interese Archives - Contact-Kontakt

Revoltă a secuilor pe Facebook: „Interesele cui le reprezintă UDMR?”

O postare făcută de Kelemen Hunor pe pagina sa de Facebook a încins spiritele între urmăritorii liderului UDMR, după ce aceștia au aflat că, la recensământul de anul acesta, vor avea o singură opțiune privind apartenența etnică, respectiv aceea de maghiar. Secuii și ceangăii se simt nedreptățiți și cer boicotarea recensământului.

Deși este vorba doar de un proiect al Hotărârii privind forma și conținutul instrumentarului Recensământului Populației și Locuințelor din România în anul 2021, oamenii care din punct de vedere identitar se consideră secui sau ceangăi se simt lăsați pe dinafară și consideră să UDMR nu le mai reprezintă interesele.

„Conform nomenclatorului etniilor, națiunea maghiară din Ardeal este nominalizat într-o singură rubrică 1100 ! doar cea de maghiar, pe când românii au 7 subdivizii, romii 14, germanii 6, ucrainienii 5, etc. De-a lungul istoriei natiunea maghiară din Ardeal a fost mentionat a fi format din maghiari, secui și ceangăi. Interesant astăzi UDMR a omis cu bună credință aceste subdiviziuni, al cărui scop ascuns și elocvent este ȘTERGEREA indentității regionale de secui, implicit dorința de autonomie regională, a identității sale clare prin simbolurile sale și a culturii specifice.

Pentru prima dată după 32 de ani a ieșit la suprafață în mod clar și evident că formațiunea politică UDMR niciodată NU a servit în mod clar interesele maghiarilor din Transilvania, mereu a mimat prefăcându-se că marea familie a maghiarilor este politica lor de căpătâi….adevărul, NIMIC concludent nu a realizat pentru ei”, spune într-o postare publică bilingvă László B., unul dintre sutele de etnici maghiari nemulțumiți.

Acuzațiile și scenariile posibile din spatele unei astfel de decizii curg râu. De la persoane care afirmă că în spate este doar mâna serviciilor secrete, care se tem de o posibilă autonomie locală în zona locuită de secui, la oameni care se simt discriminați și folosiți de UDMR doar pentru vot, toți încearcă să înțeleagă de ce etnicii maghiari sunt singurii care nu au diviziuni.

Există, firește, și „voci” care lansează argumente în apărarea UDMR, între care acela că, indiferent de subdiviziune, maghiarii vorbesc o limbă comună și asta îi unește identitar într-un singur grup.

Conform afirmațiilor făcute de unii dintre comentatori, au fost înaintate deja petiții cu privire la acest aspect, pe care oamenii îl vor rectificat rapid.

Interesant este faptul că liderul UDMR sau vreun alt reprezentant al formațiunii politice nu a luat încă o poziție oficială în acest sens. În mod normal, cei care se simt nedreptățiți ar fi trebuit să primească cel puțin o explicație privind decizia de a omite secuii din formular și de a trece ceangăii la alte etnii, alături de chinezi și găgăuzi. Dar, nefiind încă prea târziu, ne putem aștepta la o revenire asupra deciziei sau, în cazul cel mai neplăcut, la o justificare.

foto: legestart.ro

Ungaria a blocat o declaraţie a UE prin care se contesta reducerea libertăților de către China în Hong Kong

Uniunea Europeană, care îşi propune să sprijine Marea Britanie şi Statele Unite în susţinerea drepturilor omului în Hong Kong, ar fi trebuit să adopte luni o primă declarație în sensul acesta, la o reuniune a miniştrilor de externe europeni, dar nu a reuşit să obţină acordul necesar din partea tuturor celor 27 de state membre. Potrivit unor surse diplomatice, Ungaria ar fi blocat acest demers. Între timp, în Hong Kong, mai mulți activiști pro-democrație, unii dintre ei în vârstă, printre care magnatul media Jimmy Lai, au fost condamnați, vineri, la închisoare.

Ungaria a blocat o declaraţie a Uniunii Europene care critica noua lege chineză a securităţii în Hong Kong, au declarat doi diplomaţi citați de Reuters, o acţiune ce ar putea submina eforturile de a contesta reducerea libertăţilor de către Beijing în fosta colonie britanică, relatează Agerpres.

„Argumentul Ungariei a fost că UE are deja prea multe probleme cu China”, a declarat pentru Reuters un diplomat UE cu rang înat. Un al doilea diplomat a confirmat blocajul şi poziţia Ungariei.

