Categories
Opinii

Pandemia care ne îndepărtează. Când ne ”întâlnim” ?

Tîrgu Mureșul este un oraș special, singurul din România unde proporția celor două comunități este sensibil egală (ori cel puțin, diferența procentuală între ele este cea mai mică). Puțini ști însă că municipiul Tîrgu Mureș găzduiește cea mai mare comunitate urbană de maghiari din România (ca și număr de persoane). Peste 57.000 de persoane de etnie maghiară * . Zilnic, membrii celor două comunități merg la serviciu și se întâlnesc cu colegi de muncă din ”cealaltă” comunitate. Stau, lucrează, mânâncă, povestesc împreună până la ora 16:00, atunci când se întorc acasă, la propriile familii. Ora 16:00 este ora la care târgumureșenii ajunși acasă deschid televizoarele. Și atunci se amplifică această existență ”paralelă” specifică, ce își pune amprenta peste oraș . Cei maghiari, în marea lor majoritate se uită la M1, Duna, HírTV, ATV și altele. Cei români se uită la ProTV, Antena 1 și Antena 3, Realitatea, RomâniaTV, Digi24, etc. A doua zi o iau de la început. La mijloc sunt familiile mixte, unde ponderea programelor urmărite este variabilă în funcție de meciul de fotbal sau de rețetele doamnei. Cei mai în vârstă rămân fideli radio-ului. Unii ascultă Radio Tîrgu Mureș, alții, același post dar în limba maghiară – Marosvásárhelyi Rádió, sau radio Gaga, ori Erdely FM. De citit se citește cotidianul ”Cuvântul Liber” sau cotidianul ”Népújság”.

În acest context sunt practic inexistente ocaziile de emisiuni comune, puncte de vedere comune, dezbateri comune, proiecte comune. După 30 de ani de la Revoluția din 1989, încă există multă fereală, reticiență, ezitare, precauție. Românii cu românii. Maghiarii cu maghiarii. Pandemia a făcut ca evenimentele bilingve să se rărească, ideile constructive și de colaborare în spațiul public s-au împuținat. Încă subiectul școlilor și grădinițelor separate este unul foarte sensibil. Nimeni nu prea vrea să facă nimic concret ca această situație nefirească să se corecteze. Au fost Zilele Filmului Maghiar – proiectul lui Eliodor Moldovan, apoi niște tineri artiști independenți entuziaști care au încercat să deschidă subiectul – adresându-se categoriei lor de vârstă – prin piesa MaRo al trupei de teatru  Yorick Studio, o piesă care vorbește despre bizareriile relațiilor româno-maghiare prin zece scene ușor absurde.

A fost și inițiativa deputatului Vass Levente care prin fundația Studium Prospero a organizat evenimente de lectură în limba maghiară – de ziua culturii naționale maghiare – și în limba română – de ziua culturii naționale române – unde cei care citeau erau cei din ”cealaltă” comunitate. Apoi, mai putem enumera aici și câteva concerte, înainte de pandemie, dar lista e cam scurtă.

Pe internet, pe Facebook, găsim ”MaghiaRomania” cu 14 K aprecieri, ”Transylvania noastra” cu 11,7 K de membri, ”Întâlniri Româno-Maghiare/Magyar-Román találkozások” cu 4,7 K membri și ”Dialoguri Romano-Maghiare” cu 2,1 K membri. Puțin. Iar discuțiile pe aceste grupuri sau pagini degenerează uneori în schimburi de replici neprincipiale.

Spectrului politic îi convine această delimitare strictă. Naționaliștii din ambele comunități își pot contura profilul de salvatori providențiali și pot să își mobilizeze electoratul prin mesaje foarte bine țintite. ”Mediatori” sunt puțini iar publicul îi privește cu neîncredere. Țin minte cât de savuros și interesant a fost ex-senatorul Péter ECKSTEIN KOVÁCS în 2016 la masa rotundă organizată cu prilejul sărbătoririi a 400 de ani de la declararea Tîrgu Mureșului ca ”oraș liber regesc” când a vorbit în românește despre viața și năzuințele maghiarilor. Sau bucuria și mândria lui Gáspárik Attila, directorul Teatrului Național Tîrgu Mureș, atunci când proiectele Companiei Liviu Rebreanu erau premiate de UNITER. Așadar, individual, particulat, există dorință de dialog, armonie și construcție comună. Instituțional însă… ”mai e mult până departe”.

Întrebarea este dacă cetățenii din cele două comunități, română și maghiară sunt dispuși să privescă și spre aceast orizont comun, al reconcilierii și reîntâlnirii ? Dacă sunt dispuși să accepte o devenire comună, alta decât cea conturată de comunitatea din care fac parte ? Unde sunt ”mediatorii” și ”întâlnirile româno-maghiare” ?  Avem nevoie de oameni care să creadă și să găsească valorile ce ne unesc.

Foto – Alături de părintele Böjte Csaba pe 12 aprilie 2017  în Palatul Culturii, atunci când am organizat un eveniment româno-maghiar la Tîrgu Mureș.

