Author: Editor

Categories
Internationale Interviuri

Europa Liberă: Primul interviu acordat unei redacții de limbă română de editorul demis al index.hu. „Întrebarea recurentă pe care o primesc este dacă guvernul Viktor Orbán are sau nu de-a face cu cele întâmplate”

Demiterea lui Szabolcs Dull din funcția de editor al Index.hu a atras demisa în bloc a redacției, un protest cu mii de oameni pe străzile Budapestei și preluarea știrii în întreaga lume. Jurnalistul vorbește despre toate acestea, și altele, în primul interviu acordat unei redacții de limbă română.

Europa Liberă: Când, dar mai ales de ce ați ales să fiți jurnalist?

Szabolcs Dull: „Între 2002 și 2008, am urmat cursurile Facultății de Franceză din cadrul Universității de Științe Eötvös Loránd (ELTE) din Budapesta. Ca să fiu sincer, m-a interesat mereu viața publică, politica, și mi-am dorit să fiu jurnalist tocmai pentru a avea acces la sfere sau universuri la care altfel nu prea poți avea acces. Un imbold puternic, însă, mi-a dat și unul dintre profesorii mei dragi, așa am ajuns să lucrez la Manager Magazin, o publicație fantastică, cu jurnaliști extraordinari, care mi-au fost modele. Ei reprezentau mentalitatea și sistemul de valori pe care doream și eu să îl reprezint. Prin 2006 sau 2007, publicația a avut o istorie similară cu cea de acum a Index: după un scandal cu patronul, redacția s-a spart și au plecat aprope toți jurnaliștii. Așa că și povestea primului loc în care am lucrat în presă se termină trist.”

Europa liberă: Cred că ar fi bine ca cineva să adune toată această istorie tristă a presei din Europa Centrală și de Est, pentru că și în România, și în alte țări din regiune sunt povești similare.

Szabolcs Dull: „Da, mai pot adăuga și eu câteva. După Manager Magazin, am ajuns la Radio Kossuth, principalul post public de radio din Ungaria. Mai exact, la Krónika, cea mai populară emisiune a postului. Și acolo, după schimbarea de guvern din 2010, redacția Krónika a fost serios zdruncinată, fiind, să spunem așa, invadată de oameni apropiați noului guvern. Așa că și acolo, practic toată redacția a fost făcută praf. Am ajuns apoi la Origo, alt portal de știri important al Ungariei, unde ne-am luat jucăriile și am plecat, cu o bună parte a redacției, în 2014. Așa am ajuns la Index. Mai întâi ca redactor la rubricile de politică și, apoi, de sport, și în cele din urmă am devenit, până acum două săptămâni, editorul publicației. Cum o să evolueze lucrurile de aici încolo în privința mea, rămâne de văzut.”

Europa Liberă: V-au căutat mulți jurnaliști după ce ați fost demis? Am văzut că despre acest conflict a scris presa din toată lumea.

Szabolcs Dull: „Da, interesul mass media este într-adevăr uriaș, chiar și acum. Sunt căutat din Japonia, din Brazilia, din toate țările Europei ș.a.m.d. Sunt atât de solicitat încât nu reușesc să răspund tuturor. Lucru care arată că Index a fost cu adevărat un punct de reper, un portal de știri important și în Ungaria, dar și în afara ei, și că de-a lungul anilor a devenit un simbol al libertății presei. Diferența pe care o constat între presa internațională și cea din Ungaria este că în timp ce presa de afară chiar încearcă să înțeleagă ce s-a întâmplat, presa maghiară a început o campanie împotriva mea. Publicațiile și posturile apropiate actualului guvern nu sunt, evident, interesate să afle ce s-a întâmplat, dar au lansat un atac incredibil împotriva mea.”

Europa Liberă: Există și alt interes decât cel al presei? Mă gândesc la cel politic sau la oameni de afaceri ori companii care vor să sprijine continuarea proiectului Index într-o altă formă?

Index a fost cu adevărat un punct de reper, un portal de știri important și în Ungaria, dar și în afara ei, și că de-a lungul anilor a devenit un simbol al libertății presei

Szabolcs Dull: „Da, există o presiune puternică, asta îmi spun și colegii, că primesc foarte multe mesaje, semnale pentru a continua proiectul. Se simte presiunea aceasta, că lumea vrea să existe un alt proiect. Sigur, nu știm ce va fi și sunt multe probleme de rezolvat – tehnice, legale, financiare. Nu e chiar așa de simplu de mers mai departe, dar primim foarte multe mesaje de susținere pentru a continua. Ani la rând, slogalul Index a fost: Nu există altul! Acum, sloganul echipei demisionare este: Să fie altul! Spune multe și această schimbare. S-a putut vedea că, mai ales după demiterea mea, echipa a fost foarte puternică și solidară, și asta dă o forță extraordinară redacției.”

Europa Liberă: Ca să economisesc o întrebare: care a fost, în cadrul acestor interviuri, întrebarea pe care v-o amintiți cel mai mult sau care vi se pare cea mai importantă?

Szabolcs Dull: „Întrebarea recurentă este dacă guvernul Viktor Orbán are sau nu de-a face cu cele întâmplate?”

Europa Liberă: Bun, n-am avut noroc, pregătisem și eu această întrebare. Care ar fi, însă, dovezile că guvernul FIDESZ ar avea de-a face cu toată povestea Sau e doar intuiție, fler.

Szabolcs Dull: „Și mie mi-ar plăcea mult să aflu cum se leagă prezența lui Miklós Vaszily (omul care a coordonat principalele schimbări operate în ultimii ani de FIDESZ pe piața media din Ungaria – n. red.) de toată povestea și ar răspunde chiar el la întrebare. Ceea ce știu cu siguranță, este că, la un moment dat, Vaszily a apărut la Indamedia, firma care se ocupă de publicitate la Index, după care consilierii săi apropiați au elaborat un plan pe care au vrut să îl impună redacției – așa-numitul plan de externalizare a editării textelor, pas care, în opinia mea, ar fi dus la desființarea redacției, lucru împotriva căruia am protestat vehement și eu, și redacția. Apoi, în iulie, m-au demis.

