bani, 1,8 milioane de forinți, au intrat în posesia cumnatei sale, care nu este maghiar din Bazinul Carpatic; Visontai a explicat că ea a rămas fără serviciu, iar banii constituie un împrumut.

În Ungaria, ONG-urile sunt obligate prin lege – o lege FIDESZ – să raporteze anual rezultatele și gestiunea financiară, iar în acest sens sunt obligate să respecte cerințele de bază ale contabilității. Una dintre aceste cerințe este aceea de a dezvălui informații reale și corecte, iar dezvăluirea presupusului donator, Probillion Limited, fără nicio informație de identificare, îndeplinește cu greu această cerință. În plus, sunt ridicate semne de întrebare privind motivul pentru care un antreprenor asiatic ar dori să dea bani pentru a sprijini maghiarii talentați de dincolo de granița Ungariei.

Surse: media9.ro și telex.hu

Foto: telex.hu

„Armele seducției” lui Viktor Orbán în rândul maghiarilor de peste granițe, date în vileag de „Le Monde“

Oricine are prilejul de a veni în contact cu minoritățile maghiare din România va constata cu ușurință susținerea și loialitatea acesteia – cu excepțiile firești – față de premierul ungar Viktor Orbán. Publicaţia franceză „Le Monde“ a făcut un amplu reportaj în Ardeal, prin care arată care este strategia prin care controversatul om politic a câștigat de partea sa un număr atât de mare de maghiari din afara granițelor. Cultivând Obsesia Trianonului, Viktor Orbán îşi „galvanizează electoratul” interpelând mulţimea despre nedreptăţile trecutului şi despre acel „diktat“, care a lăsat câteva milioane de maghiari între graniţele ţărilor vecine.

La o sută de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, premierul Viktor Orbán continuă să cultive amintirea acestui „dictat“, scrie „Le Monde“. „A fost odată un pământ între munţi, în spatele interminabilei câmpii a Dunării. Un pământ al „comorilor naturale“ de care „Occidentul a privat Ungaria“, „încălcând frontiere milenare“ pentru a-i forţa pe maghiari să trăiască în spatele unor „frontiere imposibil de apărat”, transformând naţiunea în „culoar al morţii“. Astfel s-a exprimat premierul ungar, Viktor Orbán, pe 6 iunie, pentru comemorarea „tragediei naţionale“ pe care o reprezintă Tratatul de la Trianon, semnat pe 4 iunie 1920 într-o anexă a Palatului Versailles şi care, o sută de ani mai târziu, încă reprezintă o plagă sângerândă pentru o bună parte a maghiarilor. Semnat între puterile victorioase din Primul Război Mondial şi reprezentanţii unei Ungarii învinse, aliata cu Reich-ului german, Trianon a însemnat pierderea a două-treimi din teritoriul fostului regat al Ungariei, anterior parte integrantă a Imperiului Austro-Ungar. O treime a populaţiilor maghiarofone a fost lăsată în noile ţări vecine, cum ar fi Cehoslovacia şi Romania. Niciun ungur nu poate ignora ce este Trianon, acest „dictat“ impus unei naţiuni mândre, dar izolată lingvistic de puterile victorioase, începând cu Franţa unde Tratatul, la fel ca numeroase alte convenţii care au reconfigurat frontierele Europei după 1918, este în mare parte uitat“, notează „Le Monde“.

Pandemia i-a stricat planurile lui Viktor Orbán, care plănuia să comemoreze acest eveniment prin inaugurarea unui monument controversat în centrul Budapestei, o rampă pe care sunt scrise numele localităţilor pierdute şi care conduce spre o „flacără eternă“ care să simbolizeze Ungaria Mare. Inaugurarea monumentului a fost amânată pentru luna august. În schimb, premierul naţionalist ungar s-a deplasat în localitatea Satoraljaujhely, în apropierea frontierei cu Slovacia, unde a vorbit despre suferinţele Ungariei.

După 100 de ani, aproximativ două milioane de maghiari – în timp ce Ungaria are 9,7 milioane de locuitori – sunt răspândiţi în România, Slovacia, Serbia, Ucraina, Austria, Croaţia şi Slovenia. Aceste „minorităţi“ joacă un rol preponderent în politica internă şi externă a premierului naţionalist Viktor Orbán, care le acordă favoruri de când a revenit la putere la Budapesta în 2010. Le-a permis la peste un milion de etnici maghiari să obţina paşapoarte ungare. „Iar acest lucru îi este favorabil. La fiecare scrutin, votează masiv pentru partidul său, Fidesz“, subliniază cotidianul francez. „Viktor Orbán ne apăra. Ne oferă ajutoare, 300 de lei (60 de euro) pentru fiecare copil, anual; nu este mult, dar acest lucru ne permite să ne plătim pâinea“, spune Veronica C., în vârstă de 61 de ani, de origine maghiară, intervievată de reporterul Le Monde în faţa casei sale din Valea Uzului. În schimb, unii ceangăi din România se consideră pur şi simplu români. Iar etnicii maghiari din Austria se simt complet asimilaţi. Oficial, Budapesta nu vrea recuperarea teritoriilor pierdute. „Doar statele au frontiere, nu naţiunile. Unii au înţeles acest lucru, alţii nu. Aceştia din urmă ar face bine să se abţină“, a declarat Viktor Orbán. Ameninţarea voalată este destinată în principal ţărilor noncooperante. România şi Ucraina, conduse de guverne liberale proeuropene, fac obiectul criticilor Budapestei. Este în curs un război diplomatic cu Kievul, în contextul în care reprezentanţii celor 150.000 de maghiari critică legea educaţiei din 2017, neaplicată în totalitate, care prevede intensificarea învătământului în limba ucraineană. În aşteptarea teoreticei soluţionări a problemei, Ungaria utilizează vetoul pentru a bloca apropierea Ucrainei de NATO şi de Uniunea Europeană.

În schimb, cu Serbia procedează exact invers. „Reintegrarea Donbasului şi Crimeei este de neimaginat fără rezolvarea problemei învătământului lingvistic. Această lege este unul dintre motivele mişcărilor separatiste rusofon“, spune pentru „Le Monde“, Laszlo Brenzovics, preşedintele Asociaţiei Culturale a Maghiarilor din Transcarpatia şi mult timp deputat la Kiev. Teza corespunde cu apropierea lui Viktor Orbán de liderul de la Kremlin. Cu ocazia marcării Tratatului de la Trianon, pe 4 iunie, noul premier al Slovaciei, Igor Matovici, a rostit un discurs în faţa reprezentanţilor comunităţii maghiare adunaţi la Bratislava. „Regatul Ungariei era statul nostru comun, unde voi, maghiarii, eraţi majoritatea, iar noi, slovacii, eram în minoritate. Înţeleg perfect că mulţi oameni încă resimt tristeţe şi durere din cauza Trianonului. Dar eu cred că istoria Ungariei este şi istoria noastră. Să îndrăznim deci să spunem că istoria ungară este şi istoria noastră“, a subliniat premierul slovac.

Din nefericire pentru Orbán are însă prea puţini sprijinitori în Europa, aproape deloc, care să-i ofere mai mult decât vorbe prudente de înţelegere, scrie publicaţia franceză.

Foto: Newsweek.ro
Sursa: adevarul.ro