Presa minoritară maghiară se confruntă cu probleme financiare foarte grave, în primul rând din cauza faptului că numărul de cititori, telespectatori și ascultători este limitat. Ajutoarele din Ungaria sunt vitale pentru ei, însă prin subvențiile acordate, Guvernul ungar a erodat, practic, independența presei maghiare de peste graniță, iar cei care nu s-au alăturat, fie s-au desființat, fie încearcă să supraviețuiască în condiții mai dificile pe lângă expulzații din Budapesta și rivalii săi majoritari, scrie Nepszava, citat de Rador.
Politica națională a acaparat și această organizație, deoarece „fiecare element ar putea fi util”, însă este nevoie de menținerea relațiilor, astfel că nu dau cu piciorul în această colaborare profesională nici cei care nu privesc cu ochi buni infiltrarea politicii în această organizație. KMÚEK a fost organizată pe o bază profesională, a existat și înaintea Sistemului de Cooperare Națională, NER, și „sperăm că și după NER va rămâne un forum profesional”, a spus unul dintre participanții ziarului „Népszava”.
În 2022, în Ungaria vor avea loc alegeri. Pot vota toți cetățenii maghiari care s-au înregistrat pentru a participa la scrutin. „Înregistrează-te și votează”, această reclamă rulează de ceva timp în mass-media transilvăneană susținută de Guvernul ungar. Ceva pentru ceva, am putea sune, deoarece, pe lângă sprijinul acordat bisericilor și sportului, mass-media de dincolo de granițele Ungariei este o țintă cheie pentru un sprijin deosebit de important.
Desigur, nu întâmplător, deoarece aceasta este unul din mijloacele cele mai eficiente ale influențării. Acest fapt a fost demonstrat și de o investigație efectuată de un grup internațional de ziariști din Slovacia, România, Serbia, Slovenia și Croația, al cărei rezumat a fost publicat în martie anul acesta. Ziariștii care colaborează la nivel internațional au investigat sistemul de sprijin transfrontalier al Guvernului Orbán, respectiv pe ce anume au cheltuit beneficiarii banii.
Și de aici a rezultat fără echivoc: NER a sprijinit la început, în mod deosebit, anumite mass-media, după care în jurul anilor 2016 și 2017 și-a schimbat strategia și a înființat, prin investiții imense, propria rețea de media în Slovacia și România.
Principalul jucător din Transilvania este Asociația pentru Spațiul Media Transilvănean care, potrivit portalului transilvănean Átlátszó (Transparență), a primit un sprijin de 7,45 miliarde de forinți (aproximativ 20 milioane de euro) de la Guvernul ungar în trei ani și jumătate, până la sfârșitul lunii iunie 2021.
Potrivit unui articol difuzat de portalul atlatszo.ro, „asociația care era necunoscută anterior a devenit cel mai mare trust media al presei maghiare din Transilvania: azi este mai ușor să enumerăm mijloacele de informare în masă care nu aparțin portofoliului asociației”.
Pentru a ilustra amploarea sprijinului, portalul de anchetă transilvănean precizează: „Sprijinul alocat de Guvernul român pentru întreaga minoritate maghiară din Transilvania – care este în esență bugetul anual al UDMR – este de aproximativ 5-6 milioane de euro pe an. Veniturile anuale ale Asociația pentru Spațiul Media Transilvănean rivalizează cu cele ale celor mai mari concerne naționale mass-media din România. Anul trecut, a fost echivalent cu 3,6 milioane de euro, devenind pe locul 8 în clasamentul național. Doar 10% din veniturile sale provin din reclame, însă anul trecut au fost mai mari decât de obicei datorită reclamelor guvernamentale făcute pentru protecția împotriva epidemiei cu noul coronavirus.
Deși întreaga mass-media din Ținutul Secuiesc – presa scrisă, televiziunile, radiouri – a fost cumpărată, întrebarea este la ce anume au fost cheltuiți așa de mulți bani. Ziariștii care aparțin concernului nu au salarii deosebite, ba mai mult, salariile lor au fost diminuate temporar cu 25% din cauza epidemiei. Practic, niciuna din investițiile promise, cu conținut foarte vag, nu a fost realizată.
Asemenea investiții ar fi reprezentat înființarea „web-ul maghiar transilvănean din secolul XXI, Transilvania 3.0”, din acest considerent rețeaua de distribuție a grupului și mai multe ziare locale fiind desființate. Marea dezvoltare digitală anunțată s-a restrâns doar la lansarea unui canal YouTube și a unei aplicații pentru telefonul mobil.
Nu este o exagerare să spunem că Guvernul Orbán nu a susținut de fapt mass-media maghiară de dincolo de granițele Ungariei, ci a cumpărat cea mai mare parte a acesteia și a transferat-o în proprietatea fundațiilor pe care le-a creat. Organele de presă rămase în afara acestui cerc fie nu primesc deloc sprijin, fie primesc sume minime, așa cum au alocat și guvernele ungare anterioare, când cadrul de sprijin transfrontalier era încă o fracțiune al actualului cadru.
Citește articolul original, integral, pe revistapresei.hotnews.ro
Foto: brightside.me