Noi, redacția Index, nu am făcut o demonstrație politică. Ne-am ridicat doar vocile pentru a arăta în ce condiții vedem că poate fi asigurată independența noastră jurnalistică.

Este bine să țineți cont și de faptul că în Ungaria totul este foarte repede contextualizat politic. Dacă ați fost atenți, noi, redacția Index, nu am făcut o demonstrație politică. Ne-am ridicat doar vocile pentru a arăta în ce condiții vedem că poate fi asigurată independența noastră jurnalistică. Am făcut-o încă de acum doi ani. Însă, pentru ca redacția Index să poată lucra liber și independent, trebuie îndeplinite două condiții care nu sunt de negociat: independența editorială și intangibilitatea echipei redacționale. Mai exact, foarte simplificat, să nu ne spună nimeni din exterior ce să scriem sau ce să nu scriem, respectiv să nu ne spună nimeni din afară cu cine să lucrăm, în ce formulă de organizare. Noi am simțit că această a doua condiție a fost încălcată. Așa, nu ne mai putem continua munca.”

Europa Liberă: Nici rezultatele economice din ultimele luni ale firmei nu au fost dintre cele mai bune. Au influențat și ele situația creată?

Szabolcs Dull: „Întâi de toate, trebuie știut că Index este sau a fost, fără îndoială, cel mai citit portal de știri din Ungaria. Încă de la începutul pandemiei am avut în jur de un milion de vizitatori unici pe zi. Faptul că agențiile de publicitate ale statului sau cele apropiate guvernului nu au făcut reclamă la noi, deși eram cel mai accesat site, este o ciudățenie și ține doar de caracteristicile economiei ungurești. Evident că acest lucru a creat probleme continue afacerii. Din cauza lor a trebuit să luăm și măsuri: reduceri de personal, tăierea bonusurilor pentru orele de muncă efectuate la sfârșit de săptămână și alți pași care au afectat organizația, redacția.

Dincolo de toate acestea, deoarece nu prea aveam informații despre cum evoluează reclamele și după ce criterii primim bani din ele, ne-am pus, inclusiv eu, tot mai multe întrebări, pe care le-am adresat apoi și celor care se ocupă de partea de business. Nu am primit, însă, vreun răspuns liniștitor despre cum merg lucrurile din punct de vedere financiar, economic.”

Europa Liberă: Se tot scrie de discuțiile pe care le-ați purtat cu conducerea Index în zilele premergătoare demiterii dumneavoastră și a demisiei în bloc a redacției. Care sunt aspectele relevante, de aflat despre aceste discuții pentru un cititor din România? Care a fost tonul, atmosfera lor?

Szabolcs Dull: „După ce am protestat față de planul de externalizare a editării textelor și am publicat acel barometru al cărui ac se mută de la „Independent” la „În pericol”, semnalând astfel opiniei publice că ne simțim în pericol, deci, după acest moment, atmosfera generală în redacție s-a schimbat. Din mai multe motive. Se întâmplau lucruri pe care redacția pur și simplu nu le înțelegea. Pentru a da un singur exemplu: într-o singură săptămână ne-au plecat doi directori generali. În cazul unuia dintre ei, nu știu nici astăzi motivele plecării. Cert este că am rămas fără doi directori generali. De aici încolo, discuțiile s-au purtat pe un ton și într-o atmosferă stranie, pentru că László Bodolai, curatorul fundației care deține Index, a pus pe toată lumea să semneze o declarație de păstrare a secretelor companiei. Prin urmare, conținutul discuțiilor despre care vorbim sunt protejate de aceste declarații semnate. Din aceast motiv, nici nu pot vorbi despre conținutul lor, oricât de important ar fi ca opinia publică să le cunoască, pentru ca toată lumea să înțeleagă mai bine cum am ajuns în situația în care practic întreaga redacție a demisionat după demiterea mea.”

Nu pot renunța la dreptul meu la exprimare, când și interesul meu este ca acest caz să fie prezentat publicului cât mai transparent, să reiasă cât mai multe detalii legate de el

Europa Liberă: Umblă vorba, inclusiv în rândul susținătorilor dumneavoastră, că motivul invocat în demiterea dumneavoastră a fost scurgerea de secrete de business spre concurență. Cum comentați?

Szabolcs Dull: „Am spus-o de mai multe ori și o spun și acum: nu am oferit secrete de afaceri. În motivația documentului prin care am fost demis, pe care mi l-a înmânat László Bodolai în persoană, figura un punct în care Bodolai scria că și-a pierdut încrederea în mine pentru că am făcut publice comunicatele de serviciu și am repoziționat barometrul în zona de pericol. Deci, nu este vorba de secrete de afaceri.”

Europa Liberă: Se spune că au vrut să vă cumpere. E adevărat?

Szabolcs Dull: „Nici vorbă. Au existat, în ultimele săptămâni, presiuni asupra mea și asupra redacției, dar nu în forma aceasta.”

Europa Liberă: Cum a reacționat redacția imediat după ce a aflat că ați fost demis?

Szabolcs Dull: „E important de știut că László Bodolai nu a anunțat demiterea mea în redacție, la fața locului.”

Europa Liberă: Unde, mai exact?

Szabolcs Dull: „Nu contează, important este că nu în cadrul Index. Aș fi putut avea și varianta semnării unui acord comun, o hârtie pe care scria că, dacă tac, dacă refuz, de exemplu, un interviu cum este și cel de față, atunci, evident, pot pleca în condiții financiare mai avantajoase, cu mai mulți bani. Am refuzat propunerea și pentru că știam, încă de atunci, că va fi extrem de important ca cele întâmplate să fie cunoscute cât mai bine de opinia publică. Pur și simplu nu pot renunța la dreptul meu la exprimare, când și interesul meu este ca acest caz să fie prezentat publicului cât mai transparent, să reiasă cât mai multe detalii legate de el.

