imnul romaniei Archives - Contact-Kontakt

Semnale de alarmă false sau uneltiri reale pentru dezmembrarea României?

În ultima perioadă, apar tot mai multe incidente pe care încă nu știm cum să le traducem concret.

Mai întâi, presa română a vuit din cauza faptului că, după un meci, echipa de hochei a României a intonat imnul secuilor în loc de cel al statului Român, în prezența ministrului Mediului, Tánczos Barna, care a cântat împreună cu jucătorii. Ulterior, s-a scris despre ministrul Sporturilor, Eduard Novák și refuzul lui de a recita versuri din imnul României în direct la un post de televiziune. A urmat apoi meciul susținut de Sepsi OSK Sf. Gheorghe în finala cupei, la începutul căruia, câțiva indivizi din galeria echipei, îmbrăcați în tricouri negre, au întors spatele când s-a cântat imnul României.

Colac peste pupăză, peste toate aceste „întâmplări” se suprapune vizita neoficială a președintei Ungariei, Novák Katalin, în Transilvania, care nu doar că a scandalizat opinia publică românească, ci a atras și reacții din partea MAE, după ce, vorbind despre întâlnirea cu Kelemen Hunor, Novák Katalin a afirmat că prioritatea sa este să îi reprezinte pe toți maghiarii, indiferent că aceștia trăiesc în țara lor sau în afara ei. În plus, președinta Ungariei s-a fotografiat cu borna vopsită în culorile Ungariei de pe masivul Piatra Secuiului (județul Alba).

Pe lângă reacția Ministerului de Afaceri Externe al României, în țară au apărut și alte voci care condamnă atitudinea și afirmațiile făcute de președinta Ungariei, o apropiată a lui Viktor Orbán.

Și jurnalistul Cristian Tudor Popescu a comentat gesturile făcute de președinta Ungariei la vizita neoficială făcută în România și reacțiile pe care le-a produs printre politicienii naționaliști autohtoni. Gazetarul spune că gesturile președintei ungare sunt „provocări” și că acestea nu fac decât să ofere „muniție” și „furaje extremiștilor de la AUR”. „Trebuie păstrată o atitudine diplomatică, o atitudine de conviețuire și dialog de către partea română”, a spus Cristian Tudor Popescu, referindu-se la relația României cu Ungaria.

Pe de altă parte, Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș a lansat un comunicat în care vorbește despre o condamnare a ofensei aduse statului române de Novák Katalin, președinta statului vecin.

„În urma unei vizite care se pretinde a fi informală dar care a avut toate trăsăturile specifice unei vizite oficiale într-un stat vecin, președintele Ungariei, Novák Katalin, a sfidat toate normele diplomatice, regulile care veghează relațiile bilaterale și nu în ultimul rând bunul simț când vine vorba de relații între state.

În ceea ce pare a fi o vizită în Transilvania și nu în România, președintele statului vecin a desconsiderat într-atât de mult autoritățile din România, încât nici nu a avut în vedere o întâlnire cu omologul său sau cu alte autorități din cadrul administrației centrale. Singurii „demni” de întrevederea cu aceasta au fost aleșii UDMR și liderii acestora din teritoriu.

Subliniem faptul că Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș a fost printre primele organisme din rândul societății civile românești care a reacționat față de aceste acte provocatoare, condamnând de fiecare dată momentele în care diplomați și politicieni maghiari au organizat „plimbări” prin județele din Transilvania pentru a crea tensiuni, pentru a promova separatismul pe criterii etnice și nu în ultimul rând pentru a menține minoritatea maghiară captivă din punct de vedere electoral.

Atragem atenția din nou, că la aceste evenimente s-au putut regăsi elemente simbolice care fac referire la „Ungaria mare” precum și la separatismul așa-zisului ținut secuiesc, fapt pentru care considerăm ca fiind imperios necesară o reacție fermă din partea autorităților Române!” – scrie FCRCHM.

La rândul său, formațiunea politică AUR a cerut autorităților de stat să ia atitudine față de toate aceste aspecte care conduc către ideea unui „plan de dezmembrare a României”. Pe lângă întâmplările deja menționate, reprezentanții AUR vorbesc și despre faptul că vicepremierul României, Kelemen Hunor, a apărut la un eveniment, în fața unei hărți cu Ungaria Mare, ceea ce, în opinia lor, este un semnal de alarmă, mai ales după ce cei doi etnici maghiari, condamnați la închisoare pentru terorism – Beke István și Szőcs Zoltán – au fost premiați de o asociație din Ungaria în prezența a doi parlamentari UDMR, Fejér László-Ődőn și Kulcsár-Terza József-György.

