Categories
Locale Stiri

Promisiunile USR PLUS pentru problema maghiară din România

Într-un județ cum e Covasna, teoretic, multor oameni le este mult mai simplu să voteze pentru că știu mereu cu cine. Altfel spus, majoritarii merg constant pe mâna UDMR. Ne-o demonstrează și rezultatele de la alegerile parlamentare, care au oferit, printre altele, multe surprize extrem de comentate pe rețelele de socializare, cum este de pildă succesul de care s-a bucurat formațiunea politică AUR, care reafirmă nevoia unei părți a societății românești de radicalitate și extremism.

Și totuși, în ultima perioadă, lucrurile par să se mai fi schimbat puțin, mai ales în ce privește electoratul tânăr, care vine din urmă cu mentalități și nevoi diferite. Pentru aceștia, UDMR nu mai rămâne singura opțiune posibilă, acum când un partid foarte tânăr, cum este formațiunea USR PLUS, se afirmă tot mai puternic cu viziuni noi și proiecte aplicate, care lasă în urmă separarea pe etnii și pledează pentru unitate și scopuri comune. 

La nivel județean, cel mai cunoscut membru USR PLUS este Dulányi Balogh Szilárd, etnic maghiar, de profesie consilier juridic, care acum este co-președintele filialei covăsnene și se ocupă exclusiv de politică, dedicându-se proiectelor partidului cu un elan specific numai omului care crede orbește în cauza sa. „De când sunt în politică, mi-am primit „porția” de la toată lumea. De la unii etnici maghiari mi-am primit „porția” de vânzător și trădător de neam, unii români mi-am primit „porția” cu acel cuvânt cu B care nu îmi palce și pe care nu vreau să îl pronunț (n. r. bosgor). Totuși merg înainte. Nu dezarmez pentru că eu am intrat în politică ca să construiesc punți între cele două comunități”, mărturisește el conștient de poziția ingrată în care se găsește. 

Motivul pentru care crede atât de mult în ceea ce face este acela că, după părerea sa, în județul Covasna, niciun partid, fie el român sau maghiar, nu s-a concentrat vreodată coerent pe strategia de construi punți între cele comunități. Toți au încercat să dezbine prin proiecte de lege și inițiative legislative care au ținut mereu oamenii în tensiune și învrăjbire. 

Or, tocmai acest mod de abordare a comunității covăsnene în ansamblu ar urma să se schimbe, dacă USR PLUS ar ajunge în Parlament. „Am făcut presiune pe această chestiune, să nu uităm în programul de guvernare pe toți etnicii din România – că România are mai multe comunități etnice nu numai maghiare”, spune Szilárd, referindu-se la un program al partidului, „USR maghiar”, pe care îl consideră foarte curajos și care, între altele, tratează aspecte foarte sensibile pentru comunitatea maghiară de la noi. 

„Un punct din acest program este ca pragul folosirii limbii maghiare în administrație să nu mai fie de 20%, cum este în momentul de față, și să fie de 10% (vezi cazul Clujului, care este undeva între 14 – 16 %). Punctul doi vizează presupusa problemă a însemnelor comunităților etnice. Să nu ne mai batem în steaguri, imn etc. și să nu mai inventăm tot felul de probleme. Să mergem mai degrabă înainte după modele precum cele oferite de țări ca Slovenia și Croația, ca să nu amintesc și eu de celebrul Tirol de Sud care a fost foarte invocat de UDMR”, precizează co-președintele filialei covăsnene a formațiunii politice UDMR PLUS. 

În opinia sa, aceste aspecte se pot rezolva extrem de simplu dacă există voință politică, prin utilizarea steagului comunităților etnice regionale și în județe precum Harghita sau Covasna, așa cum se folosesc în Dobrogea, Țara Oașului sau Țara Bârsei. În felul acesta, crede Szilárd, s-ar reduce cu mult procesele privind inscripțiile de pe instituții și clădiri din zonă, iar etnicii maghiari s-ar simți în sfârșit acasă și și-ar vedea drepturile respectate. 

„Noi ne orientăm exclusiv după ce se prevede în tratatele Uniunii Europene legat de acest subiect. Avem în vedere „CONVENȚIA CADRU pentru protecția minorităților” și Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare. Acolo se zice foarte clar că statele membre își vor aduce toată contribuția nu numai ca să protejeze limbile regionale, ci să și contribuie la prezervarea lor. Acest principiu și aceste carte au fost votate de Parlamentul României, iar noi vrem să le vedem implementate”, explică Dulányi, care este hotărât să militeze totodată și pentru schimbarea modului de predare a limbii române pentru copiii maghiari, care după părerea sa, trebuie ajutați și susținuți de stat, prin diferite proiecte, să fie mereu aproape de limba română și să și-o însușească de la vârste fragede ca să o poată vorbi la fluent cât mai devreme.

