Categories
Nationale Stiri

Noul Avocat al Poporului ar putea fi un etnic maghiar

Comisiile juridice ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au dat, miercuri, cu majoritate de voturi, aviz favorabil pentru ca Fabian Gyula să ocupe funcţia de Avocatul Poporului. PSD cere amânarea votului pentru noul Avocat al Poporului, spunând că mai întâi trebuie clarificate aspectele semnalate de Comisia de la Veneția și așteptată decizia CCR asupra cererii de neconstituționalitate. Fabian Gyula este susţinut de UDMR şi PNL.

Desemnarea Avocatului Poporului urmează să fie făcută în plenul reunit al Parlamentului, cel mai probabil luni. Fabian Gyula este singurul care şi-a depus candidatura pentru această funcţie, transmite Agerpres.

Înrebat dacă prevederile de revocare a Avocatului Poporului sunt destul de clare, precum solicită Comisia de la Veneția, Fabian Gyula a răspuns: „Las la aprecierea Comisiei de la Veneția, sunt mai specialiști pe aceste principii constituționale”.

Fabian Gyula a precizat că s-a pensionat din magistratură în 2020, la 49 de ani. „Am lucrat 24 de ani fără să ocup funcții de conducere. Abia după aceea am început să ocup funcții de conducere. La un moment dat am stat 15 ani pe același scaun, soluționând acea ciclicitate de dosare care nu erau simple. Mă ocupam și de cooperarea internațională”, a declarat acesta.

La dezbaterile din Comisie au fost de asemenea atacuri xenofobe la adresa propunerii făcute de coaliție pentru funcția de Avocat al Poporului. A fost întrebat cum vede autonomia Ținutului Secuiesc, dar a fost acuzat de către cei de la AUR că a fost și agent al Ungariei. Replica lui a fost că va ocupa această funcție și că va respecta toate drepturile persoanelor.

PSD cere amânarea votului pentru noul Avocat al Poporului. Social-democrații spun că desemnarea unui nou Avocat al Poporului înainte de „clarificarea aspectelor enunțate de Comisia de la Veneția și de decizia CCR în speță este o gravă încălcare a principiilor europene ale statului de drept”.

„După ce Comisia de la Veneția a solicitat precizări suplimentare Coaliției de guvernare, majoritatea parlamentară PNL-USR-PLUS-UDMR este obligată să aștepte decizia Curții Constituționale înainte de a supune la vot desemnarea unui nou Avocat al Poporului. 

Președinții celor două Camere ale Parlamentului trebuie să prezinte public răspunsul pe care l-au transmis sau pe care urmează să-l transmită la solicitarea președintelui Comisiei de la Veneția, domnul Gianni Buquicchio, privind temeiurile legale ale Hotărârii Parlamentului prin care a fost revocat Avocatul Poporului.

Mai mult, având în vedere că este vorba de poziția oficială a Senatului și Camerei Deputaților, președinții celor două Camere au obligația legală de a informa în prealabil toate grupurile parlamentare cu privire la răspunsul ce vizează în mod direct activitatea parlamentară.

Desemnarea unui nou titular pentru această funcție înainte de clarificarea aspectelor enunțate de Comisia de la Veneția și de decizia CCR în speță este o gravă încălcare a principiilor europene ale statului de drept”, arată comunicatul PSD.

Comisia de la Veneția a trimis președinților celor două camere ale Parlamentului, Ludovic Orban și Anca Dragu, o scrisoare prin care cere „bazele și elementele juridice” care au dus la demiterea Avocatului Poporului, Renate Weber, catalogând-o ca o „decizie grea”.

Renate Weber a fost revocată de Parlament, în urmă cu o săptămână, din funcția de Avocat al Poporului.

În cererea de revocare, partidele din coaliţia de guvernare susţin că, în calitate de Avocat al Poporului, Renate Weber a acţionat cu depăşirea competenţelor legale, având drept consecinţă nerespectarea legii de organizare şi funcţionare a instituţiei şi a Constituţiei.

PSD a atacat la CCR Hotărârea de revocare, spunând că este neconstituţională. Social-democrații argumentează că au fost încălcate prevederile referitoare la principiul legalităţii şi durata de 5 ani a mandatului acestuia.

Sursă și Foto: digi24.ro

Categories
Nationale Stiri

Autonomia Ținutului Secuiesc, readusă în atenția Parlamentului României

Un deputat UDMR anunță, pentru a treia oară în ultimii trei ani, un nou proiect pe această temă. Este vorba de Kulcsár-Terza József, deputat UDMR de Covasna la al doilea mandat, membru al Uniunii Maghiare din Transilvania (EMSZ). Acesta a declarat luni că va pune noul proiect pe agenda Parlamentului.

Kulcsár este susținut de un alt deputat UDMR, de Harghita, din partea aceleiași EMSZ, Zakariás Zoltán, potrivit site-ului formațiunii politice emsz.org. Acesta susține că în programul guvernului constituit în decembrie 2020 cu participarea UDMR în coaliția de la putere ar figura și acest proiect care probabil va fi dezbătut după luna septembrie a acestui an, potrivit unui comunicat de presă al formațiunii politice. Zakariás precizează însă că este vorba de o autonomie culturală și că partidele politice vor elabora proiectul în această vară, alături de organizații civile.

Inițiativa deputatului UDMR vine după ce liderul UDMR, Kelemen Hunor, afirma în februarie acest an că „autonomia inflamează”. Kelemen declara, la Realitatea PLUS, că „autonomia nu înseamnă decât dorința celor din teritoriu ca deciziile care îi privesc pe ei să fie luate local”.

„De fiecare dată când lumea aude de autonomie, lumea se inflamează. Noi vrem ca deciziile care țin de comunitate să fie luate local, nu de cei de la centru, care, din  pix, spun că ai voie, sau nu, să faci o anumită investiție. În zone cu maghiari se vorbește de competențe lingvistice în administrație. NU este vorba de secesionism. Autonomia nu înseamnă decât dorința celor din teritoriu ca deciziile care îi privesc pe ei să fie luate local, nu din pix, de cei de la centru”, comenta Kelemen Hunor la „Jocuri de putere”, în 23 februarie 2021.  

Deputatul UDMR Kulcsár care a anunțat noul proiect nu este la prima încercare de acest fel, ci la a treia în ultimii trei ani. Anul trecut, în aprilie 2020, un proiect asemănător, inițiat în decembrie 2019 de același deputat Kulcsár-Terza Iozsef, a fost adoptat tacit de deputați, ulterior fiind însă respins definitiv în Senat. Un alt proiect privind autonomia Ținutului Secuiesc, inițiat tot de Kulcsár-Terza Iozsef, deputat și în legislatura trecută din partea UDMR, a fost respins definitiv în mai 2018, în decurs de o lună, și de senatori, și de deputați. Acestora li se alătură și inițiativele privind statutul de autonomie a Ținutului Secuiesc din timpul guvernărilor social-democrate Năstase, în 2004, și Ponta, în 2012, în timpul alianței dintre PSD și PNL – USL. Care au fost respinse în final de parlamentari.

De asemenea, în ianuarie 2017, o iniţiativă legislativă cetăţenească susţinută public de europarlamentarul Laszlo Tokes, privind declararea autonomiei Ţinutului Secuiesc era publicată în Monitorul Oficial. Proiectul a fost avizat negativ al Consiliului Legislativ, care arăta că se încalcă prevederi constituţionale, pentru că „vizează, practic, crearea unei entităţi statele distincte, paralelă cu statul naţional unitar român”.

Foto: Facebook.com//jozsef.Kulcsárterza

Sursă: realitatea.net