Categories
Locale Stiri

Cadrele didactice, un al doilea motiv pentru care copiii maghiari nu reușesc să învețe limba română

Secretarul de stat pentru învăţământul minorităţilor din Ministerul Educaţiei, Kallós Zoltán, a declarat recent la Miercurea Ciuc, că s-au făcut demersuri pentru derularea unui proiect care să susţină învăţarea cât mai eficientă a limbii române de către copiii maghiari, punctând faptul că în societate există o dorinţă a maghiarilor de a învăţa limba română. În opinia acestuia, programa este în general bună, dar cadrele didactice ar avea nevoie de cursuri de formare. 

„Noi, la nivelul Ministerului Educaţiei, eu personal am făcut demersuri pentru un proiect care să susţină învăţarea cât mai eficientă a limbii române de către copiii etnici maghiari. În societate este o dorinţă a maghiarilor de a învăţa limba română, pentru că, repet, noi ne dorim pentru copiii noştri un viitor mai bun, o viaţă mai bună, un job bine plătit aici, în România. Noi nu ne dorim ca să plece în alte ţări copiii noştri, îi vrem aici, aproape de noi”, a declarat Kallós Zoltán, pentru agenția Agerpres, la finalul unei mese rotunde organizată de Uniunea Cadrelor Didactice Maghiare din România, pe tema predării limbii române pentru elevii maghiari.


Kallós Zoltán a explicat că, din anul şcolar 2011-2012, s-a implementat o programă specială pentru copiii care studiază în limba maghiară, care în mare parte este una bună, dar s-a dovedit că în multe situaţii nu a fost corect aplicată, motiv pentru care se doreşte organizarea unor cursuri de formare pentru cadrele didactice.


„Programa în mare parte este bună, ceea ce mi s-a confirmat şi azi la Miercurea Ciuc, la această întâlnire, unde am participat alături de educatoare, învăţătoare, profesori de limba şi literatura română, inspectori şcolari. Programa este bună, bineînţeles necesită mici corecţii. Dar, din păcate, în foarte multe situaţii nu a fost aplicată corect. Şi atunci ne dorim cursuri de formare pentru profesori, pentru a folosi corect această programă, începând de la nivel preşcolar, pentru că în contact cu limba română se intră de la nivelul preşcolar. (…) Şi atunci, ne dorim, ca toţi aceşti profesori, care predau limba şi literatura română sau comunicare în limba română la toate nivelurile, să fie formaţi în acest sens. Ne dorim un proiect care să acopere mai multe lucruri, în sensul în care ne dorim şi materiale auxiliare, materiale didactice, ne-am dori chiar nişte jocuri pe calculator (…) care să dezvolte competenţe de comunicare în limba română, pentru că atunci limba română o învaţă fără să-şi dea seama, intră practic în subconştientul acelui copil. Sunt mai multe lucruri pe care ni le dorim prin acest proiect, dar obiectivul principal este ca toţi copiii care sunt vorbitori nativi de limba maghiară şi acasă nu au cum să vorbească limba română să reuşească, la finalizarea studiilor, să comunice cât mai bine în limba română”, a conchis secretarul de stat în Ministerul Educaţiei.


Şi inspectorul şcolar în cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Harghita, Bartolf Hedwig, care a elaborat mai multe manuale de limba română, este de părere că marele neajuns este legat de formarea cadrelor didactice, pe care trebuie pus accent în viitor.


„Marele neajuns se înregistrează în domeniul formării cadrelor didactice, pentru că dacă partea aceasta scriptică, să o numim, programe şcolare, manuale şcolare, este deja asigurată, nu a fost asigurată pe deplin formarea cadrelor didactice. În plus, acest proces durează. Ţin minte că şi în cazul predării limbilor moderne acest proces a durat vreo zece ani, din 1990 până în 2000, pentru că lumea nu se schimbă instantaneu. Trebuie să îţi schimbi stilul de predare, trebuie să-ţi schimbi toate metodele şi ceea la un moment ţi s-a părut că funcţionează îţi dai seama, pe parcurs, după un proces de conştientizare, că trebuie puţin modificat, trebuie puţin adaptat şi trebuie făcut acel pas spre aplicarea metodelor comunicative, pentru că, în cazul în care elevii noştri nu vor putea comunica, nu vor înţelege subiectul, nu vor putea da răspunsuri competente, ei nu vor putea obţine note mari”, a declarat Bartolf Hedwig pentru Agerpres. 

Directorul Casei Corpului Didactic din Miercurea Ciuc, Ferencz Salamon Alpár, a precizat că s-a luat decizia înfiinţării unui Consiliu Consultativ în cadrul Uniunii Cadrelor Didactice Maghiare, care să formuleze propuneri pentru Ministerul Educaţiei de îmbunătăţire a predării limbii române în şcolile maghiare.


