ceangai Archives - Contact-Kontakt

Revoltă a secuilor pe Facebook: „Interesele cui le reprezintă UDMR?”

O postare făcută de Kelemen Hunor pe pagina sa de Facebook a încins spiritele între urmăritorii liderului UDMR, după ce aceștia au aflat că, la recensământul de anul acesta, vor avea o singură opțiune privind apartenența etnică, respectiv aceea de maghiar. Secuii și ceangăii se simt nedreptățiți și cer boicotarea recensământului.

Deși este vorba doar de un proiect al Hotărârii privind forma și conținutul instrumentarului Recensământului Populației și Locuințelor din România în anul 2021, oamenii care din punct de vedere identitar se consideră secui sau ceangăi se simt lăsați pe dinafară și consideră să UDMR nu le mai reprezintă interesele.

„Conform nomenclatorului etniilor, națiunea maghiară din Ardeal este nominalizat într-o singură rubrică 1100 ! doar cea de maghiar, pe când românii au 7 subdivizii, romii 14, germanii 6, ucrainienii 5, etc. De-a lungul istoriei natiunea maghiară din Ardeal a fost mentionat a fi format din maghiari, secui și ceangăi. Interesant astăzi UDMR a omis cu bună credință aceste subdiviziuni, al cărui scop ascuns și elocvent este ȘTERGEREA indentității regionale de secui, implicit dorința de autonomie regională, a identității sale clare prin simbolurile sale și a culturii specifice.

Pentru prima dată după 32 de ani a ieșit la suprafață în mod clar și evident că formațiunea politică UDMR niciodată NU a servit în mod clar interesele maghiarilor din Transilvania, mereu a mimat prefăcându-se că marea familie a maghiarilor este politica lor de căpătâi….adevărul, NIMIC concludent nu a realizat pentru ei”, spune într-o postare publică bilingvă László B., unul dintre sutele de etnici maghiari nemulțumiți.

Acuzațiile și scenariile posibile din spatele unei astfel de decizii curg râu. De la persoane care afirmă că în spate este doar mâna serviciilor secrete, care se tem de o posibilă autonomie locală în zona locuită de secui, la oameni care se simt discriminați și folosiți de UDMR doar pentru vot, toți încearcă să înțeleagă de ce etnicii maghiari sunt singurii care nu au diviziuni.

Există, firește, și „voci” care lansează argumente în apărarea UDMR, între care acela că, indiferent de subdiviziune, maghiarii vorbesc o limbă comună și asta îi unește identitar într-un singur grup.

Conform afirmațiilor făcute de unii dintre comentatori, au fost înaintate deja petiții cu privire la acest aspect, pe care oamenii îl vor rectificat rapid.

Interesant este faptul că liderul UDMR sau vreun alt reprezentant al formațiunii politice nu a luat încă o poziție oficială în acest sens. În mod normal, cei care se simt nedreptățiți ar fi trebuit să primească cel puțin o explicație privind decizia de a omite secuii din formular și de a trece ceangăii la alte etnii, alături de chinezi și găgăuzi. Dar, nefiind încă prea târziu, ne putem aștepta la o revenire asupra deciziei sau, în cazul cel mai neplăcut, la o justificare.

foto: legestart.ro

Slujba în limba maghiară pentru ceangăii din Moldova, amânată momentan din cauza COVID-19

Recent, agenția ungară MTI a publicat un articol din care reiese că, pe fondul restricțiilor impuse de autorități în vederea combaterii epidemiei de corona virus, slujba în limba maghiară la care ar fi urmat să participe ceangăii din Bacău a fost amânată. Este vorba despre o slujbă care are loc o dată pe lună și care s-ar fi putut ține, respectând regulile valabile după relaxare. Felix Măriuţ, parohul romano-catolic de la Faraoani, care oficiază slujbele în maghiară, a precizat portalului Maszol.ro: „Episcopia Romano-Catolică de Iaşi a dispus anularea slujbei din luna iunie, deoarece biserica din Bacău desemnată pentru acest scop este prea neîncăpătoare și oamenii vin din sate diferite, nu pot fi asigurate condiţiile corespunzătoare”, se arată în sursa citată.

Favorizată de context, măsura nu ar fi avut de ce să trezească suspiciuni în rândul credincioșilor dacă ea s-ar fi aplicat și în cazul slujbelor oficiate în limba română. După spusele lui János Antal, preşedinte al Asociaţiei Culturale Faraoani, care organizează deplasările din mai multe localităţi ceangăieşti la slujba maghiară de la Bacău, interdicția a fost aplicată exclusiv în cazul ceangăilor.

Ceangăii din Moldova, care după unele studii vorbesc un dialect local al limbii maghiare, iar după alte studii se consideră a fi bilingvi, „care vorbeau românește în graiul lor vechi adus din Transilvania”, reprezintă un subiect de dispută între cercetători.

Prin Tinka Nistor, preşedinta Asociaţiei Sfântul Ştefan din Pustiana, cea mai importantă susţinătoare a slujbelor maghiare în Moldova, se încearcă de aproape treizeci de ani convingerea conducerii Diecezei de Iaşi pentru autorizarea celebrării slujbelor și în limba maghiară.

Episcopul Petru Gherghel, originar din Neamț, deci cunoscător al ceangăilor și probabil având el însuși origini ceangăiești, aflat la conducerea diecezei timp de 41 de ani, care s-a pensionat în luna august 2019, spunea la începutul anilor 2000 că va permite slujba în limba maghiară doar dacă se va convinge că cel puţin 2% din credincioşi nu înţeleg limba română. Mai târziu, a refuzat slujbele în maghiară pe motivul că limba ceangăiască nu este identică cu limba maghiară. În sfârşit, în perioada organizării vizitei Papei Francisc în România în anul trecut, începând din ianuarie 2019 a permis ţinerea unei slujbe în limba maghiară în biserica parohială Sfântul Nicolae din Bacău, în amiaza ultimei duminici a fiecărei luni.

Pe de altă parte, dată fiind speranța unei reveniri la normalitate, Dieceza de Iaşi nu ar avea nimic de câștigat din acest joc. Ar fi cel mult o șicană școlărească, lipsită de sens, care nu ar face decât să păteze imaginea instituției. Nici măcar crearea unui precedent în vreme de COVID-19 nu ar garanta interzicerea definitivă a slujbelor în limba maghiară.

În cele opt judeţe moldovene care aparţin Diecezei din Iaşi – potrivit datelor publicate pe site-ul diecezei – sunt înregistraţi 206 000 de credincioşi romano-catolici. Cercetătorii maghiari estimează la 30-40 000 numărul catolicilor ceangăi din Moldova, ceea ce ar justifica oficierea de slujbe și în limba maghiară.

Același episcop Petru Gherghel susținea în cadrul unui discurs la Seminarul Internaţional „Originea, limba şi cultura ceangăilor” (2002) faptul că „ceea ce însă ne preocupă și ne interesează cel mai mult este starea de spirit a acestor credincioși, sentimentele și convingerile lor. În acest sens respingem și considerăm neavenite toate analizele și soluțiile care nu țin cont de convingerea catolicilor din Moldova, a tuturor celor care vorbesc o limbă sau alta și cum este și firesc a celor care sunt definiți sau mai bine zis porecliți, ceangăi. Termenul de ceangău nu reprezintă un etnonim, nu desemnează o etnie deosebită și nu este însușit de majoritatea celor cărora le este atribuit. Așa ne-au spus și așa ne spun istoricii și toți cei care alcătuiesc sau se ridică din acest grup al catolicilor moldoveni.”

Foto: adevarul.ro