Categories
Locale Stiri

Cadrele didactice, un al doilea motiv pentru care copiii maghiari nu reușesc să învețe limba română

Secretarul de stat pentru învăţământul minorităţilor din Ministerul Educaţiei, Kallós Zoltán, a declarat recent la Miercurea Ciuc, că s-au făcut demersuri pentru derularea unui proiect care să susţină învăţarea cât mai eficientă a limbii române de către copiii maghiari, punctând faptul că în societate există o dorinţă a maghiarilor de a învăţa limba română. În opinia acestuia, programa este în general bună, dar cadrele didactice ar avea nevoie de cursuri de formare. 

„Noi, la nivelul Ministerului Educaţiei, eu personal am făcut demersuri pentru un proiect care să susţină învăţarea cât mai eficientă a limbii române de către copiii etnici maghiari. În societate este o dorinţă a maghiarilor de a învăţa limba română, pentru că, repet, noi ne dorim pentru copiii noştri un viitor mai bun, o viaţă mai bună, un job bine plătit aici, în România. Noi nu ne dorim ca să plece în alte ţări copiii noştri, îi vrem aici, aproape de noi”, a declarat Kallós Zoltán, pentru agenția Agerpres, la finalul unei mese rotunde organizată de Uniunea Cadrelor Didactice Maghiare din România, pe tema predării limbii române pentru elevii maghiari.


Kallós Zoltán a explicat că, din anul şcolar 2011-2012, s-a implementat o programă specială pentru copiii care studiază în limba maghiară, care în mare parte este una bună, dar s-a dovedit că în multe situaţii nu a fost corect aplicată, motiv pentru care se doreşte organizarea unor cursuri de formare pentru cadrele didactice.


„Programa în mare parte este bună, ceea ce mi s-a confirmat şi azi la Miercurea Ciuc, la această întâlnire, unde am participat alături de educatoare, învăţătoare, profesori de limba şi literatura română, inspectori şcolari. Programa este bună, bineînţeles necesită mici corecţii. Dar, din păcate, în foarte multe situaţii nu a fost aplicată corect. Şi atunci ne dorim cursuri de formare pentru profesori, pentru a folosi corect această programă, începând de la nivel preşcolar, pentru că în contact cu limba română se intră de la nivelul preşcolar. (…) Şi atunci, ne dorim, ca toţi aceşti profesori, care predau limba şi literatura română sau comunicare în limba română la toate nivelurile, să fie formaţi în acest sens. Ne dorim un proiect care să acopere mai multe lucruri, în sensul în care ne dorim şi materiale auxiliare, materiale didactice, ne-am dori chiar nişte jocuri pe calculator (…) care să dezvolte competenţe de comunicare în limba română, pentru că atunci limba română o învaţă fără să-şi dea seama, intră practic în subconştientul acelui copil. Sunt mai multe lucruri pe care ni le dorim prin acest proiect, dar obiectivul principal este ca toţi copiii care sunt vorbitori nativi de limba maghiară şi acasă nu au cum să vorbească limba română să reuşească, la finalizarea studiilor, să comunice cât mai bine în limba română”, a conchis secretarul de stat în Ministerul Educaţiei.


Şi inspectorul şcolar în cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Harghita, Bartolf Hedwig, care a elaborat mai multe manuale de limba română, este de părere că marele neajuns este legat de formarea cadrelor didactice, pe care trebuie pus accent în viitor.


„Marele neajuns se înregistrează în domeniul formării cadrelor didactice, pentru că dacă partea aceasta scriptică, să o numim, programe şcolare, manuale şcolare, este deja asigurată, nu a fost asigurată pe deplin formarea cadrelor didactice. În plus, acest proces durează. Ţin minte că şi în cazul predării limbilor moderne acest proces a durat vreo zece ani, din 1990 până în 2000, pentru că lumea nu se schimbă instantaneu. Trebuie să îţi schimbi stilul de predare, trebuie să-ţi schimbi toate metodele şi ceea la un moment ţi s-a părut că funcţionează îţi dai seama, pe parcurs, după un proces de conştientizare, că trebuie puţin modificat, trebuie puţin adaptat şi trebuie făcut acel pas spre aplicarea metodelor comunicative, pentru că, în cazul în care elevii noştri nu vor putea comunica, nu vor înţelege subiectul, nu vor putea da răspunsuri competente, ei nu vor putea obţine note mari”, a declarat Bartolf Hedwig pentru Agerpres. 

Directorul Casei Corpului Didactic din Miercurea Ciuc, Ferencz Salamon Alpár, a precizat că s-a luat decizia înfiinţării unui Consiliu Consultativ în cadrul Uniunii Cadrelor Didactice Maghiare, care să formuleze propuneri pentru Ministerul Educaţiei de îmbunătăţire a predării limbii române în şcolile maghiare.


