Categories
Opinii

Cum a cheltuit UDMR 3500 de lei pe un proces aproape absurd

Jurnalistul Sipos Zoltán, care derulează proiectul de jurnalism de investigaţii Átlátszó Erdély publicat de către Asociaţia „Atlatszo Erdely Egyesulet”, cu sediul în Cluj-Napoca, a publicat recent un articol amplu în care prezintă pe larg cronologia unui conflict aproape absurd cu UDMR, care a refuzat să îl introducă în baza de date pentru contactul cu presa. Uniunea a pierdut în prima instanță, a fost obligată să includă adresa jurnalistului în baza de date, dar a preferat să facă recurs. După cum relatează Sipos Zoltán a pierdut și în apel.  

„UDMR-ul s-a avântat în procesul cu cea mai mică miză din spațiul public maghiar din Transilvania, fără niciun rost. A pierdut și în apel, deci pe lângă cei 2000 de lei din prima instanță, mai are de plătit 1500 de lei cheltuieli de judecată, pe lângă onorariul propriului avocat.

Toate astea s-ar fi putut evita foarte ușor dacă îmi includeau adresa de email pe lista biroului de presă al Prezidiului Executiv și îmi trimiteau notificări despre evenimente de presă.

Dar despre ce este vorba?

Cu mulți ani în urmă, fiind jurnalist la portalul internet Transindex, pur și simplu nu mai scăpam de anunțurile celor responsabili cu presa din birourile Prezidiului Executiv al UDMR-ului. Invitațiile veneau pe cel puțin două sau trei canale de fiecare dată când se organiza vreun eveniment de presă. Am primit invitația prin email, m-au anunțat superiorii mei (care la rândul lor au fost anunțați și ei), și – ca să fie mai sigur – în ziua evenimentului m-a sunat și cineva de la UDMR, ca nu cumva să uit. 

Astfel, în acele vremuri frumoase primeam newsletter-ul UDMR pe email de mai multe ori pe zi. S-au ținut conferințe de presă la fiecare eveniment nesemnificativ, și era obligatoriu să scremi măcar 3-4 paragrafe despre ele. Iar în campaniile electorale, mic-dejunurile de presă, introducerea noilor candidați, sau diferitele evenimente de campanie sporeau suspansul.

Ce-i drept, câteodată am avut parte și de discuții interesante. Acestea de obicei nu erau legate de vreun eveniment public, jurnaliștii maghiari din Cluj fiind invitați la discuții informale de către politicieni de vază ai UDMR. La aceste întâlniri s-au ivit apoi tot felul de subiecte, și după câteva pahare de vin s-a ajuns la conversații de bun simț.

Dacă la Transindex evenimentele UDMR erau pur și simplu de neevitat – invitațiile îmi veneau pe mail fără să le fi cerut –, după ce am fondat Átlátszó Erdély lucrurile s-a schimbat radical. Timp de ani de zile, am primit zero astfel de invitații.

UDMR-ul sigur are numărul meu de telefon

Toate acestea în pofida faptului că, deși adresa mea de mail s-a schimbat de atunci, numărul meu de telefon a rămas același. Și UDMR-ul sigur are acest număr: pe vremuri, cei de la presă m-au sunat de multe ori. Numărul există în sistem și acum, în timpul campaniilor electorale primesc regulat mesaje care îndeamnă la vot (pentru care eu niciodată nu mi-am dat acordul).

La fel, solicitările mele trimise politicienilor UDMR rămân de obicei fără răspuns. Se comportă de parcă mi-ar făcea mie o favoare dacă îmi răspund la întrebări la timp și la obiect. Însă situația e alta: este în primul rând interesul unei persoane publice ca opinia sa să fie publicată în presă. Acest lucru este o datorie față de alegători, nu față de autorul articolului.

După ce am aflat ulterior de conferințe de presă la care ar fi fost important să particip, am decis să nu mai aștept să mă cheme, ci eu îi voi ruga pe cei de la biroul de presă al UDMR să mă includă pe lista lor ca să primesc invitații. Deși am primit răspuns pozitiv imediat, invitațiile și newsletter-urile de UDMR tot nu primeam.

Legea nu se referă la UDMR?

