Tag: harghita

Categories
Stiri

Roadele unei campanii bine făcute: județul Harghita și municipiul Miercurea-Ciuc sunt pe primul loc la autorecenzarea pentru Recensământ

“Eu nu ştiu cât de mult dumneavoastră conştientizaţi lucrul acesta, dar sunteţi un exemplu pentru toată ţara şi trebuie să fiţi foarte mândri pentru ceea ce aţi obţinut. Prin urmare, am vrut să aflăm dintre secrete (…) şi am aflat că, de fapt şi de drept, secretul constă foarte mult în munca depusă în spate de către autorităţi, de către gospodarii care au grijă de municipiul Miercurea-Ciuc, care au grijă de judeţ. Iar această colaborare dintre instituţiile din administraţia publică locală a avut, într-adevăr, un ecou foarte, foarte bun în rândul oamenilor, pentru că i-a făcut să înţeleagă cu adevărat de ce este important recensământul, de ce este important, într-adevăr, să răspundem, la recensământ, de ce este important să ne autorecenzăm”, a declarat Silvia Pisică, coordonatoarea Unităţii de Coordonare şi Implementare a Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor 2021.

Într-o conferinţă de presă susţinută la Miercurea-Ciuc, după o întâlnire pe care a avut-o cu primarul municipiului, Korodi Attila şi cu preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, coordonatoarea UCIR a precizat că a vrut să vină în zonă pentru a vedea care a fost strategia folosită de autorităţi care a dus judeţul pe locul doi pe ţară la autorecenzare, iar municipiul pe primele cinci locuri la nivel naţional, după ce, în urmă cu patru săptămâni, acestea se aflau sub media naţională.

Totodată, Silvia Pisică a punctat faptul că statisticile de recensământ au ca scop dezvoltarea nivelului de trai al comunităţilor şi nu au de-a face “cu fiscul, cu altă administraţie sau cu justiţia”.

Primarul municipiului Miercurea-Ciuc, Korodi Attila, a declarat că 66% dintre locuitorii oraşului s-au autorecenzat şi a vorbit despre campania derulată în ultima lună, pentru creşterea numărului celor care completează chestionarele.

“Am avut o ţintă foarte precisă, să ajungem la peste 50% şi cu implicarea comunităţii locale, cu o comunicare foarte bună, cu parteneri sociali, începând de la asociaţiile de antreprenori până la bisericile tradiţionale, şcolile, organizaţiile neguvernamentale, am ajuns să existe o abordare foarte corectă şi pragmatică a acestei perioade. Şi familiile au reuşit să îşi dea seama de importanţa acestei perioade. 66% este chiar un rezultat foarte bun şi mulţumim tuturor din Miercurea-Ciuc pentru acest efort, pentru că a fost un efort al lor, pentru că până la urmă trebuia să facă un pas pe care nu îl fac în fiecare zi, nici în fiecare an. A fost prima oară când oamenii au trebuit să parcurgă o perioadă şi să facă paşi pentru autorecenzare. Campania din Miercurea-Ciuc a făcut parte dintr-o campanie judeţeană, integrată. Pentru noi a fost foarte important să avem o abordare, în care cum am zis, indiferent dacă eşti maghiar sau român sau rom, dacă eşti luat în recensământ cu identitatea ta proprie, asta aduce o plus valoare adăugată la nivelul comunităţii şi a politicilor publice care vin în anii următori”, a declarat Korodi Attila.

Potrivit primarului, campania construită pentru oraşul Miercurea-Ciuc a ajutat şi celelalte localităţi din judeţ şi chiar din judeţul Covasna.

La rândul său, preşedintele CJ Harghita, Borboly Csaba, consideră că rezultatele bune obţinute în campania de autorecenzare arată spiritul civic al unei comunităţi şi sunt un barometru foarte clar asupra încrederii populaţiei în instituţiile implicate, apreciind, totodată, şi colaborarea dintre instituţii şi primării.

Directoarea Direcţiei Judeţene de Statistică, Abos Maria, a punctat faptul că strategiile derulate în judeţ arată faptul că oamenii au încredere în autorităţi şi au început să înţeleagă că nu tot ceea ce se vehiculează pe reţelele de socializare trebuie crezut. În urmă cu patru săptămâni, procentul de autorecenzare din judeţul Harghita era în jur de 14% şi a ajuns, în prezent, la 62,5%.