Când m-am întors în redacție ca să împachetez și să îmi iau rămas bun de la colegi, László Bodolai adusese deja la cunoștința redacției decizia sa printr-un email, un lucru cu totul străin culturii organizaționale a Index, pentru că noi, și asta a putut vedea lumea întreagă, suntem o echipă foarte solidară, care discutăm între noi problemele și comunicăm foarte mult unii cu alții.

Le-am vorbit colegilor despre cele întâmplate și i-am asigurat că cetatea pe care am apărat-o împreună, am încercat să o apăr, ca să spun așa, până la ultima mea picătură de sânge, dar că nu mai pot continua, le revine lor sarcina să o facă pe mai departe. Am aflat apoi că nu au primit un răspuns liniștitor și așa au decis că, în noile condiții, nu își mai pot desfășura activitatea.”

Vreau să le mulțumesc aici celor din Ardeal pentru numeroasele mesaje private și publice

Europa Liberă: Ce se va întâmpla cu arhiva Index, un pachet informațional pe care l-aș numi esențial pentru societatea și sfera academică din Ungaria? Să o salveze cititorii?

Szabolcs Dull: „Arhiva Index are o valoare cu totul deosebită. Vorbim de o istorie de 21 de ani. Sau, altfel spus, toate transformări prin care a trecut societatea maghiară în ultimii 21 de ani sunt prezente în arhiva Index. Sunt, apoi, nenumărate povești care se leagă de istoria de 21 de ani a Index, inclusiv foarte multe inovații ce țin de istoria presei, momente care definesc conținutul online de limbă maghiară. Arhiva ar trebui păstrată cu orice preț, dar decizia ține, bineînțeles, de proprietarii Index.”

Europa Liberă: Ce se va întâmpla cu echipa și încotro o veți lua dumneavoastră?

Szabolcs Dull: „Am primit foarte multe încurajări. Cum am mai spus, viitorul acesta ține și de câteva condiții tehnice, financiare. S-a întâmplat ceva unic pentru mediul online din Ungaria: pagina Facebook pe care au creat-o colegii mei după ce au demisionat a strâns, în câteva zile, un sfert de milion de like-uri, ceea ce, în condițiile de aici, înseamnă foarte mult.

În ce mă privește, am avut un contract foarte strict, care prevede ca timp de șase luni după plecarea mea să nu mă angajez în proiecte concurențiale. Deci, până atunci, nu pot lua parte la niciun proiect similar, dar le țin pumnii colegilor mei. Spun mereu că valorile pe care s-a clădit Index și de care au nevoie sute de mii sau, uneori, chiar peste un milion de oameni trebuie păstrate. Ungaria are nevoie de ele. Și, în opinia mea, are nevoie de ele nu doar Ungaria, ci întreg Bazinul Carpatic. Pentru că am primit foarte multe mesaje de susținere și de peste hotare și vreau să le mulțumesc aici celor din Ardeal pentru numeroasele mesaje private și publice. O susținere care este extrem de importantă pentru noi și care arată, într-adevăr, că Index este nu doar un produs media al Ungariei, ci pur și simplu al unei întregi regiuni.”

Sursa: romania.europalibera.org

Categories
Locale Nationale Stiri

Scandările antimaghiare ale fotbaliștilor de la FCSB după finala cupei cu Sepsi OSK, pasibile de sancțiuni severe

Conducerea Federației Române de Fotbal (FRF) a sesizat Comisia de Disciplină în legătură cu scandările antimaghiare și jignitoare ale fotbaliștilor de la FCSB după meciul cu Sepsi OSK din finala Cupei României, a declarat pentru G4Media.ro șeful biroului de presă a federației, Cătălin Popescu.

Sesizarea a fost depusă de secretarul general al FRF, Radu Vișan, iar cazul se află pe rol. Potrivit articolului 54 din Regulamentul disciplinar al Federației, sportivii și oficialii care „în mod public, discriminează sau denigrează pe altcineva într-o manieră jignitoare pe motive de rasă, culoare, limbă, religie, sex, origine etnică” pot fi suspendați pentru 6 jocuri la toate nivelurile, în cazul jucătorilor, echipei tehnice şi antrenorilor şi 4 luni pentru oficiali. În plus, clubul respectiv poate fi sancționat cu o penalitate de la 5.000 la 60.000 de lei.

Reamintim că, imediat după ce FCSB a câștigat Cupa României în fața echipei Sepsi OSK Sfântu Gheorghe, jucătorii bucureșteni au sărbătorit alături de câțiva membri ai galeriei și au strigat sloganuri antimaghiare și jignitoare la adresa echipei din județul Covasna.

Ladislau  Bölöni, fost fotbalist emblematic al Stelei, a condamnat dur comportamentul jucătorilor de la FSC. „S-au întâlnit două echipe apropiate de sufletul meu şi îmi pare rău pentru prostia care s-a petrecut după meci. Nu are nimic în comun cu fotbalul. Ce s-a întâmplat este la ani lumină de civilizaţie. Iar faptul că au fost implicaţi şi jucători e contrar principiilor unei echipe din care au făcut parte Duckadam, Belodedici, Lăcătuş, Tudorel Stoica, Bölöni sau Piţurcă”, a transmis  Bölöni, citat de Gazeta Sporturilor.

Potrivit GSP, tonul scandărilor a fost dat de Gheorghe Mustață, un lider al galeriei FCSB, eliberat din închisoare în luna ianuarie, după 6 ani petrecuți în spatele gratiilor pentru violență și șantaj prin taxe de protecție.

Sursa: g4media.ro 

Foto: captură video GSP Live

Categories
Internationale Nationale Opinii Politic

„Armele seducției” lui Viktor Orbán în rândul maghiarilor de peste granițe, date în vileag de „Le Monde“

Oricine are prilejul de a veni în contact cu minoritățile maghiare din România va constata cu ușurință susținerea și loialitatea acesteia – cu excepțiile firești – față de premierul ungar Viktor Orbán. Publicaţia franceză „Le Monde“ a făcut un amplu reportaj în Ardeal, prin care arată care este strategia prin care controversatul om politic a câștigat de partea sa un număr atât de mare de maghiari din afara granițelor. Cultivând Obsesia Trianonului, Viktor Orbán  îşi „galvanizează electoratul” interpelând mulţimea despre nedreptăţile trecutului şi despre acel „diktat“, care a lăsat câteva milioane de maghiari între graniţele ţărilor vecine.