Categories
Interviuri

„Politicile pe care le propunem noi afectează toți cetățenii județului” – interviu cu Radu Matei, candidat pentru poziția de senator de Covasva

Născut și crescut în Sfântu Gheorghe, Radu Matei, în vârstă de 36 de ani, este de profesie peisagist și a intrat în politică de puțin timp, convins că poate contribui la o schimbare în bine a felului în care se face politică în România, dar și a mentalității oamenilor care, în opinia lui, au nevoie de o nouă abordare. 

La alegerile locale, Radu Matei s-a aflat pe lista pentru Consiliul Local Sfântu Gheorghe din partea alianței USR PLUS, listă care nu a depășit pragul necesar de 7%. Convins că o bătălie pierdută nu este un război pierdut, Radu a decis să candideze din partea aceleiași formațiuni politice pentru poziția de senator Covasna în Parlament. 

Am stat de vorbă cu el despre planurile pe care le are pentru covăsneni, în ipoteza că ar fi numit senator, dar mai ales despre ce înseamnă o nouă abordare și care sunt schimbările pe care crede că le poate aduce împreună cu colegii lui. 

Reporter: Ai făcut facultatea la București, cum de te-ai întors din Capitală într-un oraș de provincie, așa cum este Sfântu Gheorghe?

Radu Matei: Încă înainte să plec la facultate eram hotărât să mă întorc aici pentru că mi s-a părut mereu că aici mă simt cel mai bine. Am văzut întotdeauna Sfântu Gheorghe ca pe locul meu de baștină. În București, mi s-a confirmat dragostea față de zona asta, care este complet diferită, mai ales prin faptul că îți dă un sentiment de apartenență. Relațiile interumane sunt bine sudate la Sf. Gheorghe. Bucureștiul mi-a dat mereu senzația unui oraș locuit de oameni aflați în trecere, ceea ce m-a făcut să nu simt că fac parte dintr-o comunitate.

R.: Și cărei comunități simți că îi aparții? Celei române?

R. M.: Niciodată nu m-am identificat ca făcând parte dintr-una din comunități, română sau maghiară. Eu mă văd integrat 100% în comunitatea din Sfântu Gheorghe și nu văd diferențe din punct de vedere etnic. 

R.: Și cum de ai intrat în politică? Ai cochetat dintotdeauna cu politica sau cum de te-ai hotărât să faci acest pas?

R. M.: Când m-am întors din București, mi-am dat seama că nu prea există un spirit civic în Sfântu Gheorghe, în sensul că părerile critice la adresa raportului cetățean-administrație locală nu prea existau. Lumea aici nu prea își permite să aibă opinii critice. 

R.: Nu își permite sau nu își dorește? Putem vorbi despre o pasivitate?

R. M.: Da, poate de o pasivitate în ideea în care mulți nu vor să iasă din zona de confort. Fiind un oraș mic, nu vor să genereze o dezbatere pe idei, cred că din cauza confortului personal. Acesta a fost deci un aspect, lipsa spiritului civic. Dar am și fost dezamăgit de modul arhaic în care se face politică aici. Consider că partidele vechi din județ prea împart electoratul și își formează politicile strict pe criteriul etnic. Adică, în politica covăsneană lucrurile se împart în partid românesc și partid maghiar, lucru pe care noi avem de gând să îl schimbăm.

R.: Și cum aveți de gând să faceți asta? 

R.M: Vrem să facem politici pentru toți oamenii, indiferent de etnie sau de apartenențele culturale, rămânând totodată sensibili la particularitățile zonei. Știm că ipostaza în care ne punem, de a împăca și capra și varza, este foarte grea și există riscul ca, din punct de vedere politic, să nu avem succes, dar credem că această cale este calea etică pe care un partid politic trebuie să o abordeze aici. 

R.: Vorbind de succes, totuși nu ați avut prea mult succes la alegerile locale de la Sf. Gheorghe. Ce a lipsit?

R.M.: Cred că nu am reușit să coagulăm o echipă destul de puternică pentru a acoperi toate pozițiile respective, dar, la alegerile locale, ne-am bucurat totuși de succesul colegilor din alte localități, cum este Întorsura Buzăului sau Valea Mare. La nivel local, e greu să găsești un competitor capabil să intre într-o competiție cu UDMR-ul. 