Categories
Nationale Stiri

Kelemen Hunor l-a acuzat pe Ludovic Orban că preia retorica lui Ceaușescu

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, i-a răspuns luni lui Ludovic Orban, care cu o zi în urmă afirma, în Harghita, că județul a fost ocolit de investiții pentru că UDMR „îşi ţine mai uşor alegătorii, dacă ei sunt dependenţi”. Kelemen l-a acuzat pe liderul PNL că preia din retorica lui Nicolae Ceaușescu.

„Ludovic Orban se comportă de parcă acum ar veni de pe o altă planetă, având o atitudine superioară mai ales faţă de alegătorii maghiari din Transilvania. UDMR îi poate reprezenta şi pe maghiarii din Transilvania, din Ţinutul Secuiesc pentru că de 30 de ani primeşte sprijinul necesar pentru asta. 

A spune că noi avem tendinţa de a fi un soi de partid unic, înseamnă că el nu cunoaşte situaţia reală sau că preia lozinci şi stereotipuri vechi, fără a se gândi în prealabil”, a scris Kelemen Hunor, luni pe Facebook, conform News.ro.

De asemenea, Kelemen Hunor l-a acuzat pe Orban că preia din retorica lui Ceaușescu: „Preia retorica lui Ceaușescu și arată din nou doar că este incapabil să gândească diferit față de ceea ce a moștenit din anii ’70, ’80 , pentru a spune că dezvoltarea economică se bazează pe proporții etnice”, a spus Kelemen pentru portalul Maszol.ro.

Reacția lui Kelemen Hunor vine în contextul în care, duminică, Ludovic Orban a afirmat, în Harghita, că judeţul a fost „cam ocolit de investiţii”, iar liderii din administraţia locală „nu prea şi-au dorit astfel de investiţii”, deoarece UDMR „îşi ţine mai uşor alegătorii, dacă ei sunt dependenţi”.

„Hai să fim cinstiţi, că judeţul Harghita a cam fost ocolit de investiţii şi cred că şi unii dintre cei care au fost la butoanele administraţiilor nu prea şi-au dorit astfel de investiţii, pentru că se ştie foarte bine că partidele cum sunt UDMR, de exemplu, care chiar dacă e un conglomerat de mai multe partide şi asociaţii, de fapt e unicul reprezentant politic şi are tendinţa să fie un soi de partid unic. Îşi ţine mai uşor alegătorii dacă ei sunt dependenţi. Mai e un partid românesc care îi ţine dependenţi pe români şi şi-i doreşte pe români săraci şi needucaţi”, a spus liderul PNL, conform Agerpres.

El a afirmat că „în mare parte, soluţia la toate problemele, inclusiv ale comunităţii româneşti, este dezvoltarea economică, care se bazează pe dezvoltarea infrastructurii”.

Sursă: hotnews.ro

Foto: adevarul.ro

Categories
Nationale Stiri

Turismul în Harghita și Covasna, cel mai puțin afectat de pandemie

Portalul de statistică Erdelystat.ro a publicat recent o analiză din care rezultă că, spre deosebire de alte zone turistice din țară,  turismul în Ţinutul Secuiesc a fost mai puțin afectat de pandemie în sezonul rece de la sfârșitul anului trecut și începutul acestui an. 

În urma datelor furnizate de oficiile statistice din mai multe județe, a fost desprinsă concluzia că în sezonul turistic deiarnă, în perioada noiembrie 2020 – aprilie 2021, la nivel naţional, numărul turiştilor a scăzut cu 27,8%, iar numărul nopţilor de cazare cu 33,1%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului de dinainte. 

În Transilvania, în schimb, cifrele au scăzut cu doar 24,1%, respectiv 28,4%. Cele mai puțin afectate de acest declin au fost județele Harghita și Covasna. Aici, numărul de sosiri ale turiştilor a scăzut cu doar 3%, iar numărul nopţilor de cazare cu 19%, faţă de sezonul de iarnă precedent.