La o sută de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, premierul Viktor Orbán continuă să cultive amintirea acestui „dictat“, scrie „Le Monde“. „A fost odată un pământ între munţi, în spatele interminabilei câmpii a Dunării. Un pământ al „comorilor naturale“ de care „Occidentul a privat Ungaria“, „încălcând frontiere milenare“ pentru a-i forţa pe maghiari să trăiască în spatele unor „frontiere imposibil de apărat”, transformând naţiunea în „culoar al morţii“.   Astfel s-a exprimat premierul ungar, Viktor Orbán, pe 6 iunie, pentru comemorarea „tragediei naţionale“ pe care o reprezintă Tratatul de la Trianon, semnat pe 4 iunie 1920 într-o anexă a Palatului Versailles şi care, o sută de ani mai târziu, încă reprezintă o plagă sângerândă pentru o bună parte a maghiarilor. Semnat între puterile victorioase din Primul Război Mondial şi reprezentanţii unei Ungarii învinse, aliata cu Reich-ului german, Trianon a însemnat pierderea a două-treimi din teritoriul fostului regat al Ungariei, anterior parte integrantă a Imperiului Austro-Ungar. O treime a populaţiilor maghiarofone a fost lăsată în noile ţări vecine, cum ar fi Cehoslovacia şi Romania. Niciun ungur nu poate ignora ce este Trianon, acest „dictat“ impus unei naţiuni mândre, dar izolată lingvistic de puterile victorioase, începând cu Franţa unde Tratatul, la fel ca numeroase alte convenţii care au reconfigurat frontierele Europei după 1918, este în mare parte uitat“, notează „Le Monde“.

Pandemia i-a stricat planurile lui Viktor Orbán, care plănuia să comemoreze acest eveniment prin inaugurarea unui monument controversat în centrul Budapestei, o rampă pe care sunt scrise numele localităţilor pierdute şi care conduce spre o „flacără eternă“ care să simbolizeze Ungaria Mare. Inaugurarea monumentului a fost amânată pentru luna august. În schimb, premierul naţionalist ungar s-a deplasat în localitatea Satoraljaujhely, în apropierea frontierei cu Slovacia, unde a vorbit despre suferinţele Ungariei.

După 100 de ani, aproximativ două milioane de maghiari – în timp ce Ungaria are 9,7 milioane de locuitori – sunt răspândiţi în România, Slovacia, Serbia, Ucraina, Austria, Croaţia şi Slovenia. Aceste „minorităţi“ joacă un rol preponderent în politica internă şi externă a premierului naţionalist Viktor Orbán, care le acordă favoruri de când a revenit la putere la Budapesta în 2010. Le-a permis la peste un milion de etnici maghiari să obţina paşapoarte ungare. „Iar acest lucru îi este favorabil. La fiecare scrutin, votează masiv pentru partidul său, Fidesz“, subliniază cotidianul francez. „Viktor Orbán ne apăra. Ne oferă ajutoare, 300 de lei (60 de euro) pentru fiecare copil, anual; nu este mult, dar acest lucru ne permite să ne plătim pâinea“, spune Veronica C., în vârstă de 61 de ani, de origine maghiară, intervievată de reporterul Le Monde în faţa casei sale din Valea Uzului. În schimb, unii ceangăi din România se consideră pur şi simplu români. Iar etnicii maghiari din Austria se simt complet asimilaţi.   Oficial, Budapesta nu vrea recuperarea teritoriilor pierdute. „Doar statele au frontiere, nu naţiunile. Unii au înţeles acest lucru, alţii nu. Aceştia din urmă ar face bine să se abţină“, a declarat Viktor Orbán. Ameninţarea voalată este destinată în principal ţărilor noncooperante. România şi Ucraina, conduse de guverne liberale proeuropene, fac obiectul criticilor Budapestei. Este în curs un război diplomatic cu Kievul, în contextul în care reprezentanţii celor 150.000 de maghiari critică legea educaţiei din 2017, neaplicată în totalitate, care prevede intensificarea învătământului în limba ucraineană. În aşteptarea teoreticei soluţionări a problemei, Ungaria utilizează vetoul pentru a bloca apropierea Ucrainei de NATO şi de Uniunea Europeană.   

În schimb, cu Serbia procedează exact invers. „Reintegrarea Donbasului şi Crimeei este de neimaginat fără rezolvarea problemei învătământului lingvistic. Această lege este unul dintre motivele mişcărilor separatiste rusofon“, spune pentru „Le Monde“, Laszlo Brenzovics, preşedintele Asociaţiei Culturale a Maghiarilor din Transcarpatia şi mult timp deputat la Kiev. Teza corespunde cu apropierea lui Viktor Orbán de liderul de la Kremlin. Cu ocazia marcării Tratatului de la Trianon, pe 4 iunie, noul premier al Slovaciei, Igor Matovici, a rostit un discurs în faţa reprezentanţilor comunităţii maghiare adunaţi la Bratislava. „Regatul Ungariei era statul nostru comun, unde voi, maghiarii, eraţi majoritatea, iar noi, slovacii, eram în minoritate. Înţeleg perfect că mulţi oameni încă resimt tristeţe şi durere din cauza Trianonului. Dar eu cred că istoria Ungariei este şi istoria noastră. Să îndrăznim deci să spunem că istoria ungară este şi istoria noastră“, a subliniat premierul slovac.    

Din nefericire pentru Orbán are însă prea puţini sprijinitori în Europa, aproape deloc, care să-i ofere mai mult decât vorbe prudente de înţelegere, scrie publicaţia franceză.   