R.: Dar la parlamentare, ce va fi diferit? Cu ce promisiuni veniți ca să determinați covăsnenii să voteze?

R.M.: La baza ofertei noastre electorale stă un program de guvernare care are 40 de angajamente pe mai multe domenii. În acel program de guvernare, avem stabilite exact măsurile pe care dorim să le implementăm. De ce să ne voteze? Pentru că am demonstrat că putem să ne poziționăm în centrul spectrului politic covăsnean, în sensul în care nu suntem un partid cu o retorică strict bazată pe identitatea etnică a alegătorului. Politicile pe care le propunem noi afectează toți cetățenii județului. De exemplu, corupția din administrație, chiar și incompetența din administrație, nu ține de etnie, ci de modul în care înțeleg acești oameni să își facă treaba. 

R.: Dar acești oameni sunt ancorați de ani de zile în pozițiile pe care le ocupă. Este un adevărat păienjeniș cu care trebuie să luptați. Cum credeți voi că îl veți putea înlătura?

R.M.: Pe lângă faptul că noi suntem oameni integri și capabili, instrumentele pe care le avem la îndemână sunt cele legislative. În cazul în care intrăm în Parlament, vom putea iniția proiecte de legi care să rupă acest păienjeniș. Important e pentru noi să ajungem într-o poziție în care să putem exercita această putere legislativă deoarece sunt sigur că vom reuși să rezolvăm multe dintre problemele care ne bântuie pe toți.  

R.: USR PLUS Covasna se aliniază la proiectul mare al formațiunii sau vă gândiți să reprezentați în mod expres anumite probleme specifice județului? Covasna este problematică din perspectiva asta în care minoritarii la nivel național se simt majoritari și invers. Cum veți trata acest aspect?

R.M.: Avem stabilită o comisie care se ocupă cu problemele etnice din România. Astfel, am reușit să introducem în programul de guvernare și un capitol legat de provocările comunităților etnice. Ai pomenit de relaționarea asta minoritar-majoritar, pe care o consider greșită deoarece naște foarte multe complexe – de superioritate și de inferioritate. Aici, la nivel local, aceste complex se manifestă câteodată în același timp, ceea ce, la nivel psiho-social, cred că nu e benefic. În ceea ce privește garanțiile pe care le putem oferi, noi vom putea acționa numai în măsura în care o lege sau o hotărâre de CL va fi sau nu aplicabilă tuturor cetățenilor. Altfel spus, dacă se emit legi sau hotărâri discriminatorii, atunci noi putem să le combatem. 

R:. Au fost voci care au susținut că sunteți prea modești și cu prea mult bun-simț pentru politică. Nu este acesta un dezavantaj? 

R.M.: Noi tocmai acest aspect dorim să îl impunem în politică. Acesta este și motivul pentru care am intrat în politică, să impunem un alt mod de a face politică: cu bun-simț și idei constructive. Acesta ar fi cel mai mare succes al meu în politică, ca împreună cu colegii mei să schimbăm retorica discursului politic și a modului în care partidele abordează politica. 

R: Dar electoratul este receptiv la bun-simț?

R.M.: Electoratul cred că vrea adrenalină, dar, împreună cu noi, și electoratul poate evolua, iar raportul dintre clasa politică și societatea civică va fi dictat de o evoluție comună. 

Categories
Nationale Politic Stiri

UDMR vrea să participe și cu miniștri în noul guvern de după alegerile parlamentare

Președintele Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR) a declarat postului ungar InfoRádió că UDMR dorește să ajungă la guvernare în România, dar nu fără condiții și nu cu toată lumea. Uniunea Democrată Maghiară din România nu se mulțumește doar cu funcții de secretari de stat.

UDMR vrea să participe și cu miniștri în guvernul care va fi format împreună cu Partidul Național Liberal (PNL), de centru dreapta, după alegerile parlamentare din 6 decembrie, a scris vineri portalul liberal de știri, care a realizat o amplă analiză despre ceea ce a considerat a fi posibile intenții și scopuri.

„Nu este nicio rușine dacă un politician dorește să guverneze. Guvernarea este unul din aspectele inseparabile de politică și este necesară pentru realizarea programului propus de un partid. Și noi dorim să fim în situația în care suntem de neevitat în Parlament și încercăm să ne realizăm programul nostru ca factor guvernamental. În ce măsură va fi posibil aceasta după 6 decembrie, nu știu. Dacă se va realiza un program de guvernare și o majoritate parlamentară în care vom obține o îmbunătățire în privința reprezentării intereselor comunității maghiare din România, inclusiv în domeniul relațiilor româno-maghiare și între cele două țări, atunci nu vom refuza participarea la guvernare”, a declarat Hunor Kelemen.