„S-a concluzionat că este nevoie de programe de formare, este nevoie de materiale auxiliare, metodice mai mult, (…) pentru profesorii care predau în aceste şcoli, ca să aibă întotdeauna la îndemână un fel de compas ca să poată să regleze şi să asigure aceeaşi calitate de bază în procesul de predare. Şi s-a şi convenit să se înfiinţeze un Consiliu Consultativ care să lucreze la propuneri de îmbunătăţire a diferitelor aspecte care se ivesc în domeniul acesta de predare a limbii române în şcolile maghiare. Se va întruni periodic şi va ajuta UCDM în a face propuneri către minister, tocmai să se îmbunătăţească şi să arate anumite aspecte care trebuie reglate şi analizate”, a declarat Ferencz Salamon Alpár pentru Agerpres.

Masa rotundă pe tema predării limbii române în şcoli şi secţiile cu predare în limba maghiară s-a desfăşurat la Casa Corpului Didactic „Apáczai Csere János” din Miercurea Ciuc, în cadrul Şcolii de vară „Academia Bolyai”, organizată de Uniunea Cadrelor Didactice Maghiare din România.

Sursa: hotnews.ro

Foto: librescu.ro

Categories
Interviuri Opinii

Noi precizări în EXCLUSIVITATE: În educație, „limba română ca limbă străină pentru minoritatea maghiară” nu există!

După intenția de a fura Ardealul, marele reproș adus comunității maghiare din România este acela că refuză să învețe și să vorbească limba statului. Oricâte explicații s-au oferit în timp despre dificultatea la care sunt supuși elevii maghiari când vine vorba despre modalitatea de predare a limbii române în școli, răspunsul celor din banca acuzării e mereu același: „Să învețe, domne, limba română că trăiesc în România! Sau să plece la ei în Ungaria dacă nu le convine” – desigur, cu variante multiple, deseori grosolane, ale acestei idei.

Deși lucrurile par a începe să se schimbe, în sensul că cineva în zona guvernamentală începe să accepte că un minoritar care acasă, pe stradă și la școală vorbește exclusiv în limba maternă trebuie ajutat și susținut să învețe limba statului. Metoda de până acum, prin care copiii maghiari foloseau aceleași manuale și răspundeau la aceleași cerințe cu cei români, în mod clar nu a fost eficientă și nu are rezultate pozitive. Din informațiile primite de la Inspectoratul Școlar Județean Covasna reiese că noile programe școlare pentru minoritatea maghiară s-au aliniat directivelor europene, ceea ce naște speranța unei schimbări într-un viitor mai mult sau mai puțin apropiat, chiar dacă prezentul nu diferă de ce a fost până acum.

Totul este cu atât mai încurajator, cu cât perspectiva din care cadrele didactice din regiune privesc lucrurile este nu doar pragmatică, ci aproape poetică.

„Limba română este, pentru minoritatea maghiară, limbă ne-maternă care îi oferă minorității maghiare competențele lingvistice necesare inserției sociale. Limba română este un instrument de comunicare care îi formează elevului de etnie maghiară, pe lângă competența lingvistică, competența culturală, interculturală, respectiv competența suport pentru dezvoltarea personală”,

Kiss Imre, în exclusivitate pentru contact-kontakt.ro

Prin aceste fraze, inspectorul școlar general Kiss Imre dovedește nu doar că maghiarii vor să învețe română, ci și că o percep ca pe o investiție necesară pentru propria dezvoltare și pentru formarea lor ca persoane multiculturale.

Este de netrecut cu vederea modul subtil și elegant prin care inspectorul Kiss Imre abordează și corectează formularea care naște controverse și generează conflicte, respectiv „limba română ca limbă străină pentru minoritatea maghiară”. Pentru românii patrioți, vehicularea acestei sintagme este un fel de blasfemie și se traduce adesea ca o raportare eronată și ostilă a etnicilor maghiari la limba statutului. Or, înlocuirea termenului „străină” cu „ne-maternă” este o soluție pe cât de rafinată, pe atât de împăciuitoare. De altfel, inspectorul a făcut precizarea că nici în Legea Educației Naționale nu există noțiunea de „limba română ca limbă străină pentru minoritatea maghiară”, noțiune care este uzitată eronat, așadar, îndeosebi în presă și în spațiul public.