Foto: Newsweek.ro
Sursa: adevarul.ro

Categories
Locale Stiri

Partidul pentru Odorheiu Secuiesc ar putea deveni o forță locală redutabilă la alegerile din toamnă

În urmă cu patru ani, Árpád Gálfi a fost ales primarul oraşului Odorheiu Secuiesc în calitate de candidat comun al Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) şi al Partidului Civic Maghiar (PCM). Anul trecut, el a fost exclus din PCM, ceea ce l-a determinat să ia decizia ca, la următoarele alegeri locale, să candideze ca independent pentru funcţia de primar al oraşului Odorheiu Secuiesc. Totodată el a iniţiat şi înregistrarea unui nou partid, Partidului pentru Odorheiu Secuiesc, pentru ca susţinătorii săi să poată accede în Consiliul Local.

Demersul de înregistrare a partidului a fost iniţiat în luna ianuarie, iar cererea de înregistrare a fost atacată de AttilaKoszta, fostul director al unei companii de gestionare a
deşeurilor. Potrivit informaţiilor transmise de primar, acesta a acuzat noul partid de separatism şi de o atitudine pro-autonomistă. 

Tribunalul Bucureşti a respins contestaţia, considerând-o nefondată, şi a dispus înregistrarea Partidului pentru Odorheiu Secuiesc în lista partidelor politice din România.  Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată în termen de cinci zile.

Anul acesta, cele două partide maghiare fondate ca alternativă la UDMR au înfiinţat Alianţa Maghiară din Transilvania (AMT) şi au decis să participe la alegerile locale cu această nouă alianţă politică. Însă acordul dintre cele două entităţi stipula şi că o persoană care a fost exclusă din oricare dintre cele două partide, nu poate fi candidatul noii alianţe, astfel că PCM insista că alianţa nu îl poate sprijini pe Árpád Gálfi, care a fost exclus din PCM.

Potrivit primarului, motivul pentru care a atras furia liderilor PCM este acela că a reziliat acele contracte de utilităţipublice, pe care le-a considerat nefavorabile oraşului, şi care au fost încheiate în perioada în care primar al oraşului Odorheiu Secuiesc a fost Jenő Szász, actualul preşedinte al Institutului de Cercetare pentru Strategii Naţionale din Ungaria. Jenő Szász a fost primarul oraşului Odorheiu Secuiesc între 1996 şi 2008, iar din 2003 până în 2012, a ocupat funcţia de preşedinte al PCM. La ultimul recensământ, peste 95% dintre cei 34 000 de locuitori ai Odorheiului Secuiesc s-au declarat de etnie maghiară. După căderea comunismului, oraşul a fost condus în mare parte de primari maghiari care au făcut parte din opoziţia UDMR-ului. 

În România, alegerile locale ar fi trebuit să aibă loc în luna iulie, dar din cauza epidemiei de coronarivus, au fost amânatepentru data de 27 septembrie. Colectarea semnăturilor necesare pentru înscrierea candidaţilor în cursa pentru fotoliile de primar a început luni, însă depunerea listelor de semnături urmează să se facă abia între 7 şi 18 august.

La Odorheiu Secuiesc există, deocamdată, doar doi candidaţi pentru funcţia de edil al oraşului. Unul dintre aceştia este László Derzsi, liderul grupului UDMR din Consiliul Local, iar celălalt, Árpád Gálfi candidează ca independent. În măsura în care noul partid va fi înregistrat, va intra în cursa electorală drept candidat al Partidului pentru Odorheiu Secuiesc. PPMT, care îl susţine pe actualul primar, respectiv PCM, partidul care l-a exclus pe acesta din rândurile sale, nu au reuşit, încă, să cadă de acord asupra unui candidat comun pentru funcţia de primar, care să selanseze în cursă în culorile AMT.

Ceea ce se întâmplă pe scena politică din Odorheiul Secuiesc este totodată și o dovadă a faptului că România respectă principiile statului de drept, oamenii având libertatea de a fonda partide și a-și exprima nestingheriți convingerile. 

Sursa: hirado.hu

Foto: Facebook, pagina oficială a primarului Árpád Gálfi

Categories
Hírek magyarul Magyar típusú találkozás

Átlátszó Erdély: Mit kezdjünk az álhírekkel?

Hogyan védekezhetünk a manipulációval szemben, amikor a szokásosnál is jobban ki vagyunk téve a félrevezetésnek?

Az új koronavírus okozta világjárvány újra az álhírekre irányította a közvélemény és a hatóságok figyelmét. A pánikkeltő, stresszt kiváltó események vagy akár a megnövekedett érdeklődés is kedvez az álhírek terjedésének. Választási kampányok, világjárványok, gazdasági válságok fokozottan kötik le a figyelmünk, a hírgyártók pedig – jó vagy rossz – tartalommal szolgálják ki.

Általában azért fogyasztunk híreket, hogy megtudjuk, mi történik a világban. Gyakran azonban olyan információkat keresünk, amelyek ráerősítenek az értékeinkre és világnézetünkre. A Massachusetts Institute of Technology (MIT) egy tanulmánya szerint nehezebben emésztjük meg azokat a híreket, amelyek kikezdik a világlátásunkat, mert megértésük fokozott szellemi erőfeszítést igényel. Ráadásul negatív érzelmeket keltenek, ami kényelmetlen számunkra.

Egy átlátható, számonkérhető és demokratikus erdélyi magyar közösségért

Az MIT kutatási eredményei aggodalommal tölthetik el azokat, akik az utóbbi években az online terjedő álhírek ellensúlyozásának módszereit igyekeztek kidolgozni. Többen javasoltak olyan intézkedéseket, mint a különböző botok – automatizált feladatokat végrehajtó internetes applikációk – megszüntetése, online tartalom blokkolása, információellenőrző kampányok vagy épp médiaoktatás. De reális elképzelés, hogy valaha is ellenőrzés alá vonjuk a jelenséget?

Egyáltalán kívánatos-e bármi áron ellenőrizni az álhírek terjedését?

