La comemorarea care a avut loc la monumentul Siculicidium, oficiali din România si Ungaria au ținut discursuri mai degrabă cu subiecte electorale, legate de alegerile generale ce urmează să se desfășoare în Ungaria anul acesta.
Secretarul de stat al Ministerului Afacerilor Externe şi al Comerţului Exterior, Levente Magyar a vorbit despre destinul maghiarilor in istorie, dar si despre Bruxelles-ul şi aliaţii săi invizibili, care “s-au gândit să ne pună un jug ideologic şi politic”. În opinia sa, este o mare realizare că reprezentanţii politici ai maghiarilor participă la guvernarea României. Germenii acestui lucru au apărut în timpul luptelor şi sacrificiilor de acum zeci de ani, a spus.
În ceea ce priveşte viitoarele alegeri parlamentare din Ungaria, Barna Tánczos, ministrul mediului din România, a spus că în opinia sa, în 2022 trebuie ales între a continuare şi blocaj. Adresându-se invitaţilor din Ungaria, a declarat: “noi, secuii, vom şti şi anul acesta – la fel cum am ştiut întotdeauna când a fost nevoie de noi – care este direcţia în care trebuie să mergem ca să avansăm, şi nu să facem paşi înapoi”.
Árpád János Potápi, secretarul ungar de stat responsabil pentru politicile naţionale, a menţionat că la Siculeni “a venit de acasă, acasă”, întrucât tocmai în urma acestei vărsări de sânge, strămoşii săi au fugit din Ţinutul Secuiesc în Bucovina, ca mai apoi să se stabilească în Ungaria, la mijlocul secolului XX. În opinia lui Potápi, istoria a arătat, întodeauna, că cei care se consideră cei mai mare domni devin aroganţi şi în final eşuează.
“Încă din 2010, cei de aici au putut conta pe noi, în orice problemă, anul acesta contăm şi noi pe cei de aici!”, a conchis secretarul de stat, referindu-se la alegerile viitoare.
Şi în acest an, comemorarea de la Siculeni a început cu o liturghie şi s-a încheiat cu depunere de coroane la monument. La eveniment au participat sute de persoane.
În 1764, în timpul vărsării de sânge de la Siculeni, trupele imperiale au omorât sute de secui din Ciuc, care au protestat împotriva recrutării efectuate de austrieci.
Vărsarea de sânge a fost precedată de faptul că în 1760, Maria Tereza a ordonat ca în Secuime să fie reorganizate unităţile de grăniceri care să se afle sub comandă imperială. Secuii s-au plâns că, potrivit noilor reguli, vor trebui să slujească şi în străinătate, sub comandă în limba germană, şi că nu îşi vor putea recăpăta vechile drepturi şi libertăţi – în schimbul serviciului militar efectuat. Mulţi dintre e s-au ascuns de recrutarea cu forţa, însă aproximativ 2500 dintre ei s-au adunat în Siculeni şi au întocmit o petiţie către Maria Tereza. În zorii zilei de 7 ianuarie 1764, trupele imperiale au atacat pe neaşteptate localitatea şi au rupt rezistenţa secuilor.
Sursa: hirado.hu