Prin urmare, lămurită fiind terminologia optimă de exprimare a problemelor din prezent, nu ne rămâne decât să ne bucurăm de faptul că există un cadru legal care ne umple tuturor sufletele de speranțe, întrucât aflăm că au fost elaborate programele noi începând cu clasa pregătitoare până la clasa a VIII-a, la disciplina limba română studiată de minoritatea maghiară, pentru a facilita învățarea limbii române și mai ales comunicarea în limba română. Ne mai rămâne apoi să așteptăm ca toate aceste aspecte cuprinse în legislație să se și implementeze realmente, iar problema limbii române să devină pentru generațiile viitoare de maghiari doar o amintire în fața căreia vor zâmbi îngăduitor.

Mirela Cara-Dragu

Categories
Locale Stiri

Slujba în limba maghiară pentru ceangăii din Moldova, amânată momentan din cauza COVID-19

Recent, agenția ungară MTI a publicat un articol din care reiese că, pe fondul restricțiilor impuse de autorități în vederea combaterii epidemiei de corona virus, slujba în limba maghiară la care ar fi urmat să participe ceangăii din Bacău a fost amânată. Este vorba despre o slujbă care are loc o dată pe lună și care s-ar fi putut ține, respectând regulile valabile după relaxare. Felix Măriuţ, parohul romano-catolic de la Faraoani, care oficiază slujbele în maghiară, a precizat portalului Maszol.ro: „Episcopia Romano-Catolică de Iaşi a dispus anularea slujbei din luna iunie, deoarece biserica din Bacău desemnată pentru acest scop este prea neîncăpătoare și oamenii vin din sate diferite, nu pot fi asigurate condiţiile corespunzătoare”, se arată în sursa citată.

Favorizată de context, măsura nu ar fi avut de ce să trezească suspiciuni în rândul credincioșilor dacă ea s-ar fi aplicat și în cazul slujbelor oficiate în limba română. După spusele lui János Antal, preşedinte al Asociaţiei Culturale Faraoani, care organizează deplasările din mai multe localităţi ceangăieşti la slujba maghiară de la Bacău, interdicția a fost aplicată exclusiv în cazul ceangăilor. 

Ceangăii din Moldova, care după unele studii vorbesc un dialect local al limbii maghiare, iar după alte studii se consideră a fi bilingvi, „care vorbeau românește în graiul lor vechi adus din Transilvania”, reprezintă un subiect de dispută între cercetători.

Prin Tinka Nistor, preşedinta Asociaţiei Sfântul Ştefan din Pustiana, cea mai importantă susţinătoare a slujbelor maghiare în Moldova, se încearcă de aproape treizeci de ani convingerea conducerii Diecezei de Iaşi pentru autorizarea celebrării slujbelor și în limba maghiară.

Episcopul Petru Gherghel, originar din Neamț, deci cunoscător al ceangăilor și probabil având el însuși origini ceangăiești, aflat la conducerea diecezei timp de 41 de ani, care s-a pensionat în luna august 2019, spunea la începutul anilor 2000 că va permite slujba în limba maghiară doar dacă se va convinge că cel puţin 2% din credincioşi nu înţeleg limba română. Mai târziu, a refuzat slujbele în maghiară pe motivul că limba ceangăiască nu este identică cu limba maghiară. În sfârşit, în perioada organizării vizitei Papei Francisc în România în anul trecut, începând din ianuarie 2019 a permis ţinerea unei slujbe în limba maghiară în biserica parohială Sfântul Nicolae din Bacău, în amiaza ultimei duminici a fiecărei luni.

Pe de altă parte, dată fiind speranța unei reveniri la normalitate, Dieceza de Iaşi nu ar avea nimic de câștigat din acest joc. Ar fi cel mult o șicană școlărească, lipsită de sens, care nu ar face decât să păteze imaginea instituției. Nici măcar crearea unui precedent în vreme de COVID-19 nu ar garanta interzicerea definitivă a slujbelor în limba maghiară. 

În cele opt judeţe moldovene care aparţin Diecezei din Iaşi – potrivit datelor publicate pe site-ul diecezei – sunt înregistraţi 206 000 de credincioşi romano-catolici. Cercetătorii maghiari estimează la 30-40 000 numărul catolicilor ceangăi din Moldova, ceea ce ar justifica oficierea de slujbe și în limba maghiară.

Același episcop Petru Gherghel susținea în cadrul unui discurs la Seminarul Internaţional „Originea, limba şi cultura ceangăilor” (2002) faptul că „ceea ce însă ne preocupă și ne interesează cel mai mult este starea de spirit a acestor credincioși, sentimentele și convingerile lor. În acest sens respingem și considerăm neavenite toate analizele și soluțiile care nu țin cont de convingerea catolicilor din Moldova, a tuturor celor care vorbesc o limbă sau alta și cum este și firesc a celor care sunt definiți sau mai bine zis porecliți, ceangăi. Termenul de ceangău nu reprezintă un etnonim, nu desemnează o etnie deosebită și nu este însușit de majoritatea celor cărora le este atribuit. Așa ne-au spus și așa ne spun istoricii și toți cei care alcătuiesc sau se ridică din acest grup al catolicilor moldoveni.”