În aceste condiții, un oficial european a anunţat că declaraţia a fost retrasă din procesul de aprobare al UE.

Impasul este ultima lovitură dată credibilităţii UE ca apărător al drepturilor omului, ca for ce inspiră ţările să-i urmeze exemplul prin scoaterea în afara legii a pedepsei cu moartea şi prin apărarea libertăţii de exprimare, a comentat unul dintre diplomaţii citați de Reuters.

El a subliniat totodată că pentru UE este o provocare să mențină un echilibru între legăturile de afaceri cu Beijingul, China fiind al doilea cel mai mare partener comercial al UE, şi luarea de atitudine împotriva represiunilor guvernului chinez în Hong Kong, în privința respectării drepturilor omului şi a tratamentului musulmanilor uiguri din nord-vestul țării.

UE a impus la 22 martie sancţiuni împotriva Chinei pentru abuzurile împotriva minorității uigure din provincia Xinjiang, iar Beijingul a ripostat, luând, la rândul său, măsuri împotriva unor oficiali şi entităţi din Uniunea Europeană.

Budapesta a sprijinit însă cu reticenţă sancţiunile UE de luna trecută, numindu-le „inutile” şi l-a primit pe ministrul chinez al apărării într-o vizită oficială, la câteva zile după decizia Bruxelles-ului de instituire a sancţiunilor.

Ungaria este un beneficiar important al investiţiilor chineze. În trecut, atât Ungaria, cât şi Grecia, unde compania COSCO Shipping din China deţine un pachet majoritar de acţiuni în cel mai mare port al Greciei, au blocat declaraţiile UE asupra Chinei.

Principalul reprezentant al Beijingului în Hong Kong a avertizat puterile străine în această săptămână că „vor primi o lecţie”, dacă vor încerca să intervină în gestionarea de către China a acestui teritoriu.

Hong Kong se bucura de autonomie și de un statut special, după ce în 1997 a revenit sub tutela Chinei.

Timp de mai bine de un secol și jumătate, Hong Kong, una dintre regiunile cu cea mai mare densitate de populație din lume, a fost sub conducere britanică și a devenit un centru financiar global. În 1997, a încetat un contract de cesiune pe 99 de ani prin care acest teritoriu era cedat de China către Coroana britanică.

Occidentul afirmă că noua lege a securităţii pe care China a impus-o în Hong Kong încalcă promisiunea Beijingului de a menţine un grad înalt de autonomie pentru metropolă. Susţinătorii Chinei afirmă că legea a restabilit ordinea în Hong Konk după protestele masive din 2019,îndreptate împotriva guvernului local și a Chinei.

Mai mulţi activişti prodemocraţie din Hong Kong, inclusiv magnatul media Jimmy Lai, au fost condamnaţi vineri la pedepse cu închisoare, din cauza participării la proteste, scrie Mediafax citând BBC.

În vârstă de 73 de ani, Jimmy Lai, proprietarul publicaţiei Apple Daily, a fost condamnat la 14 luni de închisoare. Alţi cinci activişti prodemocraţie au fost condamnaţi la pedepse de până la 18 luni de închisoare. Printre aceştia se numără activistul Martin Lee, în vârstă de 82 de ani, şi avocatul Margaret Ng, în vârstă de 73 de ani, care au primit pedepse cu suspendare.

Sentinţele au fost pronunţate pentru acuzaţii de „conspiraţie” şi „participare la proteste neautorizate”.

În 2019, în Hong Kong au avut loc proteste masive faţă de tentativele administraţiei de la Beijing de intensificare a controlului politic. Protestele au continuat şi în 2020, din cauza legii privind siguranţa naţională, instituită în Hong Kong de Parlamentul Chinei.

„Nu trebuie să subestimăm aspectul simbolic al acestor sentinţe. Prin acţiunile împotriva acestor simboluri ale libertăţii şi societăţii civile, Beijingul subminează democraţia şi libertatea de exprimare în Hong Kong”, a reacţionat deputatul german Gyde Jensen, preşedintele Comisiei pentru Drepturile Omului din Bundestag, cerând reacţii rapide din partea Guvernului Germaniei şi a Uniunii Europene.

Organizaţia pentru drepturile omului Amnesty International a cerut eliberarea imediată a activiştilor prodemocraţie condamnaţi în Hong Kong.

Sursa: digi24.ro

Foto: bbc.com