Categories
Internationale Stiri

Revista presei europene: criză în UE din cauza veto-ului Ungariei și Poloniei

„Cu parteneri ca Orbán, UE nici nu mai are nevoie de dușmani! Ungaria și Polonia blochează bugetul Uniunii Europene pentru că nu le convine ca banii să fie condiționați de respectarea statului de drept. Dar era nevoie demult de o astfel de regulă”, titrează Deutsche Welle. Toate publicațiile care analizează situația din UE susțin la unison că o nouă definire a mecanismului privind statul de drept, adică ceea ce cer Ungaria și Polonia, e exclusă.

Presa europeană tratează pe larg informația despre blocajul exercitat de Ungaria și Polonia în Consiliul UE în privința pachetului mai larg privind viitorul buget europan și măsurile de relansare economică. Influenta publicație Politico, precum și The Guardian titrează ”UE în criză”.

Politico trece în revistă reacțiile diplomaților europeni confruntați cu blocajul fără precedent al Budapestei și Vienei, iar unul dintre aceștia arată că ”fără o rezolvare rapidă, suntem într-un mare rahat”.

The Guardian scrie despre miza enormă a blocajului: 1,8 trilioane de euro (1.800 miliarde), adică valoarea pachetului economic pe următorii șapte ani, format din bugetul multianul al UE și fondurile destinare revenirii economiilor europene din criza provocată de pandemie.

BBC amintește la rândul său că Polonia și Ungaria, care nu vor ca fondurile UE să fie legate de respectarea statului de drept, sunt puternic dependente de finanțarea europeană, iar economiile lor nu pot rezista șocului pandemiei fără bugetul special destintat ieșirii din criză.

Și presa franceză notează că UE pare fără ieșire în fața veto-ului Ungariei și Poloniei, dat fiind că bugetul european are nevoie de vot unanim, dar Le Monde și Le Figaro amintesc că Uniunea are instrumente politice prin care poate pune presiune pe cele două guverne criticate unanim că încalcă statul de drept.

Context

Ungaria şi Polonia au blocat luni prin veto o decizie esenţială privind adoptarea bugetului multianual al UE, nefiind de acord cu condiţionarea accesării fondurilor europene de respectarea statului de drept, au declarat diplomaţi europeni pentru agenţia DPA, preluată de Agerpres.

Purtătorul de cuvânt al Consiliului UE, Sebastian Fischer, a anunţat pe Twitter că, la reuniunea la nivel de ambasadori desfăşurată luni, statele membre au confirmat prin majoritate calificată regimul de condiţionalitate care leagă fondurile europene de statul de drept, dar în privinţa deciziei privind resursele proprii nu s-a obţinut unanimitatea necesară din cauza opoziţiei a două state membre.

Anterior, premierul ungar Viktor Orban i-a informat pe cancelarul german Angela Merkel, pe preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi pe preşedintele Consiliului European, Charles Michel, că Ungaria va bloca prin veto bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2027 şi planul european de redresare post-pandemie, din cauza condiţionalităţii privind accesarea fondurilor europene de statul de drept, a anunţat luni şeful biroului de presă al guvernului ungar, Bertalan Havasi, citat de agenţia MTI.

Parlamentul European (PE) şi Germania, care deţine preşedinţia Consiliului UE, au ajuns pe 5 noiembrie la un acord privind un ”regim general de condiţionalitate” prin care fondurile din bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2027 (de 1.074 de miliarde de euro) şi cele din planul de redresare ”Next Generation” (de 750 de miliarde de euro) vor putea fi suspendate în cazul unui stat membru atunci când Comisia Europeană consideră că acesta nu respectă independenţa justiţiei sau libertatea presei şi decizia este validată prin majoritate calificată în Consiliul UE. Guvernele ungar şi polonez califică acest mecanism drept un ”şantaj” la adresa lor şi un instrument arbitrar bazat pe criterii politice şi ideologice.

Surse: dw.com, g4media.ro, digi24.ro.

Categories
Internationale Stiri

Aliate în scopuri comune, Ungaria și Polonia ar putea fi excluse din UE

Acuzate constant că încalcă statul de drept, Ungaria și Polonia urmăresc înființarea unui institut comun care să evalueze respectarea statului de drept de către ţările membre din întreaga Uniune Europeană, după cum a anunţat luni ministrul de Externe ungar, Szijjártó Péter. La rândul său, premierul Olandei, Mark Rutte, a vorbit în premieră despre posibilitatea de a forma o Uniune Europeană fără cele două state membre luate în vizor. 

Olanda și alte state membre UE susțin că acordarea de fonduri europene ar trebui strict condiționată de respectarea statului de drept și că este necesară înființarea unui mecanism în acest sens. Ungaria și Polonia amenință însă că vor bloca prin veto instituirea unui astfel de mecanism, fiind împotriva condiționărilor de acest gen. De aici și ideea înființării institutului de monitorizare a situației statului de drept în celelalte țări membre. „Scopul institutului comparativ va fi să nu fim luaţi de proşti”, după cum s-a exprimat ministrul ungar Szijjártó, care a adăugat că există „destui politicieni occidentali care ne folosesc pe post de sac de box”.

Problema acestui mecanismului despre care vorbșete Olanda a devenit una centrală în negocierile dintre Parlamentul European, Consiliul UE și Comisia Europeană pentru aprobarea urgentă a pachetului financiar de 1.800 miliarde euro (1,8 trilioane euro) pentru ieșirea economiei europene din criză.

În prezent, UE nu poate sancționa eficient statele acuzate de încălcarea valorilor de bază, printre care respectarea statului de drept și asigurarea independenței justiției. Tratatul de Funcționare, actul fondator al UE, nu prevede nici o modalitate de excludere a unui astfel de stat, cu excepția Articolului 7 – suspendarea dreptului de vot al respectivei țări. Problema e că pentru activarea Articolului 7 e nevoie de unanimitate statelor membre, un obiectiv imposibil de atins în cazul Ungariei sau Poloniei, pentru că una o sprijină pe cealaltă și nu poate fi obținută unanimitatea

Singurul mod prin care un stat membru poate părăsi UE e activarea Articolului 50 din Tratat, ca în cazul Marii Britanii, dar Ungaria și Polonia nu vor să iasă din Uniune.

În aceste condiții, Mark Rutte pune în premieră în discuție posibilitatea creării unei noi construcții din care Ungaria și Polonia să nu mai facă parte. Este primul șef de stat sau de guvern din UE care deschide această discuție considerată tabu în Europa.

Sursa: g4media.ro