Az online tér kevésbé szabályozott, mint az audiovizuális sajtó. Rádió- és tévéműsorok sugárzásához frekvenciára van szükség, egy ország frekvenciasávja pedig korlátozott. Frekvencia igényléséhez az állam egy sor – a tartalmat is érintő – feltételt támaszt: méltányosság, kiskorúak védelme, stb. Az interneten korlátlan számú kiadvány működhet, amelyeket az állam nem tud korlátozni, mert a feltételekért cserébe nem tud semmit nyújtani.

Az internet decentralizált, nem ismer országhatárokat, az országos hatóságok emiatt sem tudják ellenőrizni. Ez hasznos, ha például visszaélésekről szeretnél információkat közzétenni, és nem szeretnéd, ha a hatóságok üldöznének érte. De káros, ha összeesküvés-mítoszokat akarsz terjeszteni, és így akarod elkerülni a hatósági büntetést.

Az internet szabadsága teszi lehetővé a visszaélést. A nagy dilemma éppen az,

hogyan lehet biztonságosabbá tenni az internetet cenzúra nélkül.

Először is tudnunk kell, hogy az internet sem felügyelet nélküli terep. Itt is alkalmazandók a fizikai világban érvényes viselkedési szabályok. Az álhírek terjesztése azonban nem bűncselekmény, amíg nem veszélyezteti a nemzetbiztonságot, vagyis ha nem járnak nagyon súlyos következményekkel.

Léteznek már javaslatok a kevésbé súlyos esetekre is. Egyesek a felhasználók viselkedését megváltoztató beavatkozásokat sürgetnek: a hamis információkat is magában foglaló tartalmak felcímkézése, a valós információk terjesztésének ösztönzése a közösségi hálókon.

Független szervezetek adatellenőrzése akkor működik, ha rövid és tárgyszerű. Az interaktív grafikonok, mint az úgynevezett igazságbarométerek egyelőre inkább zavart és ellenérzést keltenek a felhasználók körében. A közvetlen üzenetet könnyebben fogadják be a felhasználók, főként ha az üzenet egy teljes kijelentést, nem csak egyes részeit azonosít igazként vagy hamisként. De ne feledjük, hogy a felhasználó könnyebben söpri félre azokat a cáfolatokat, amelyek a személyes világnézetét is megkérdőjelezik.

Az automatizált botok vagy bizonyos tartalmak eltüntetése nem fenntartható megoldás, mert botokat, álhíroldalakat és felhasználói fiókokat könnyen újra létre lehet hozni. A sajtó jelenlegi rendszerében a túltermelés a szabály, a „megtisztításához” szükséges erőfeszítés hatalmas emberi és technikai erőforrást igényel. A tartalom blokkolásához szükséges bürokrácia pedig könnyen disztópiává válhat: bizottságok fogják megállapítani, mi az igazság? Vagy épp automatikus rendszerek?

Kinek a valósága lesz a mérce?

A közbeszédet nem lehet önkény gyakorlása nélkül megtisztítani a „veszélyes elemektől”. Romániában a Covid-19 miatti szükségállapotban a tartalom blokkolásával a belügyminisztérium egyik bizottsága foglalkozott. Ez a lakosság felügyeletének egyik intézménye, amely semmilyen szakértelemmel nem rendelkezik a sajtószabadság, a szabad önkifejezés és az információhoz való hozzáférés terén.

Ami a felhasználók viselkedésébe történő beavatkozást illeti, a médiaoktatás tűnik hosszú távú megoldásnak azokra a problémákra, amelyeket az internet infrastruktúrája és működési módja generál. Ezt bármilyen korban el lehet kezdeni, de az iskolában a leghatékonyabb, mert ebben az időszakban formálódnak a jövő olvasói. További előnye, hogy nem sért emberi jogokat, nem veszélyezteti a demokrácia állapotát, ahogy a cenzúra teszi (eufemisztikusabban: a tartalom blokkolása).

A médiaoktatás nem csodaszer, és nem oldja meg az online tartalomgyártás logikájából adódó problémákat, ahol mi, fogyasztók adatokat termelünk, ezek az adatok pedig jövedelmet generálnak. A médiaoktatás elismeri az információfogyasztók információtermelő szerepét is, amely szerep olyan új felelősségekkel jár, amelyeket fel kell ismernünk abban az életkorban, amelyben ez az átalakulás végbemegy. Ez az életkor pedig egyre hamarabb köszönt be.

Fordította: Szabó Tünde

Forrás: atlatszo.ro

Categories
Internationale Opinii

Op-ed Dan Alexe, Europa Liberă: Viktor Orbán, la Bruxelles: Portretul narcisistului est-european care vede împrejur doar „ură” și „dușmani”

Hungarian Prime Minister Viktor Orban addresses the media at the Hungarian Embassy in Vienna, Austria, Friday Sept. 25, 2015. (AP Photo/Ronald Zak)

“Nu știu dacă premierul Olandei mă urăște pe mine sau urăște Ungaria, de ne atacă așa tare”.

Asta a spus Viktor Orbán duminică în Bruxelles, vorbind cu presa maghiară în marginea summitului UE destinat finanțării ieșirii din criză: — “Nem tudom, utál-e engem vagy Magyarországot a holland kormányfő, de nagyon erősen támad.”

Orbán se plângea așa pentru că premierul Olandei, Mark Rutte, a tot insistat că nu vrea să-și mai deschidă punga dacă plățile fondurilor europene nu sunt condiționate de respectarea statului de drept de către beneficiari… Adică de el, Orbán “iliberalul”.

Și iată cum se vede imediat că Viktor Orbán vine din Europa de est!… De îndată ce-l critică cineva, îi vine la gură acuzația de „ură”, „utál engem”. Prin părțile noastre, nu poți să critici pe cineva, că imediat ești acuzat de „ură”.

Prin părțile noastre, nu poți să critici pe cineva, că imediat ești acuzat de „ură”…

Orice impostor public pe care îl ironizezi un pic se va declara victima unei campanii nedrepte, de „ură”. Iar, la fel, cine îl critică pe Viktor Orbán nu poate fi decât anti-maghiar și plin de „utál”. Prin părțile noastre, nu infractorul demascat sau impostorul sunt vinovați, ci “dușmanii”. Adică “ura” celor din jur.