„S-a concluzionat că este nevoie de programe de formare, este nevoie de materiale auxiliare, metodice mai mult, (…) pentru profesorii care predau în aceste şcoli, ca să aibă întotdeauna la îndemână un fel de compas ca să poată să regleze şi să asigure aceeaşi calitate de bază în procesul de predare. Şi s-a şi convenit să se înfiinţeze un Consiliu Consultativ care să lucreze la propuneri de îmbunătăţire a diferitelor aspecte care se ivesc în domeniul acesta de predare a limbii române în şcolile maghiare. Se va întruni periodic şi va ajuta UCDM în a face propuneri către minister, tocmai să se îmbunătăţească şi să arate anumite aspecte care trebuie reglate şi analizate”, a declarat Ferencz Salamon Alpár pentru Agerpres.

Masa rotundă pe tema predării limbii române în şcoli şi secţiile cu predare în limba maghiară s-a desfăşurat la Casa Corpului Didactic „Apáczai Csere János” din Miercurea Ciuc, în cadrul Şcolii de vară „Academia Bolyai”, organizată de Uniunea Cadrelor Didactice Maghiare din România.

Sursa: hotnews.ro

Foto: librescu.ro

Categories
Opinii

Limba română pentru maghiari, o problemă de tip „forme fără fond”

Deși dezbătută intens în ultimii ani, problema limbii române pentru maghiari pare să nu își fi găsit încă soluția. Rezultatele simulării pentru examenul de evaluare națională (clasa a VIII-a) au demonstrat o dată în plus cât de străină este, în fapt, limba română pentru copiii maghiari – chiar și în contextul în care la probă au fost supuși elevi care au învățat după o arie curriculară special creată în scopul de a înlesni procesul de învățare. Problema de fond este generată însă de două aspecte esențiale: lipsa unor metode eficiente de aplicare a acestei noi arii curriculare și separarea oamenilor la nivel social pe criterii lingvistice. 

Uniunea Cadrelor Didactice Maghiare din România (UCDMR) a atras atenția printr-un comunicat preluat de presa națională, că sub 40% dintre elevii de etnie maghiară au luat notă de trecere la examenul de limba română de la evaluarea națională. În acest context, UCDMR a solicitat schimbarea radicală a modului de predare a limbii române (ca limbă străină, nu ca limbă maternă). În loc să se concentreze pe identificarea problemei de fond și pe căutarea de soluții, atenția multora s-a îndreptat spre terminologie. După celebrul obicei al formelor fără fond, sintagma „limba română ca limbă străină” a reprezentat pentru unii singura și cea mai mare problemă – care i-a îndreptățit probabil în mintea lor să se oprească în acest punct. 

Ne convine sau nu, limba română nu va fi niciodată limbă maternă pentru etnicii maghiari sau pentru alți minoritari din țara noastră. Asta este o stare de fapt, iar subiectul ar trebui închis odată pentru totdeauna. Cu atât mai mult cu cât, etnicii maghiari jonglează mai nou cu mult mai satisfăcătoarea formulare de „limbă ne-maternă”, care ar trebui considerată soluția pentru orgoliile naționalist-sensibile.

Problema de fond rămâne însă alta și tot nerezolvată. Ea a fost foarte bine evidențiată de UCDMR în comunicările oficiale transmise: „Predarea limbii române, în special în județele cu populație preponderent maghiară și în comunitățile izolate lingvistic, necesită utilizarea unor metode de predare a limbilor moderne”. „Rezultatele slabe s-au datorat, parțial, faptului că atunci când a fost introdus noul curriculum, în urmă cu patru ani, nu au fost adoptate măsuri suplimentare, menite să schimbe abordarea predării limbii române” – exact cum de multe ori Parlamentul Român emite legi care nu pot fi aplicate din lipsa unei metodologii care fie întârzie nepermis de mult, fie nu mai apare niciodată. 

Ceea ce se adaugă tuturor acestor probleme, dar nu este menționat, este și problema separării sociale a oamenilor și a copiilor pe criteriu etnic. Sfântu Gheorghe poate oferi un exemplu în acest sens. Chiar dacă există încă grădinițe și școli cu predare mixtă – adică au și clase cu predare în limba română, și clase cu predare în limba maghiară – copiii nu sunt încurajați să se intersecteze unii cu alții. Ei se separă sau se apropie unii de alții în mod natural, împinși de nevoia de a comunica în modul care le este cel mai la îndemână, respectiv limba maternă. Până în prezent, nu am auzit de nicio grădiniță sau școală generală, sau de vreo inițiativă a Inspectoratului Școlar Județean, care să inițieze programe constante și susținute de apropiere a copiilor români și maghiari. Când ajung la liceu, deja devine prea târziu pentru apropiere. Zidul invizibil dintre foștii copii mici își manifestă prezența atât de firesc în cazul adolescenților, de parcă ar fi vizibil.

În mod real, dincolo de arii curriculare, manuale și dezbateri, în prezent au șansa reală de a învăța limba română doar două categorii de copii maghiari: cei proveniți din familii mixte și cei proveniți din familii de maghiari care își înscriu copiii la grădiniță în clasele cu predare în limba română. Aceștia sunt probabil și cei care se încadrează în procentul de 40%. 

Sursă: edupedu.ro

Foto: kqed.org