În octombrie 2019 am depus o solicitare scrisă de avocat la Prezidiul Executiv, în care am făcut referire la Legea 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public. Această lege, precum și normele de aplicare stipulează că presa trebuie informată despre conferințele de presă și alte asemenea evenimente din timp, și accesul reprezentanților presei la astfel de evenimente nu poate fi îngrădită în niciun fel.

Legea mai spune și că acreditarea de presă se poate anula sau retrage doar dacă ziaristul respectiv împiedică desfășurarea normală a activității autorității publice. Opiniile exprimate în presă ale ziaristului nu pot constitui un motiv pentru retragerea acreditării.

În cazul în care se retrage acreditarea unui ziarist, trebuie asigurată acreditarea unui alt ziarist al aceluiași organ de presă.

Răspunsul Președintelui Executiv de atunci, Bálint Porcsalmi: reglementările Legii 544/2001 nu se referă la UDMR, pentru că aceasta nu este o autoritate publică. Acest argument a fost respins de instanță și atunci, și de mai multe ori după aceea, arătând că UDMR în calitate de organizație cu activitate de interes public și finanțată din bani publici cade sub incidența legii 544/2001. 

Porcsalmi a mai spus că UDMR-ul nu are procedură de acreditare, și a susținut că evenimentele publice cu participarea presei sunt întotdeauna anunțate (însă nu a precizat unde).

UDMR refuză soluția rezonabilă chiar și după sentința în prima instanță

Am decis să îi acționăm în instanță: Tribunalul Cluj a dat curs cererii noastre în iulie 2020. A hotărât emiterea acreditării de presă, și a obligat UDMR-ul să ne trimită invitații la conferințe de presă și alte asemenea evenimente (justificarea se poate citi aici).

Deși cererea noastră s-ar fi putut soluționa în zece secunde, Prezidiul Executiv nu preferă soluțiile rezonabile. Au atacat hotărârea instanței, iar în martie 2021 Curtea de Apel Cluj – dând curs apelului – a hotărât emiterea acreditării de presă.

În recurs, hotărârea din prima instanță s-a modificat în sensul că UDMR nu este obligată să acrediteze pe Átlátszó Erdély ca organism de presă, dar în toate celelalte aspecte au confirmat hotărârea din prima instanță (justificarea se poate citi aici). 

Instanța a confirmat din nou că, deși în ceea ce privește forma legală, UDMR-ul este o asociație, însă utilizează bani publici și desfășoară activități de interes public, de aceea cade sub efectul Legii 544/2001 și este obligată să furnizeze informații de interes public.

Eu sper că de acum încolo Prezidiul Executiv va deveni mai rezonabil și nu va trebui să chemăm executorul judecătoresc. În cazul din urmă, povestea poate ajunge să fie și mai scumpă”. 

Sursa: atlatszo.ro

Foto: Facebook/ Átlátszó Erdély

Categories
Internationale Stiri

Ungaria: Libertatea presei, știrbită din nou – Klubrádió încetează emisia

Klubrádió, un post de radio independent din Ungaria, care adesea aduce critici guvernului Viktor Orbán, își va înceta emisia începând cu 14 februarie, potrivit unei decizii a Consiliului ungar pentru media, care supraveghează societățile din domeniul informației din țară. O decizie care îngrijorează Consiliul European, transmite France24.

Consiliul Europei denunță încă un atac asupra libertății presei în Ungaria: primul post de radio independent din acest stat membru al UE, își va înceta activitatea după ce i-a fost respinsă cererea de a-și păstra licența, marți, 9 februarie.

Directorul radioului a reclamat această „decizie ruşinoasă şi laşă” din partea Tribunalului din Budapesta. „Vom cere intervenția Curții Supreme”, a declarat András  Arató pentru AFP. El a promis că de luni va continua activitatea pe internet, invitând ascultătorii să-i „susțină”.

„Într-o dictatură nu este loc pentru vocile libere”, a reacţionat Dési János, unul dintre prezentatorii postului.

În luna septembrie a anului trecut, Consiliul ungar pentru media (NMHH), care supraveghează toate societăţile din domeniul informaţiei din Ungaria, a refuzat să prelungească licenţa de operare a postului de radio, care expiră pe 14 februarie.

Consiliul, creat în 2011 sub egida lui Viktor Orbán, a susţinut că postul de radio a depus de două ori cu întârziere în decurs de un an o serie de documente administrative. Totuși, l-a autorizat să candideze pentru aceeași frecvență, care deservește în principal capitala Budapesta.

