Dupa istoricul Lucian Boia, care a fost decorat în 2020 de președintele Ungariei, Ader Janos, Horia-Roman Patapievici, fizician, scriitor şi eseist, a fost distins, la Muzeul Casa Terorii din Budapesta, cu Premiul “Petőfi”, fondat de Fundaţia Publică pentru Cercetarea Istoriei şi a Societăţii din Europa Centrală şi de Est şi de Compania Mol Nyrt.

Katalin Novák, ministrul ungar fără portofoliu, responsabil pentru familii, a trimis o scrisoare, care a fost citită de Gábor Tallai, directorul de programe al Muzeului Casa Terorii, în care subliniază că oamenilor trebuie să li se reamintească în repetate rânduri valoarea libertăţii, chiar şi atunci când condiţiile constituţionale ale acesteia sunt date şi aparent nu există nimic care să o ameninţe. Cele mai bune semne care amintesc de acest aspect sunt cei care au luptat curajoşi pentru libertate în perioada absenţei libertăţii, a scris ministrul.

În laudatio, Gábor Tallai a menţionat că, în decembrie 1989, în timpul Revoluţiei din România, Horia-Roman Patapievici a fost luat de pe stradă şi arestat.

Mária Schmidt, istoric, Directorul general al Institutului Secolul al XXI-lea, a vorbit depre faptul că Premiul “Petőfi” a fost fondat pentru eroii care s-au opus puterilor străine şi “şi-au păstrat cu un curaj impresionant abilitatea de a gândi liber”.

„Premiul Petőfi care mi-a fost acordat ieri de Public Foundation for the Research of Central and Eastern European History and Society cu sprijinul Grupului MOL, sub egida și inspirația Terror Háza, mă onorează. Mă onorează numele marelui Petőfi Sandor, un poet și un om care este mare și în România, nu doar în Ungaria; mă onorează instituția „Terror Háza”, deoarece ideea condamnării comunismului și a separării morale categorice de ideile comuniste, din care Terror Háza s-a născut, exprimă și principiile angajamentului meu public. Sunt al treilea român căruia i se decernează acest premiu, după Gabriel Andreescu și episcopul László Tőkés, care l-au primit chiar la înființarea lui, în 2009. Printre cei care au fost premiați se numără, alături de personalități maghiare bine cunoscute în Ungaria, Anne Applebaum, Vladimir Bukovsky, Václav Klaus și Stanisław Dziwisz. Faptul că din optsprezece laureați ai premiului, trei au fost români, sugerează că ungurii se gîndesc mai mult la români decît ne gîndim noi la ei și că termenii în care ei o fac sunt mai realiști și mai inteligenți decît ai noștri. Noi continuăm să credem, bovaric, că vecinii noștri direcți sunt Franța, Germania și Statele Unite și ne procupăm numai de ei: mai realiști, ungurii au înțeles că se învecinează în primul rînd cu vecinii lor direcți și că între aceștia suntem și noi, românii, și că ar fi în beneficiul nostru să coabităm printr-o politică a cooperării și colaborării strînse”, a declarat Patapievici exclusiv pentru Revista 22.

Sursa: hirado.hu, revista22.ro