Țin minte cum părintele Böjte Csaba, un om minunat care a înființat peste 60 de orfelinate în Transilvania, îmi spunea- ”… Neluțu, copiii fără părinți sau copiii abandonați de părinți nu au naționalitate. Ei sunt copii. Și în fața lui Dumnezeu trebuie să îi apărăm și să avem grijă de ei.”

Vă invit să fim ”mediatori” – să construim împreună și să ne desăvârșim viețile împreună, neinfluențați de slogane și mize politice. Vremurile sunt deosebit de grele. E momentul să ne ”re-întâlnim”. Să ne înțelegem unii pe alții, să ne sprijinim și să ne intersectăm mai mult și mai deschis viețile în existența aceasta ”paralelă” pe care o trăim zi de zi. 

Ioan Chiorean – jurnalist Societatea Română de Radiodifuziune – Radio Tîrgu Mureș.  

*(sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_celor_mai_mari_comunit%C4%83%C8%9Bi_maghiare_din_Rom%C3%A2nia

Categories
Locale Politic

Ceartă pe statui la Tîrgu Mureș: „Bună ziua, UDMR! Bună ziua, românule Vass Levente!”

După steaguri, celelalte „jucării” pe care se mai bat românii și maghiarii sunt statuile. Fiecare își dorește să ridice câte o statuie reprezentativă pentru realizările mărețe din parcursul istoric al națiunii sale, ceea ce este foarte greu de înfăptuit fără să îl lezezi pe celălalt. Un exemplu în acest sens ni-l oferă situația creată la Tîrgu Mureș, unde primarul Dorin Florea urmează să amplaseze un ansamblu statuar, „Școala Ardeleană”, pe Bulevardul Cetății. Grupul va fi format din patru reprezentanți cunoscuți ai Școlii Ardelene, respectiv Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior și Ion Budai Deleanu.

Dintr-o scrisoare publică postată de primarul din Tg. Mureș pe pagina sa de Facebook în ziua de 4 iunie, reiese că proiectul a putut fi dus la îndeplinire datorită sprijinului oferit de deputatul UDMR, Vass Levente, care a făcut lobby în acest sens la Comisia Națională a Monumentelor Istorice, care funcționează pe lângă Ministerul Culturii. „Apreciez, domnul Vass Levente modul în care v-ați implicat și ați grăbit aprobarea Grupului statuar „Școala Ardeleană”, înlăturând o serie de piedici și de interpretări răutăcioase ale unor membri din comisie. Acest proiect stagna de foarte mult timp, din cauza celor care au pus multe opreliști, iar dvs. ați facilitat aprobarea intervenind și contracarând multe argumente care au fost împotrivă. Este o atitudine pe care o apreciez din mai multe considerente: nu doar faptul că era o obligație care trebuia pusă în practică, dar și modul în care dvs., ca maghiar, ați făcut un gest care trebuie înțeles și urmat de foarte mulți dintre cei care fac politică în numele maghiarilor”, este în mare mesajul adresat de primarul Florea deputatului UDMR-ist, lăudat pentru viziunea sa multiculturală și pentru susținerea normalității.

Ceea ce pare însă normalitate pentru unii este de-a dreptul revoltător pentru alții. Astfel, publicația online szekelyszonline.com a publicat în data de 15 iunie un articol plin de reproșuri adresate deputatului Vass Levente. Parafrazând celebra ironie prezidențială, „Jó napot kívánok, PSD”, articolul se intitulează „Bunö ziuá UDMR! Bunö ziuá romünul Vass Levente! Haideți să ridicăm o statuie românească cu sprijinul UDMR!” și îl acuză pe deputatul UDMR de preluarea idealurilor românești și ale Școlii Ardelene. Prin urmare, deputatului i se sugerează să ridice eventual și o statuie a lui Vadim Tudor, întrucât se pare că UDMR începe să se apropie de crezul Partidului România Mare. 

Pe de altă parte, mures.ro informează că directorul Muzeului Județean Mureș și candidatul susținut de UDMR la Primăria municipiului Târgu Mureș, Soós Zoltán, își dorește ca în 20 august să se inaugureze statuia principelui Bethlen Gábor, o figură istorică maghiară care ar putea să nu fie pe placul românilor. Deși după unii istorici români, Bethlen Gábor avea de gând să înfăptuiască unirea principatelor sub denumirea de Dacia, se pare că scopul real al acestuia nu avea legătură cu idealurile românilor. „Dezvelirea statuii unuia dintre cei mai mari principi ai Transilvaniei poate fi un eveniment memorabil pentru toți târgumureșenii. Ziua de 20 august a fost sărbătorită cu demnitate de târgumureșeni, încă de ani buni, indiferent de apartenența politică sau religioasă. De această dată putem celebra nu numai întemeierea statului maghiar, ci îl putem sărbători și pe principele căruia orașul nostru îi datorează rangul de Oraș Liber Regal!”, a transmis Soós Zoltán. Interesant este totuși că în articolul în care Vass Levente este numit român nu se precizează nimic despre faptul că acesta și-a adus contribuția și la ridicarea acestei statui, făcând lobby online, de data aceasta pe lângă cetățenii orașului, în fața cărora a pledat pentru normalitate, multiculturalitate și respect reciproc. 

Foto: Radio România Târgu Mureș