 Klubrádió a sesizat tribunalul din Budapesta pentru a cere un permis temporar de emisie, în aşteptarea rezultatului licitaţiei, care va veni probabil abia peste câteva luni. De asemenea, alte două posturi de radio au depus cerere.

Însă instanța a decis că această cerere „depășește domeniul său de competență”. În ceea ce privește încălcarea normelor, a decis în favoarea NMHH, asigurând că reînnoirile licențelor nu au fost automate.

Acesta este încă un obstacol pentru mass-media maghiară independentă, care este sub presiune după revenirea la putere a lui Viktor Orbán în 2010.

Klubrádió a început să transmită începând cu anii 1990 și s-a confruntat cu o serie de obstacole și lupte juridice în ultimii ani pentru a putea să-și continue activitatea.

În afară de acest caz, mai multe mass-media independente au fost nevoite să-și înceteze activitatea și au fost preluate de cei apropiați de guvern, cum ar fi site-ul de știri Index, ai cărui jurnaliști au demisionat în vara anului 2020.

În același timp, presa publică este acuzată că a fost transformată într-un instrument de propagandă.

„O altă voce redusă la tăcere în Ungaria. O altă zi tristă pentru libertatea mass-mediei”, a reacționat pe Twitter comisarul Consiliului Europei pentru Drepturile Omului, Dunja Mijatovic.

Și Statele Unite și-au exprimat îngrijorarea cu privire la „un nou atac asupra libertății presei în Ungaria”.

„Încurajăm guvernul maghiar să promoveze un spațiu mass-media deschis, să respecte statul de drept și principiul transparenței”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price.

La rândul său, diplomația franceză, apreciază că este vorba de „un mesaj foarte îngrijorător în ceea ce privește pluralismul și independența mass-media” și a solicitat Ungariei să „respecte angajamentele sale europene în acest domeniu”.

În acest moment, Ungaria ocupă locul 89 din 180 în clasamentul mondial al libertăţii presei, publicat de ONG-ul Reporteri fără frontiere. Acum 10 ani, când Viktor Orbán a devenit ministru, țara ocupa locul 23.

La finalul anului 2018, Bruxelles a lansat o procedură excepțională pentru riscul unei „încălcări grave” a valorilor UE, accentuând în special situația pluralismului media în Ungaria.

Sursa și foto: rfi.ro

Categories
Internationale Stiri

Radio Europa Liberă nu se teme de cenzură și revine în Ungaria

Pe fondul discuțiilor tot mai aprinse din ultima perioadă despre cenzura pe care actualul guvern al Ungariei o exercită asupra presei, Radio Europa Liberă/Radio Libertatea a decis să revină în Ungaria din această toamnă. 

Serviciul ungar al Radio Europa Liberă/Radio Libertatea (Radio Free Europe (RFE) / Radio Liberty- RL) a revenit în Ungaria de marți, 8 septembrie, după declinul accentuat înregistrat de libertatea presei în această țară. „Suntem încântați să ne întoarcem în Ungaria cu programe de ultimă generație și angajamentul scris al RFE/RL de a servi interesul public prin relatarea despre problemele care contează cel mai mult pentru publicul nostru”, a afirmat Daisy Sindelar, președinte în exercițiu al RFE/RL.

„Avem o echipă remarcabilă de jurnaliști locali, care sunt hotărâți să meargă la sursă pentru știri de încredere și nepărtinitoare”, a mai declarat ea.

Serviciul va fi condus de Gyula Csak, fost jurnalist și editor pentru Euronews și producător și corespondent pentru BBC. El a lucrat și pentru numeroase agenții de presă maghiare.

RFE/RL și-a anunțat planurile pentru relansarea Serviciului în limba maghiară în toamna lui 2019 ca replică la diminuarea dramatică a peisajului media din Ungaria, lucru vizibil într-un declin de 16 poziții, până pe locul 89, în Indexul Libertății Presei din 2019, realizat de Reporteri Fără Frontiere.

În ultimul deceniu, guvernul condus de Viktor Orbán a preluat controlul asupra majorității redacțiilor fie direct, fie indirect. Televiziunea și radioul public și agenția națională de știri au intrat sub control guvernamental în 2011.