În perioada noiembrie 2020 – aprilie 2021, unităţile turistice din Transilvania, înregistrate oficial, au înregistrat un număr de 1 308 877 de sosiri ale turiştilor, cu 414 527 mai puţine decât cu un an mai devreme. Numărul nopţilor de cazare, în aceeaşi perioadă, a fost de 2 518 305, cu 999 607 mai puţine decât în sezonul precedent de iarnă. 

În Transilvania, au fost înregistrate mai mult de jumătate din numărul total de turiști și nopți de cazare la nivel național. Un turist a petrecut în medie două nopţi într-un loc de cazare din Transilvania. 

În Ţinutul Secuiesc au fost înregistrate 98 100 de turişti şi 229 972 de nopţi de cazare pe toată durata sezonului de iarnă. Utilizarea capacităţii de cazare a fost de 17% în sezonul de iarnă care a trecut, faţă de 23,7% înregistrat cu un an mai devreme.

Pandemia de coronavirus a afectat în mod negativ traficul de turişti încă din sezonul precedent de iarnă, oprind astfel tendinţa de creştere din ultimii ani.

Sursă: hirado.hu

Foto: cazari.ro

Categories
Locale Politic

Dezvoltarea economică din Harghita, adevărata problemă a zonei

Statutul de minoritar sau majoritar al oamenilor care trăiesc în zonele locuite compact de maghiari începe să piardă tot mai mult teren, când vine vorba despre planurile politicienilor. O confirmă, între altele, și declarațiile făcute recent de către Sebastian Buzilă, preşedinte al PNL Harghita și candidat pentru Camera Deputaţilor la alegerile parlamentare din 6 decembrie. Conform acestuia, o problemă mult mai importantă și comună tuturor, indiferent de etnie, este situația economică, motiv pentru care – spune politicianul – ar trebui să devină o prioritate și un obiectiv al tuturor politicienilor și nu numai. 


„Se vorbeşte mult despre menţinerea identităţii comunităţii româneşti din Harghita, care se afla aici în minoritate numerică. La fel se vorbeşte şi despre menţinerea identităţii comunităţii maghiare din Harghita. Există proiecte culturale, legi, instituţii, ONG-uri, strategii create în acest sens. Dar principala problemă a ambelor comunităţi din Harghita este dezvoltarea economică a zonei. Pentru ca o comunitate să supravieţuiască, să se dezvolte, este nevoie în primul rând de locuri de muncă, de o economie prosperă. Fără locuri de muncă bine plătite, localităţile noastre vor continua să se depopuleze, mulţi dintre oameni se vor îndrepta spre zone mai dezvoltate economic, iar problemele noastre se vor accentua”, a declarat, pentru AGERPRES, Sebastian Buzilă.


Acesta a explicat că, în majoritatea comunelor din Harghita şi în micile oraşe din judeţ, populaţia este îmbătrânită, iar fenomenul se amplifică pe fondul măririi decalajului economic faţă de alte zone din România sau din alte ţări. 


Ţinând cont că România beneficiază până în anul 2027 de fonduri în valoare de 80 miliarde euro, ceea ce reprezintă „cea mai mare şansă de dezvoltare din ultimii 30 de ani”, şi Harghita poate să beneficieze de o ocazie fără precedent.


„Este o şansă fără precedent şi pentru Harghita, o şansă care, dacă nu este fructificată, va mări diferenţa dintre judeţul nostru şi alte zone mai dezvoltate economic. Harghita e un judeţ unde se poate face industrie, turism, agricultură, zootehnie, silvicultură. Pentru dezvoltarea acestor sectoare economice sunt esenţiale investiţiile publice în: infrastructură rutieră, reţele de gaz, apă, canalizare, energie electrică, parcuri industriale, care vor genera investiţii private şi creştere economică. Dezvoltarea economică a judeţului trebuie să fie principalul obiectiv al tuturor. Astfel se vor rezolva multe din problemele noastre reale sau create artificial”, a conchis liderul PNL Harghita. 