UDMR a fost la guvernare ultima oară, pentru câteva luni, în 2014. Asumarea participării la guvernare nu intră în discuție cu orice preț și nu cu toată lumea. „Dorim o Românie unde toată lumea se simte în siguranță”, a subliniat Hunor Kelemen, menționând că această siguranță se compune din două părți.

„Una se referă la securitatea păstrării și consolidării identității, iar scopul este ca aceasta să nu fie pusă sub semnul întrebării de nimeni, să fie respectată de toate instituțiile țării, dar mai ales de populația majoritară. Cea de-a doua este domeniul existenței, și anume protejarea și crearea de noi locuri de muncă, precum și asigurarea dezvoltării economiei.

Azi, din cauza epidemiei cu noul coronavirus, toată lumea consideră că acestea sunt cele mai importante”, a precizat președintele UDMR, care nu s-a oprit aici. „Dorim o Românie unde maghiarul din Transilvania se simte acasă și își poate proiecta viitorul pentru familia și pentru afacerea sa, și acestea nu sunt amenințate de pericol în niciun sens”, a mai spus șeful UDMR.

Sursă: capital.ro

Foto: presasm.ro

Categories
Politic

UDMR cochetează cu PNL pentru o alianță în favoarea stabilității politice

Pe rețelele de socializare, circula în urmă cu câtva timp o glumă care spunea că românii votează o dată la patru ani ca să afle cu cine mai conduce UDMR. Gluma aceasta este cumva o sinteză a jocului politic al formațiunii maghiare, la care am asistat toți de-a lungul timpului și care pare să se deruleze după tiparul arhicunoscut al alianțelor favorabile, impuse de context.  

Recunoscută pentru asocieri politice care să o ajute să se mențină mereu în centrul atenției, UDMR a reușit să își strice imaginea mai ales în ultimii patru ani, în care a susținut PSD în Parlament, inclusiv în situațiile în care a fost vorba despre votarea unor proiecte îndelung contestate de societatea civilă și nu numai. 

Ajuns din nou în campanie electorală, liderul UDMR, Kelemen Hunor vorbește de o nouă alianță după alegeri. De data asta, cochetează cu ideea alăturării de PNL, probabil conștient de faptul că PSD a pierdut prea mult din popularitate și nu se mai bucură de succesul fulminant de acum patru ani. 

Desigur, la nivel de declarații oficiale, Kelemen Hunor vorbește despre strategii pe termen mediu și lung, invocând nevoia de stabilitate „Noi de opt ani de zile suntem într-o criză politică permanentă. Am avut zece guverne în opt ani de zile. Vă daţi seama ce se poate realiza cu zece guverne în opt ani de zile. De aceea, după alegerile locale şi parlamentare avem obligaţia de a crea stabilitate politică. Fără stabilitate politică pentru patru ani de zile sau pentru opt ani de zile – eu încerc să mă gândesc pe termen lung – va fi greu să avem succes în România. De aceea, după alegerile locale trebuie să căutăm alianţe împreună cu PNL acolo unde se poate. După alegerile locale avem nevoie de o stabilitate, de o majoritate parlamentară, avem nevoie de proiecte şi priorităţi foarte clare, proiecte tehnice bine creionate, altfel degeaba avem 80 de miliarde la dispoziţie.”, a precizat Kelemen Hunor, citat de Agerpres, la reuniunea online a preşedinţiei Grupului PPE, „Solidari pentru redresarea Europei”.

Explicația liderului formațiunii politice maghiare pentru această nouă asociere ar fi aceea că UDMR și PNL au scopuri și viziuni comune, respectiv să asigure o „dezvoltare sustenabilă în România”. În plus, Kelemen Hunor consideră că acum este momentul cel mai potrivit pentru ca atenția tuturor să se îndrepte către viitor, iar trecutul să fie îngropat cu greșelile aferente. „[…] trebuie să încercăm să creştem încrederea între noi, fiindcă au fost probleme în trecut, dar trebuie să ne întoarcem spre viitor şi UDMR – un membru foarte vechi în PPE şi sunt convins că un membru credibil – va fi un partener şi succesul nostru va fi şi succesul PPE, succesul României va fi şi succesul Europei şi vom căuta să acordăm sprijin şi să facem parte din soluţie în anii care urmează pentru ţara noastră”, a mai spus preşedintele UDMR.

Foto: Facebook Kelemen Hunor