Cifrele arată că prima condiţie impusă de către UE, adunarea a peste un milion de semnături, a fost îndeplinită, pe ultima sută de metri. Cu toate acestea, criteriul distribuţiei pe ţări a semnăturilor nu a fost îndeplinit încă.

Potrivit datelor publicate pe pagina colectării online a semnăturilor, în loc de şapte ţări, pragul necesar a fost depăşit doar în Ungaria, România şi Slovacia. În ceea ce priveşte semnăturile online, în Ungaria au fost adunate peste 786 000, în România, peste 169 000, iar în Slovacia, aproape 29 000. În Suedia s-a atins un procent de 23% din pragul de 15 000, în Austria, 17% din 13 500, în Germania, 14% din 72 000, iar în Irlanda, 9% din 8250.

Un anunţ a fost făcut şi la postul public din Ungaria de către László Pesty, şeful campaniei de strângere a semnăturilor. Astfel, până miercuri, pe lângă cele 220 de mii de semnături pe suport de hârtie, au fost strânse cel puțin 780 de mii pe site-ul care administrează semnăturile online pentru astfel de inițiative. Acest număr însă a sărit in 24 de ore la un milion, numărătoare oprindu-se la 1.008.966.

Președintele Consiliului Național Secuiesc (CNS), Balázs Izsák, a declarat pentru Radio Europa Liberă că nu își explică cum a explodat numărul semnăturilor pe ultima sută de metri. Strângerea semnăturilor a fost lansată pe 7 mai 2019. După primele patru luni de desfășurare a campaniei de strângere de semnături numărul acestora era de doar 20 de mii, iar pe 4 mai numărul semnăturilor online abia ajunsese la 400 de mii, ca în ultimele două zile numărul semnatarilor a cerscut expolizv, ajungăndu-se la peste un milion.

Obiectivul iniţiativei cetăţeneşti europene privind regiunile naţionale propus de CNS este acela ca la nivelul UE să fie legiferat sprijinul acordat regiunilor care se deosebesc de regiunile din jurul lor prin particularităţile lor naţionale, etnice, culturale, religioase şi lingvistice.

Începând cu data de 1 aprilie 2012, cetăţenii UE dispun de un instrument care reprezintă o noutate absolută şi le permite să participe la conturarea politicii UE, fără a mai fi necesar (şi nici de dorit) sprijinul guvernelor naţionale sau a mecanismelor politice, în general.

Instituită prin Tratatul de la Lisabona, iniţiativa cetăţenească europeană permite unui număr de un milion de cetăţeni din cel puţin un sfert din statele membre ale UE să solicite Comisiei Europene să prezinte propuneri legislative în domenii care se încadrează în sfera sa de competenţe. Organizatorii unei iniţiative cetăţeneşti (care trebuie să constituie un comitet de cetăţeni format din cel puţin 7 cetăţeni ai UE care îşi au reşedinţa în cel puţin 7 state membre diferite) au la dispoziţie un an pentru a câştiga sprijinul necesar. Semnăturile strânse trebuie autentificate de autorităţile competente din fiecare stat membru. Organizatorii inițiativelor care au succes vor participa la o audiere organizată de Parlamentul European. Comisia va avea la dispoziție 3 luni pentru a examina inițiativa și a decide cum acționează.

Surse: hirado.hu, romania.europalibera.org.