Sursa: Agerpres

Foto: Facebook Sebastian Buzilă

Categories
Stiri

Motivarea sentinţei în cazul cimitirului din Valea Uzului invită la prudență: dreptul de proprietate al terenului nu este reglementat de hotărârea Consiliului Local Sânmartin, ci de hotărârea Guvernului din 2010, în vigoare şi astăzi

Curtea de Apel Târgu Mureş nu a hotărât în fond despre apartenenţa cimitirului militar din Valea Uzului de comuna Sânmartin din județul Harghita, a constatat doar că dreptul de proprietate asupra acestuia nu este reglementată de hotărârea Consiliului Local Sânmartin, ci de hotărârea guvernului din 2010, în vigoare şi astăzi, a anunţat portalul Szekelyhon.ro.

Portalul a prezentat motivarea sentinţei de la începutul lunii octombrie, prin care Curtea de Apel a respins definitiv apelul comunei Dărmăneşti (jud. Bacău) împotriva hotărârii Consiliului Local Sânmartin care a stipulat că cimitirul militar, adică o suprafaţă disputată de 15 000 metri pătraţi aparţine comunei din Ţinutul Secuiesc. La începutul lui octombrie din minuta deciziei nu au reieşit toate aceste detalii, astfel mai mulţi lideri locali din Ţinutul Secuiesc au interpretat că sentinţa a confirmat apartenenţa cimitirului militar de Sânmartin.

Potrivit portalului Szekelyhon.ro, însă, Curtea de Apel Târgu Mureş a dat o sentinţă “prudentă” şi a constatat doar că hotărârea Consiliului Local Sânmartin nu are consecinţă juridică asupra dreptului de proprietate al terenului, deoarece acest drept este stabilit prin hotărârea guvernului 299/2010. Această hotărâre a confirmat de fapt hotărârea din 2007 a Consiliului Local Sânmartin, care a indicat că cimitirul militar din Valea Uzului şi şirul de cazărmi părăsite care se află în apropierea acestuia fac parte din domeniul public al comunei secuieşti. Potrivit portalului, Curtea de Apel nu a dispus în fond cu privire la apartenenţa terenului, ci a stabilit că procedura în contencios administrativ poate fi intentat doar împotriva hotărârii de guvern. În opinia portalului, curtea a lăsat deschisă în acest fel problema dreptului de proprietate şi a creat posibilitatea unei noi acţiuni în contencios administrativ.

Apartenenţa localităţii Valea Uzului şi a cimitirului militar şi a clădirilor de cazarmă aflate pe teritoriul aşezării, precum şi parcela românească din acest cimitir, fac obiectul nenumăratelor procese în instanţe. O parte dintre aceste procese au fost iniţiate de Sânmartin, o alta de Dărmăneşti, iar un al treilea grup de procese a fost intentat de prefectul judeţului Bacău.

În Cimitirul din Valea Uzului sunt înhumați peste 1143 de soldați de mai multe naționalități, eroi ai Primului și celui De-al Doilea Război Mondial. Majoritatea soldaților înhumați erau de naționalitate maghiară însă, pe lângă aceștia, s-au numărat și soldați germani, români, ruși sau austrieci.

Tensiunile au escaladat în luna aprilie 2019, după ce Primăria Dărmănești a amenajat în ”cimitirul maghiar” o ”parcelă românească” unde a amplasat 52 de cruci de beton și un monument în memoria eroilor români. La scurt timp, toate crucile au fost ”îmbrăcate” în saci negri de gunoi.

Surse: hirado.hu, g4media.ro, news.ro.

Categories
Cultura si lifestyle

Un pictor din Joseni a parcurs 50 de kilometri pe jos, purtând cu el rugăciunile oamenilor pentru Fecioara Maria de la Şumuleu-Ciuc

Reportaj AGERPRES: Un pictor din Joseni a parcurs pe jos 50 de kilometri pentru a ajunge la slujba de Rusaliile Catolice de la Şumuleu-Ciuc şi a purtat cu el rugăciunile oamenilor din localităţile pe care le-a parcurs, întrucât în acest an, din cauza pandemiei, marele pelerinaj nu a mai putut avea loc.

Balázs József are 66 ani, este pictor, profesor pensionar de desen şi un nelipsit de la procesiunea de Rusaliile Catolice de la Şumuleu-Ciuc, considerată cea mai mare de acest fel din Europa Centrală şi de Est.