În 2019, circa 500 de instituții media private au fost concentrate în Fundația Central Europenă pentru Presă și Media, controlată de apropiați ai Guvernului Orbán.

Serviciul în limba maghiară al Radio Europa Liberă, cunoscut ca Szabad Europa Radio, a operat la Munchen în timpul Războiului Rece și a fost închis în 1993.

Reîntoarcerea în Ungaria marchează a treia țară membră UE în care se află RFE/RL, după redeschiderea în 2019 a birourilor din România și Bulgaria.

Sursa: Radio Europa Liberă România

Foto: newsmaker.ro

Categories
Stiri

UDMR, obligată de instanță să invite la conferințele de presă și ziariști incomozi. Sentința nu este definitivă

Publicația de limbă maghiară Atlatszo și ziaristul Zoltan Sipos au câștigat un proces cu UDMR prin care organizația condusă de Kelemen Hunor este obligată să îi invite pe jurnaliștii publicației la conferințele de presă și la alte acțiuni publice și să le furnizeze orice informație de interes public despre activitatea Uniunii.

Publicația Atlatszo și ziaristul Zoltan Sipos au dat în judecată UDMR pentru că refuză să îi acrediteze la acțiunile publice organizate de Uniune.

Tribunalul Cluj a dat câștigat de cauză publicației. Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs.

„Obligă pârâta UDMR să acrediteze reclamanţii solicitanţi – Asociaţia A.E.E. şi reclamantul Ş. L.Z. şi pe cale de consecinţă să elibereze legitimaţiile de acreditare pentru reclamanţii solicitanţi. Obligă pârâta UDMR să informeze în timp util reclamanţii asupra conferinţelor de presă sau oricăror alte acţiuni publice organizate de UDMR, -Să furnizeze reclamanţilor orice informaţie de interes public care priveşte activitatea UDMR; -Să informeze în timp util şi să asigure accesul reclamanţilor la activităţile şi acţiunile de interes public organizate de UDMR; -Să asigure periodic sau de fiecare dată când activitatea UDMR-ului prezintă un interes public difuzarea de comunicate, informări de presă, organizarea de conferinţe de presă, interviuri sau briefinguri către reclamanţi; -Să difuzeze reclamanţilor dosare de presă legate de evenimente sau activităţi ale UDMR. Obligă pârâta la 2.000 lei cheltuieli de judecată în favoarea reclamanţilor. Cu recurs în 15 zile de la comunicare”, se arată în minuta instanței.

Átlátszó.ro a câştigat în iunie şi un proces privind comunicarea informaţiilor de interes public împotriva UDMR.
Hotărârea pronunţată în acest proces obligă UDMR, printre altele, la comunicarea listei imobilelor aflate în proprietatea uniunii sau
închiriate de aceasta, inclusiv adresele imobilelor, lista operelor de artă cumpărate de UDMR, lista completă a parcului auto, lista
contractelor încheiate cu valoare de peste 5 000 euro. UDMR a declarat recurs împotriva acestei hotărâri. Data dezbaterii în a doua instanţă nu a fost încă stabilită.

Sursa: hirado.hu, g4media.ro

Categories
Internationale Stiri

„Szabad ország, szabad sajtó/ Țară liberă, presă liberă”. Protest masiv la Budapesta pentru susținerea jurnaliștilor de la Index.hu

Mii de persoane au ieșit în stradă la Budapesta pentru a se solidariza cu jurnaliștii de la portalul Index.hu, care au demisionat în grup acuzând conducerea țării de presiuni politice. Index este portalul online cu cele mai multe accesări din Ungaria (aproximativ 1,5 milioane pe zi – raportat la o populație totală de doar 10 milioane), iar multe articole publicate sunt critice la adresa guvernului. La protestele de vineri seara din Budapesta au participat aproape 10.000 de oameni.

Protestatarii s-au adunat în apropierea redacției Index. De acolo au pornit pe malul Dunării spre sediul premierului ungar Viktor Orbán. În repetate rânduri, demonstranții i-au aplaudat pe jurnaliștii de la Index pentru munca lor. Mulți au strigat. “Suntem alături de voi” și “Țară liberă, presă liberă”. 