Foto: adevarul.ro

Categories
Opinii

Limba maghiară obligatorie pentru români? De ce nu și romanes sau tătară?

Unul dintre subiectele pe marginea cărora oamenii par să discute și să polemizeze la infinit este problema limbii române pentru minoritarii maghiari. De la prezumpții mai mult sau mai puțin fondate, cum că ungurii din România refuză să vorbească limba oficială a statului, la argumentele celeilalte tabere, că limba română nu este predată după o metodă eficientă, mereu se găsește ceva de spus. 

În orice caz, de fiecare dată când contextul îi este favorabil vreuneia dintre părți, subiectul este readus în discuție și prezentat din fel și fel de perspective. Un exemplu recent este petiția formulată de János Mezei, preşedintele Partidului Civic Maghiar (PCM), și transmisă către premierului Ludovic Orban și ministrul Educaţiei, Monica Anisie, prin care solicită eliminarea probei de limba română de la examenul de bacalaureat pentru elevii maghiari. 

Argumentul pe care se sprijină cererea lui János Mezei este acela că o probă în plus la Bac pentru elevii maghiari este un act discriminatoriu, ei fiind nevoiți să facă eforturi suplimentare. Ca urmare, soluția pe care politicianul o propune în numele unui viitor mai bun al Transilvaniei, este fie ca, în loc de proba la limba română, la examenul de absolvire a liceului să se susțină doar o probă la limba maternă – atât de către români, cât și de către maghiari – fie ca, în programa școlară a elevilor români din Transilvania, să se introducă studiul limbii maghiare.

Ideea este cel puțin hilară. Chiar dacă maghiarii reprezintă cea mai numeroasă etnie de pe teritoriul țării noastre, totuși nu sunt și singura etnie. Conform datelor înregistrate la ultimul recensământ, a doua clasată din punct de vedere numeric este minoritatea romilor. Dacă aceștia sau minoritățile care îi succed ar emite aceeași pretenție ca în zonele în care sunt ei concentrați să fie introdusă limba lor maternă ca studiu obligatoriu pentru elevii români, cum ar fi gestionată această poveste de către Guvern și Ministerul Educației? Este destul să ne oprim de pildă la județul Mureș, unde conform Medifax, la recensământul din 2011, au fost declarați cei mai mulți etnici romi. Dacă elevii români din județul respectiv ar începe să studieze limba maghiară, dar nu și romanes, în sălile de curs, oare nu ar fi discriminatoriu față de minoritarii care vorbesc această limbă? Dar pentru minoritarii din Dobrogea, nu ar fi discriminatoriu să nu își vadă limbile materne studiate de românii în școlile din zonă? Argumentul suplimentar al președintelui PCM, că în Serbia funcționează această formulă, este, în opinia mea, ales forțat pentru că vorbim de un cu totul alt context, din foarte multe puncte de vedere. 

Inițiativa este cu atât mai lipsită de sens, cu cât în România nu există o lege prin care minoritarii etnici să fie obligați să vorbească limba statului. Cetățeania română nu atrage în sine această obligativitate. Este o chestiune de alegere și principiu. Neexistând o asemenea lege pentru minoritari, ce cadru legal ar putea fi creat pentru a legitima o eventuală obligativitate a elevilor români din Transilvania de a învăța limba maghiară?

Sunt în totalitate de acord că predarea limbii române pentru minoritari se face cu metode ineficiente, dacă nu chiar jenante. Știu că sistemul de învățământ are mari hibe în această privință. Cu toate acestea, să încerci să ieși în față, cel mai probabil cu interese electorale, cu asemenea idei este mult prea departe de legea bunului simț și a respectului față de etnia ale cărei interese pretinzi că urmărești să le reprezinți. Da, e normal să lupți pentru a-i ajuta să învețe ușor limba statului, dar nu, nu e deloc normal și decent să vehiculezi în spațiul public idei așa năstrușnice sperând că cineva te va lua în seamă. Iar eu, dacă aș fi etnic maghiar, nu aș vota niciodată cu un partid care, afișând un interes real față de nevoile mele, scormonește prin dedesubturi ca să pună în lumina reflectoarelor inechități închipuite, doar pentru a alimenta frustrarea și indignarea oamenilor. Un joc politic bazat pe un truc ușor de mirosit. Ce trist!