Anul trecut, o boală de inimă l-a pus la încercare şi a lipsit de la eveniment, aşa cum nu a făcut-o niciodată în ultimii ani, iar în acest an, pandemia a fost la un pas de a-i zădărnici din nou visul de a se ruga Fecioarei Maria.

Cu toate restricţiile impuse, a decis să pornească singur în lungul drum pe care îl făcea, în fiecare an, până la Şumuleu-Ciuc şi să ducă cu el rugăciunile oamenilor din localităţile prin care trecea.

Balázs József a plecat din Joseni joi, purtând o cruce de mesteacăn în mâini, aceeaşi care îl însoţea şi în anii trecuţi, şi a poposit în toate localităţile de pe traseu, unde a fost aşteptat de preotul din sat şi de două persoane, care i-au oferit, imprimate pe panglici, rugăciunile oamenilor din comunitate.

Cele două persoane l-au însoţit până în următoarea localitate, unde a fost preluat de alte persoane, într-o ştafetă a speranţei şi a rugăciunilor.

Panglicile au fost prinse pe cruce şi au devenit tot mai multe, pe măsură ce pictorul se apropia de Miercurea Ciuc.

Cu un chip blând şi un zâmbet care te îmbrăţişează, Balázs József a vorbit despre misiunea lui din acest an şi spune că este un sol care duce Fecioarei Maria rugăciunile comunităţilor şi oamenilor.


Foto: (c) Gina Ştefan / AGERPRES

“Acesta este un an foarte special. Anul trecut nu am putut să vin din cauza bolii, am avut probleme cu inima. Au venit, însă, vreo 250 de oameni, dar fără mine. Acum vine eu, singur, fără cei 250 de oameni. Ăsta este un cadou pe care Maica Domnului mi l-a oferit. A făcut din mine un fel de sol, care aduce mesajele, rugăciunile comunelor şi oamenilor care nu au putut să vină, în acest an, la pelerinaj. Fiecare comună îmi dă doi soli, care îmi aduc pe o panglică scrise rugăciunile pe care trebuie să le duc la Maica Domnului. Acolo o să citesc şi când fac salutul către Maica Domnului”, a mărturisit pictorul.

Rugăciunile imprimate pe panglici conţin gânduri de sănătate, de întărire a credinţei, dar şi mesaje de dragoste către Fecioara Maria.

“În general, toată lumea cere de la Maica Domnului să nu uite să ocrotească comunitatea noastră, îi mulţumeşte că ne-a salvat din boala asta ciudată şi trimite şi un mesaj de dragoste către Maica Domnului şi faptul că se bizuie oricând şi oricând pe ea, ocrotirea sa fiind singura noastră scăpare”, adaugă Balázs József.


Foto: (c) Gina Ştefan / AGERPRES

Întrebat cum se simte să parcurgă singur drumul pe care altă dată îl făcea alături de atâţia pelerini, pictorul cu părul alb spune că este însoţit de Maica Domnului, care îl ocroteşte şi îl ţine de mână.

“Nu sunt singur, sunt cu Maica Domnului pe drum, parcă mă mângâie, mă ţine de mână şi vorbim. Ce părere are de mine, ce părere are de comunitatea noastră, ce nu facem bine, cum ar fi să facem mai bine, ce este ceea ce trăim – asta o întreb pe Maica Domnului. Oare este în favoarea noastră ceea ce trăim acum sau pentru ce? Şi, câteodată, eu simt că nu sunt un individ potrivit şi demn de această responsabilitate, dar simt apoi cum Maica Domnului mă îndeamnă să îmi continui drumul, pentru că ea face miracole”, mai spune Balázs József cu lacrimi în ochi.

Încercările la care au fost supuşi oamenii în perioada pandemiei au rostul lor, crede el, acela de a întări credinţa, dar şi de a dărâma ziduri şi de a conştientiza cât de importantă este prezenţa celor dragi aproape de noi.