Redactorul-șef al portalului online Index, Szabolcs Dull, a fost concediat miercuri (22.7.2020). Încă la sfârșitul lunii iunie, el a publicat un articol în care avertiza cu privire la creșterea influenței unor antreprenori apropiați de guvernul ungar asupra redacției Index. În discursul său de adio, Dull a declarat miercuri: “Index este o fortăreață pe care vor să o distrugă.”
După concedierea lui Dull, întreaga redacție Index l-a sprijinit, solicitând să fie reangajat. Conducerea nu a reacționat însă. 
Vineri, peste 80 de angajați ai Index au demisionat, printre care redactoarea-șefă adjunctă Veronika Munk și mai mulți redactori care erau în funcții de conducere. Veronika Munk a anunțat deja că vrea să înființeze un nou portal independent alături de alți foști redactori de la Index. 

În urmă cu trei ani, compania căreia îi aparține portalul a fost preluată de antreprenori apropiați partidului Fidesz al lui Viktor Orbán. O fundație urma însă să garanteze în continuare independența portalului Index. În luna martie a acestui an, întreaga publicitate a fost însă scoasă din atribuțiile portalului și supusă controlului direct al proprietarilor. Cu o lună în urmă, proprietarii au cerut redacției, conducerii portalului, dar și fundației ca materialele publicate să fie mai puțin critice la adresa guvernului – ceea ce a dus la ruptura dintre conducere și redactorul-șef Dull, alături de aproape întreaga redacție. 

Potrivit analiștilor media din Ungaria, aproximativ 90 la sută dintre instituțiile media maghiare sunt, în prezent, sub controlul guvernului. Mulți se tem că și Index va ajunge complet pe linia politică a conducerii de la Budapesta, conform unui model la care a recurs guvernul Fidesz de mai multe ori în trecut: întâi, antreprenori apropiați de guvern cumpără instituții media critice. Apoi, ele sunt aduse pe linia partidului aflat la guvernare sau închise. În 2015, portalul online Origo – odinioară, cel mai mare portal critic – și-a schimbat proprietarii, fiind considerat între timp o portavoce a guvernului Orbán. Un an mai târziu, cel mai mare cotidian al Ungariei, Népszabadság, a fost închis. 

Posturile publice de radio și TV ungare se află încă din 2010 sub controlul statului, iar majoritatea posturilor private, cât și aproape întreaga presă locală sunt în posesia unor antreprenori apropiați partidului Fidesz. Centralizarea peisajului mediatic din Ungaria se reflectă negativ și în clasamentul realizat de Reporteri fără Frontiere: la capitolul libertății presei, Ungaria a ajuns pe locul 89 din 180 de țări. 

Sursa: dw.com.

Categories
Opinii

Două rapoarte internaţionale: Cât de liberă este presa liberă din România și Ungaria?

Când vine vorba despre presă, deseori oamenii discută folosind sintagme stereotipe precum „a patra putere în stat”, „manipulare” sau „libertatea presei”. Teoretic, pentru o informare corectă și obiectivă a cetățenilor, presa trebuie să dispună de o libertate de expresie care să nu fie atinsă nici măcar tangențial de vreun fel de cenzură din partea autorităților statului. Cât despre obiectivism, acesta va fi întotdeauna subjugat subiectivismului celui ce relatează evenimentele, chiar și în cazul celor mai bune intenții de a rămâne fideli față de deontologie.

Libertatea presei depinde în primul rând de formele de guvernământ din fiecare țară în parte. Se consideră că democrația este cadrul perfect pentru o presă liberă, însă totul stă, în fapt, sub semnul relativității și al nuanțelor de tot felul. O dovedesc monitorizările, clasamentele și rapoartele care se fac la anumite intervale pe acest subiect.

De pildă, în Raportul anual pe 2019, emis de Consiliul Europei, se precizează încă de la început că libertatea presei în Europa este mai fragilă ca niciodată după Războiul Rece, având în vedere faptul că jurnaliştii au de înfruntat fel și fel de obstrucții, ostilități și chiar violențe, atunci când se aventurează în investigații și reportaje care aduc beneficii publicului larg și devin incomode pentru persoanele influente. De aceea, Consiliul Europei le cere statelor membre să creeze condițiile optime pentru a spori libertatea presei, atât prin cadre legislative care să o susțină, cât și în practică.