La noi, de la cronicari, care dădeau vina pentru toate belelele pe „haini”, „neferi” și „neprieteni”, până la moralistul pop Emil Cioran, românul a întreținut o obsesie cu „dușmanii” și „ura” (chiar și de sine, cum o spunea Luca Pițu cercetând amuzat „sentimentul românesc al urii de sine”).

Dar, cum am mai spus-o când am avut odată o revelație, aceasta este și gândirea din manele! Da, asistăm prin părțile noastre la o manelizare totală a discursului public și a vocabularului politic. Manelizare la propriu, inclusiv conceptual, prin vocabular: acea „ură” de care se plâng toți caraghioșii publici care nu-și văd ridicolul este echivalentul „dușmăniei” din lirica manelelor.

Ascultați manele la întâmplare și veți vedea că printre cuvintele cu cea mai mare frecvență sunt: „dușman(i)” și „dușmănie”. Nu loser-ul și impostorul sunt vinovați de eșecul lor social/amoros/creativ, ci “dușmanii” . Adică “ura” celor din jur.

Orban este “urât” și “dușmănit”

În același timp, acuzația de „ură” este, desigur, și resortul gândirii totalitare, care oferă acest paradox că: fiind totalitară, ea e săracă în concepte. La fel este și cea a perdantului. Totul e din vina „dușmanilor”.

Cei care nu mă adoră nu pot decât să mă urască…

Ironia rămâne de neînțeles într-un sistem totalitar, sau în gândirea perdantului lipsit de auto-sarcasm, și atunci ironiei trebuie să i se pună o etichetă care s-o facă să intre în violența internă a gândirii totalitare: este „ura” la politicieni, credincioși, persoane publice fără umor; sunt „dușmanii” și „dușmănia” în manele.

Cei care nu mă adoră nu pot decât să mă urască. Sarcasmul blând e de neimaginat pentru manelist. Cine râde de el e „dușman”. La fel, întotdeauna propaganda regimurilor totalitare, sau cea a bisericii, a etichetat sarcasmul împotriva lor drept „ură”.

In procesul aceasta de manelizare a discursului public, „dușmănia” explică totul. Perdantul narcisist, ca și ideologul totalitar, rezolvă contradicția oglinzii deformante prin : „ură” sau prin lucrul „dușmanilor”!

În această manelizare generală, ura este vinovată de eșecul public al perdantului est-european, așa cum doar dușmanii sunt de vină că el bea. (deși se pare că și Boris Johnson,pentru a da un exemplu din altă cultură, funcționează exact la fel).

Doar că discursul acesta nu poate funcționa cu olandezul Rutte, care doar îl privește ciudat pe Orbán și așteaptă dovezile că se respectă statul de drept înainte de a semna cecul.

Sursa: moldova.europalibera.org

Categories
Internationale Nationale Stiri

Criza COVID, sursă de conflict între transportatorii români și maghiari în Ungaria

Un scandal de proporţii a izbucnit în Ungaria între transportatorii maghiari şi cei români din cauza epidemiei de coronavirus – relatează publicaţia ungară Világgazdaság, citată de Rador. „O treime din mărfurile ungare de export sunt transportate cu mult sub preţul pieței de transportatorii români” – a declarat publicaţiei ungare Federația Națională a Transportatorilor Privați din Ungaria. Din această cauză, transportatorii ungari au înregistrat deja pierderi de venituri în valoare de 50 de miliarde de forinţi. Federaţia cere intervenţia autorităţilor ungare.

Transportatorii ungari au înregistrat o scădere a veniturilor de 50 de miliarde de HUF în urma pierderii de teren pe piață față de firmele din România, arată Federația Națională a Transportatorilor Privați din Ungaria, la inițiativa căreia au avut loc în aceste zile o serie de consultări pentru protecția pieței, cu implicarea instituțiilor de specialitate. Potrivit Federației ungare există prețuri concurențiale periculoase în transportul de marfă, o treime din transportul pentru export din Ungaria fiind adjudecat sub preț de transportatorii români.

Federația ungară afirmă că, prin prețurile de transport care indică o activitate ilegală, ireală, sub nivelul cheltuielilor, camionagiii români, care deseori își asumă o serie de nereguli, exclud firmele ungare de pe piața din Ungaria, iar competiția privind oferta de prețuri s-a accentuat și mai mult în perioada crizei COVID-19.

Potrivit calculelor Federației ungare prețul pe km al cheltuielilor proprii este de 0,82 – 0,86 de EUR, iar în cazul unui transport cu o remorcă prelată, prețul mediu de transport pentru export este de 0,87 – 0,92 EUR, în condițiile în care,potrivit informațiilor de pe piață, prețul de transport de export de pe piața ungară practicată de companiile românești poate fi și de0,75 sau chiar 0,5 EUR pe km. 

Federația ungară solicită intervenția autorităților și solicită intensificarea controalelor în primul rând pe respectarea timpilor de odihnă, pe interzicerea petrecerii timpului săptămânal de odihnă de 45 de ore în mijlocul de transport, pe utilizarea unui combustibil potrivit standardelor obligatorii, pe eludarea sistemului de plăți de taxe rutiere, respectiv pe plata sancțiunilor contravenționale. Pentru gestionarea subiectului se va înființa un grup de lucru.

Totuși, reprezentanții transportatorilor români nu consideră fundamentate toate criticile formulate de colegii lor maghiari, arătând că situația este mai nuanțată. Potrivit lui Böjte Gábor, proprietar de firmă de transport din Sfântu Gheorghe, cea mai mare problemă rezultă din faptul că transportatorii negociează foarte rar cu beneficiarul direct.