“Mesajul Maicii Domnului, după părerea mea, pentru această perioadă este să nu ne părăsim bisericile, să fim hotărâţi. Dacă strămoşii noştri au avut puterea ca să construiască nişte biserici frumoase, nicicum să nu le părăsim. De aia nu ne lasă acum înăuntru, în biserici, ca să simţim ce înseamnă dacă nu le avem. (…) Perioada asta ne mai învaţă ca să nu ne lipim de telefoane şi de online-ul acesta, pentru că omul fizic e mai preţios. Şi de aia ne-a închis acolo, la izolare, să simţim ce înseamnă dacă nu-l ai pe celălalt aproape. Au fost vecini care nu şi-au vorbit sau au vorbit foarte rar, unii au încercat tot felul de metode să se întâlnească la o cafea, câteodată au modificat şi gardul dintre ei. Deci, gardurile dintre noi trebuie dărămate”, mai afirmă pictorul din Joseni.


Foto: (c) Gina Ştefan / AGERPRES

Acesta a ajuns la catedrala franciscană de la Şumuleu Ciuc vineri seară, a îngenuncheat în faţa statuii făcătoare de minuni a Maicii Domnului şi a rostit rugăciunile pe care oamenii i le-au trimis.

Asemenea lui Balázs József, care a parcurs pe jos cei 50 de kilometri dintre Joseni şi Miercurea Ciuc, înfruntând uneori frigul şi ploaia, au mai venit la catedrala franciscană de la Şumuleu Ciuc şi alţi pelerini, din unele localităţi ale judeţului sau chiar din judeţul Covasna, pe jos, pe bicicletă sau călare, şi au adus, la rândul lor, rugăciunile imprimate pe panglici, pe care le-au agăţat, în final, pe un panou, în apropierea catedralei.

Pelerinajul obişnuit de pe muntele Şumuleu, care reunea în fiecare an peste 100.000 de oameni din întreaga lume, nu a mai avut loc în acest an din cauza pandemiei de COVID-19, Ordinul Franciscanilor, organizator al evenimentului, rugându-i pe pelerini să participe la procesiune doar cu sufletul.

Pentru a păstra tradiţia, steagul sfânt al Şumuleului, “Laborumul”, a fost purtat în cursul dimineţii până la altarul în aer liber, de unde se oficia în mod obişnuit liturghia, după care a fost adus în faţa bisericii.


Foto: (c) Gina Ştefan / AGERPRES

Slujba de Rusaliile Catolice a avut loc în catedrala franciscană de la Şumuleu-Ciuc, unde se află statuia făcătoare de minuni a Maicii Domnului, şi a fost transmisă online, dar şi de televiziunea Duna, din Ungaria, şi de Radio Maria, accesul în interior nefiind permis.

În curtea bisericii s-au adunat, totuşi, numeroşi credincioşi, iar unii dintre ei au urcat până în şaua muntelui Şumuleu şi au ascultat de acolo slujba de Rusalii, în faţa altarului în aer liber, de la care nu oficia niciun preot.

Ei au mărturisit că îi încearcă sentimente de tristeţe profundă, mai ales că nici pe vremea comunismului pelerinajul nu a fost interzis şi au punctat faptul că trebuie să fim uniţi în faţa greutăţilor.

În final, atât cei din faţa televizoarelor sau cei care urmăreau slujba online, cât şi cei aproape 500 de oameni din curtea bisericii, care au asistat la slujbă, au rămas cu credinţa şi speranţa că anul viitor condiţiile vor fi mai prielnice şi că vor putea să revină la Şumuleu-Ciuc pentru a se ruga Fecioarei Maria.


Foto: (c) Gina Ştefan / AGERPRES

Pelerinajul de la Şumuleu Ciuc are o istorie de peste 450 de ani, în centrul său fiind statuia făcătoare de minuni a Fecioarei Maria, aflată în biserica Franciscană.

În anul 1567, principele Transilvaniei, Ioan Sigismund, a încercat să le impună religia unitariană credincioşilor romano-catolici din scaunele secuieşti Ciuc, Gheorgheni şi Caşin şi oamenii spun că doar cu ajutorul statuii făcătoare de minuni au reuşit să se opună şi să îşi păstreze credinţa strămoşească.

De atunci, în fiecare an, în sâmbăta Rusaliilor, catolicii din întreaga lume, majoritatea de limbă maghiară, vin în pelerinaj la biserica Sfintei Fecioare Maria din Şumuleu Ciuc.