În ce măsură asistăm doar la un nou joc prin care se urmărește intensificarea tensiunilor etnice dintre români și maghiari sau chiar ne paște amenințarea unor intenții de separare rămâne să aflăm din evenimentele ce vor urma.

Foto: Facebook/ Katalin Novak

Românii, șocați de gestul lui Eduard Novak de a respinge circul de doi bani

Ca de obicei, opinia publică din România si-a exprimat isteric furia, pe toate canalele pe care s-a putut exprima, față de gestul ministrului Eduard Novak de a refuza să cânte imnul României în direct, la comandă, într-un platou de televiziune.

Nu-l cunosc pe jurnalistul Dan Bucura, dar chiar mă miră că un om cu carte poate să ceară așa ceva de la un alt om, mai ales când vorbim despre un om cu funcție înaltă în stat și cu rezultate extraordinare într-un domeniu în care a excelat – ceea nu ar trebui decât să genereze un imens respect față de persoana respectivă. Mă miră și că oamenilor li s-a părut scandalos faptul că Eduard Novak a ales să râdă sarcastic în fața acestei invitații de a spune poezia ca la grădiniță. Eu în locul lui părăseam platoul pe loc.

De altfel, actualul ministru al Sporturilor a justificat cum nu se poate mai elegant refuzul de a cânta la comandă. „Vă mulțumesc pentru că m-ați invitat la emisiune, însă m-am simțit penibil ca, în calitatea mea de singur campion paralimpic și mondial al României, căruia i s-a cântat și care a cântat Imnul țării în atâtea competiții, să fiu pus să recit ca un copil. Cu siguranță, dacă aș fi recitat, nu s-ar fi rezolvat problema de fond a sportului românesc“, a scris el, demonstrând prin cuvintele sale că nu este adeptul celor care hrănesc masele cu pâine și circ.

Acest tip de umilire pare să caracterizeze personajele care se „învârt” în lumea sportului românesc și să fie un fel de practică obișnuită. Cu câțiva ani în urmă, Gigi Becali făcea furori pe la televiziuni și prin ziarele cancanistice de la noi cu gestul lui de a-i fi dat 3000 de euro unei persoane care știa să spună Crezul pe de rost.

Când mă gândesc la situațiile de acest gen, termenul „penibil”, folosit de Eduard Novak mi se pare prea puțin pentru a le descrie josnicia pe care o emană. Am convingerea fermă că ministrului sporturilor nu i s-ar fi cerut niciodată să recite imnul dacă nu ar fi fost vinovat de a se fi născut etnic maghiar și de a vrea să aparțină pe viață minorității căreia îi aparține.

Deși rămân la părerea că e absurd să te porți cu oamenii de stat ca bunicuța cu nepotul – „Hai, spune-i lu’ tanti o poezie!” – cred că, dacă i s-ar fi dat acest test oricărui alt ministru român, habar n-ar fi avut de versurile imnului României. Dar, având etnia „corectă”, ei nu sunt supuși unor astfel de teste.

De 7 ani de când stau în Sf. Gheorghe, am cunoscut maghiari deosebit de bine informați. Uneori mi-a fost rușine să constat că unii dintre ei știau mai bine decât mine multe evenimente din istoria României sau multe titluri ale unor opere scrise de autori români, pe care eu le-am uitat sau în legătură cu care eu am decis nonșalant că nu mă interesează.

Tot în cei 7 ani de locuit aici, am mai văzut și mulți, deranjant de mulți români, care comentează în scris într-o limbă română precară, aș spune chiar de-a dreptul schilodită. Altfel spus, scriu românește jenant de greșit, mai greșit decât mulți maghiari, pentru care limba română nu este limbă maternă și despre care se spune frecvent că nu o iubesc. Totuși, din cât de corect scriu, eu trag concluzia personală că o respectă mai mult. Cam la fel de mult cum Eduard Novak a demonstrat că respectă această țară, al cărei ambasador a fost prin tot ce a făcut și care, în sfârșit, face ceva și pentru sportul de la noi – în limitele impuse de sistem, bineînțeles.

Însă și dacă ar transforma cu o baghetă magică sportul românesc în sport de referință la nivel planetar, pentru unii ar rămâne tot ministrul de etnie maghiară care a șocat prin refuzul lui de a recita imnul – nu contează că a refuzat, de fapt, penibilul și absurdul grotesc.