Într-un clasament realizat de cea mai mare organizaţie pentru apărarea drepturilor ziariştilor „Reporteri fără frontiere” (RSF) privind libertatea presei în 180 de state ale lumii, observăm de pildă că România, stat membru UE de 13 ani, ocupă locul 48. Prin comparație, vecinii noștri unguri se situează chiar mai jos, la poziția 89. „Ziariştii independenţi obţin tot mai greu informaţiile, nu pot adresa întrebări în mod liber parlamentarilor şi nu pot participa la diferite evenimente publice. Politicienii partidelor de guvernământ nu acordă interviuri instituțiilor de presă care critică Guvernul, iar birourile de presă ale instituţiilor publice refuză să răspundă la întrebările mass-mediei independente, se mai arată în raport, care adaugă: în 2019, controlul guvernului de la Budapesta asupra mass-media s-a intensificat prin alegerea altor membrii ai FIDESZ în Consiliul Media. În asemenea condiţii se justifică faptul că Ungaria a pierdut două poziţii în clasament”, după cum se arată într-un articol g4media.

Situația presei din Ungaria este motiv de îngrijorare și pentru Consiliul Europei care, în raportul amintit anterior, include țara vecină, care pedepsește cu închisoarea difuzarea de informații false, pe lista țărilor care subjugă presa sistematic în ultima vreme, alături de țări precum Turcia, Rusia sau Italia – perioada COVID-19, fiind chiar o oportunitate de care profită și mai mult în direcția propusă.

Privit din afară, cazul Ungariei poate fi tratat cu indulgență, în sensul în care în opinia multora, pedepsirea știrilor false este dreaptă și perfect justificată. Dacă privim însă lucrurile și din perspectiva abuzurilor, dar mai ales a dificultății de a demonstra că o știre este sau nu falsă, atunci nimeni nu garantează că acuzația de știre falsă nu se poate aduce arbitrar (și chiar susține cu probe inventate) oricărei publicații sau oricărui jurnalist independent care deranjează cu ceva guvernul sau îi șifonează în vreun fel imaginea, putând ajunge lejer la situații precum cele din Rusia, China, India, Filipine și Vietnam, care recurg inclusiv la dezinformări pe rețelele de socializare. Rezultă așadar că o astfel de lege nu este decât o medalie care are și revers, lăsând un loc generos manipulării opiniei publice.

Deși România pare să ocupe o poziție mai bună, nefiind nici în atenția expresă a Consiliului Europei și aflându-se mult deasupra Ungariei în topul RSF, nu este neapărat o țară în care presa este liberă. Dimpotrivă! La noi, refuzul autorităților de a sta de vorbă cu presa pare o practică intrată într-o normalitate acceptată de toți cetățenii sau măcar de o majoritate a lor. Mai mult decât atât, trusturile de presă fie aparțin unor politicieni influenți care trasează direcțiile în funcție de interesele pe care le au, fie sunt mereu cenzurate de colaborările de tip finanțare pentru spații de publicitate pe care le au cu diverse entități. Și aici este cea mai alunecoasă și mai periculoasă zonă, căci – nu-i așa? – banul e ochiul dracului, iar la noi el subjugă presa mai bine decât orice lege.

Dacă luăm la întâmplare cazul unui ziar național sau local, care primește lunar bani pentru publicarea de machete publicitare sau de conținut publicitar de la o anumită companie care îi devine client fidel, și ne imaginăm că, la un moment dat, compania respectivă este implicată într-un scandal de proporții cu efecte dăunătoare asupra populației, cum ar fi de pildă prelucrarea lemnului tăiat ilegal sau comerțul cu dezinfectanți ineficienți, va putea ziarul respectiv să publice vreun articol pe marginea situației în care se află clientul său, fără ca relațiile ulterioare să aibă de suferit? Răspunsul este generat automat de mintea fiecăruia dintre noi pentru exemplul ales, însă perfidia subjugării presei este prezentă sub mult mai multe și mai subtile forme. Și atunci, nu ne rămâne decât să ne punem retoric o întrebare: cât de liberă este, de fapt, presa liberă din statele democratice europene sau ale lumii și cât de corecte sunt informațiile care ajung la noi, dar mai ales, cum știm că o sursă declarată sigură este cu adevărat sigură?

Mirela Cara Dragu