Sanctuarul marian de la Şumuleu Ciuc a fost vizitat anul trecut, pe 1 iunie, de Papa Francisc, cu acest prilej fiind scoasă din biserică statuia făcătoare de minuni a Maicii Domnului pentru prima dată după cel de-al Doilea Război Mondial.


Foto: (c) Gina Ştefan / AGERPRES

Suveranul Pontif a oficiat atunci o slujbă închinată Fecioarei Maria şi a oferit un trandafir de aur sanctuarului marian, aşa cum face când merge la locurile de pelerinaj dedicate Maicii Domnului.

În acest an, mottoul pelerinajului de la Şumuleu Ciuc este: “Duhul Sfânt Se va coborî peste tine”. AGERPRES/(AS – autor: Gina Ştefan, editor: Florin Marin, editor online: Adrian Dădârlat)

Categories
Locale Stiri

Măşti şi combinezoane de protecţie fabricate la o fabrică de jucării din Secuime pentru personalul medical din toată ţara

O firmă din oraşul Cristuru Secuiesc care producea jucării din material textil s-a reprofilat şi confecţionează măşti medicinale şi echipament de protecţie, după ce a primit certificare de la Ministerul Sănătăţii.

Administratoarea firmei, Klára Szabó, a declarat pentru AGERPRES că ideea reprofilării a venit după izbucnirea crizei generate de pandemia de COVID-19, când comenzile de jucării, care mergeau la export, au scăzut brusc.

“Până acum am lucrat pentru Vest, am făcut jucării din materiale textile, de calitate ridicată. Dar cu criza asta, cu COVID, ne-am reprofilat, deoarece comenzile nu sunt sigure, au descrescut brusc şi nu ştim dacă va mai fi interes în continuare, este tot o temă deschisă şi am căutat ce să putem face ca să nu trimitem oamenii acasă, în şomaj tehnic, să asigurăm continuitatea producţiei şi să facem ceva folositor”, a explicat Klára Szabó.

Timp de două săptămâni, responsabilii firmei au căutat soluţii şi s-au gândit că ar putea confecţiona măşti şi echipament de protecţie pentru personalul sanitar, motiv pentru care au început să lucreze la prototipuri.

“Două săptămâni ne-am gândit ce va fi, dar am zis că trebuie să căutăm ceva şi trebuie să ne facem folositori, pentru că nu e numai un job, pentru că facem ceva ce este necesar, e vorba de siguranţă, sănătate, e vorba de doctori, asistenţi, ăsta nu e un job. Şi e importantă continuitatea producţiei”, a subliniat administratoarea firmei.

Săptămâna trecută au fost finalizate primele prototipuri de măşti, halate şi combinezoane şi s-a cerut şi certificare de la Ministerul Sănătăţii, care a fost primită în urmă cu câteva zile.

Au fost organizate liniile de cusut şi se lucrează cu 90 de angajaţi, care pot confecţiona, zilnic, aproximativ 5.000 de măşti şi 600-700 de combinezoane şi halate.

https://www.facebook.com/elkainternationallogistics/posts/1623286837823105


Angajaţii fabricii respectă nişte reguli stricte, pentru a se proteja, cum ar fi păstrarea distanţei, dar şi purtarea de măşti şi halate şi un program de lucru adaptat.

Cea mai mare problemă o reprezintă materia primă, care nu există în România şi se importă cu greu din Germania sau din ţările asiatice.

“Aprovizionarea e foarte dificilă, aceste materiale speciale nu se produc în România, sunt din Germania sau Asia şi trebuie să stăm la coadă”, a spus Klára Szabó.

Întrebată cum a fost trecerea de la jucării la echipament medical de protecţie, ea a spus că firma în cauză a fost tot timpul flexibilă şi a fost nevoie de găsirea unei soluţii pentru ca viaţa să meargă mai departe.


„Noi, ca firmă, lucrăm în logistică, de la transport, până la aprovizionare, producţie şi tot timpul am fost flexibili. (…) Şi a trebuit să găsim o soluţie, să nu lăsăm ca doar statul să aibă grijă, pentru că şi statul are multe de făcut şi fiecare trebuie să contribuie cu energia, puterea şi tot ce avem ca viaţa să meargă mai departe, pentru că nu putem să ne oprim”, a afirmat administratoarea firmei

Sursa: agerpres.ro, Facebook.