„Fabricile postează marfa pe bursa online, transportul acestora fiind încredințat unor firme de logistică – transport (spedition), care rețin o parte importantă din prețul mai bun oferit de client, iar din această cauză firmele de transport primesc sume mai mici” – a explicat transportatorul român situația. De asemenea, transportatorii români arată că și firmele din Ungaria vânează transportul ieftin.

sursa: g4media.ro

foto: informateur.ro

Categories
Internationale Nationale Politic Stiri

Laura Codruța Kovesi, numită agent „agent străin” și comparată de László Kövér (Fidesz) cu Nicolae Ceaușescu

Președintele Parlamentului Ungariei, László Kövér (Fidesz), a declarat joi că Laura Codruța Kovesi, șefa Parchetului European, este „agent străin” și a spus că fostul dictator comunist Nicolae Ceaușescu ar fi fost mândru de metodele ei, potrivit portalului Hungary Today.

Kövér, cunoscut pentru derapajele sale, s-a arătat deranjat de faptul că Laura Codruța Kovesi a spus într-un interviu pentru BBC că Parchetul European va investiga și cazuri care implică țările care nu fac parte din această nouă structură a Uniunii Europene, printre care se numără și Ungaria.

Kövér a acuzat-o pe Kovesi că și-a câștigat renumele prin „instrumentarea a zeci de dosare politice făcute adversarilor, printre aceștia și primari maghiari (din România – n.red.)”.

Politicianul maghiar a preluat retorica lui Liviu Dragnea și PSD, spunând că datorită presupuselor abuzuri ale lui Kovesi au fost ascultate ilegal sute de mii de convorbiri telefonice.

Reamintim că Ungaria a decis să nu facă parte din structura Parchetului European, o instituție care va investiga marile cazuri de fraudă cu fonduri europene. Presa independentă din Ungaria, dar și opoziția a prezentat zeci de cazuri de fraude cu fonduri UE în rândul cercului intim al premierului Viktor Orbán, dar procurorii din Ungaria nu au instrumentat nici un caz în acest sens.

Sursa: g4media.ro

Categories
Hírek magyarul

Újra érkeznek a magyarországi támogatások

Több mint 2,2 milliárd forintos támogatásban részesülnek a Kárpát-medencében és a diaszpórában élő magyar közösségek, valamint a nemzetpolitikai célokat megvalósító anyaországi tömörülések – jelentette be a Miniszterelnökség nemzetpolitikai államtitkára kedden Budapesten, BGA Zrt. Gellérthegy utcai székházában tartott sajtótájékoztatón.

Potápi Árpád János jelezte: a koronavírus-járvány miatt a tavaszi-nyári rendezvényeknek nem tudtak támogatást megítélni. Reményét fejezte ki, hogy az év második felében az akadályok elhárulnak, és a határok is megnyílnak. A támogatási keretre 2019 decemberében kiírt négy pályázat eredményét ismertetve elmondta: másfél milliárd forinttal segítik a külhoni magyar oktatást és kultúrát, amiből egymilliárdot központi felhíváson, félmilliárdot négy regionális pályázaton keresztül osztanak ki. A központi pályázatra 2244 kérelem érkezett, amiből 655 nyert el támogatást. A regionális felhívásokra 1504 pályázat érkezett, ebből 691 kap forrást.

Segítik a többi közt a munkácsi Szent Erzsébet ingyenkonyha és melegedő fenntartását, működését, a Várdaróc Magyar Kultúregyesület identitásmegőrző tevékenységét. Támogatást kap az Erdélyi Magyar Látássérültekért Egyesület eszközbeszerzésre, a magyar közösségi ház felújítása Gömörpéterfalván, hozzájárulnak a muravidéki Meseút című dokumentumfilm készítéséhez, a nagykaposi görögkatolikus templom felújításához, a szórvány- és zarándokközpont befejezéséhez, felavatásához Déván.

Támogatják továbbá a nagyenyedi Bethlen Gábor Kollégium Alapítványának tehetségműhelyeit és a “Szülőföldön okosan” szakképzési programot Marosvásárhelyen – ismertette a részleteket Potápi Árpád János. Az ifjúsági és cserkészközösségek tevékenységének támogatására több mint 87 millió forintot különítettek el; 181 kérelmezőből 115-en kapnak támogatást. A forrásból részesül többek között az Észak-bácskai Magyar Cserkészegyesület és a Kárpátaljai Magyar Cserkészszövetség. Támogatják tudománynépszerűsítő történelemi estek szervezését Komáromban Trianon 100. évfordulója alkalmából, valamint a székelyföldi értékmentést: kihalóban lévő népi mesterségek bemutatását, oktatását Csíkkarcfalván, illetve ifjúsági önkéntesek képzését Gyulafehérváron.

Forrás: bgazrt.hu.

Categories
Internationale Nationale Stiri

Preşedintele Ungariei, János Áder, cere României și Ucrainei soluționarea poluării râurilor Tisa şi Someş

Nemulțumit de cantităţile uriaşe de sticle de plastic şi de alte deşeuri care ajung în Ungaria prin intermediul râurilor Tisa şi Someş, preşedintele János Áder le-a trimis câte o scrisoare omologilor săi din România, Klaus Iohannis, şi Ucraina, Volodimir Zelenski, în care reclamă aceste probleme, cerându-le celor doi şefi de stat să le solicite autorităţilor din ţările lor să găsească o soluție, informează Agerpres.

În scrisorile postate marţi pe site-ul Biroului Prezidenţial, este menţionat faptul că inundaţiile recente au adus peste graniţă deşeuri care sunt în prezent periculoase din punct de vedere epidemiologic, care au impact asupra pescuitului, turismului şi a faunei şi florei.

Ader a remarcat că guvernul ungar s-a adresat în câteva rânduri, fără succes, autorităţilor din ţările vecine. Principala problemă o reprezintă gunoaiele aruncate în luncile inundabile ale râurilor, a adăugat el.

De la începutul anului şi până în prezent, în Tisa s-au acumulat 2.258 de metri cubi de gunoaie, a scris János Áder, iar din Someş au fost înlăturate, până la 13 iunie, 938 de metri cubi de deşeuri.

„Consider dezamăgitor faptul că poluarea… nu a încetat”, a mai scris Áder, care a adăugat că deşeurile reprezintă o ameninţare de durată asupra fragilului ecosistem al râurilor. Preşedintele Ungariei a conchis că o astfel de situaţie nu este în conformitate cu standardele europene.

Foto: pressone.ro