Tag: maghiari

Categories
Opinii Stiri

Destin antagonic al bugetarilor: unii intră în șomaj tehnic, altora li se dublează lefurile. Cine este şi cu ce se ocupă Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale?

În timp ce presa scrisă și televiziunile prezintă o lume care pare că se comportă ca electronii care orbitează în jurul nucleului întruchipat de COVID-19, în afara caselor noastre în care stăm încremeniți de spaima îmbolnăvirii cu noul coronavirus, există totuși activitate, se iau decizii, se lucrează și se întâmplă lucruri.

Un exemplu în sprijinul acestei afirmații este legea 42/2020 pentru modificarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, care a fost promulgată, publicată în Monitorul Oficial și va intra în vigoare începând de joi, 9 aprilie. Prin această lege, emisă și promulgată pe fondul inițierii de trimitere în șomaj tehnic a multor angajați din sectorul bugerat, dar și din cel privat, lefurile angajaților Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale (ISPMN) se majorează cu 100%.

Pentru cei care nu știu, Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale funcţionează la Cluj-Napoca, ca instituţie publică, cu personalitate juridică în subordinea Guvernului şi în coordonarea Departamentului pentru Relaţii Interetnice. Obiectivele ISPMN sunt studierea şi cercetarea inter şi pluridisciplinară a păstrării, dezvoltării şi exprimării identităţii etnice, aspectelor sociologice, istorice, culturale, lingvistice, religioase sau de altă natură ale minorităţilor naţionale şi ale altor comunităţi etnice din România.

Nu că România ar fi fără pată în respectarea drepturilor minorităţilor naţionale sau că cercetarea problematicii minorităţilor etnice nu ar fi un subiect serios şi cu reale câştiguri pentru mulţi minoritari; totuşi, o întrebare binevenită ar fi: care sunt realizările acestui institut? A reuşit o instituţie plătită din bugetul de stat, şi ai cărui angajaţi vor primi acum lefurile dublate, să obţină drepturi mai multe pentru maghiari? Sau să ajute la scăderea discriminării romilor? Sau să facă cunoscute principiile de bază ale combaterii antisemitismului?

Conform informațiilor transmise de G4Media.ro, majorarea cu 100% a salariilor celor de la Institutul Minorităților a fost introdusă în lege de deputata UDMR, Eva Andrea Csep, în opinia căreia „amendamentul formulat este necesar pentru creșterea salariului personalului din cadrul Institutului, deoarece, asemenea celorlalte institute de cercetare și studierea problemelor minorităților sau holocaustului, cum ar fi Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” este necesară majorarea salariilor pentru eliminarea diferențelor salariale între personalul instituțiilor care desfășoară activități de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică şi proiectare.”

Dar angajații ISPMN nu sunt singurii norocoși. Legea mărește și alte salarii din sectorul bugetar, astfel încât personalului din cadrul bibliotecilor naționale sau de importanță națională, Bibliotecii Academiei Române, precum și celui din cadrul muzeelor de importanță națională, i se va da în viitor o leafă cu 30% mai mare decât până acum, în timp ce personalul din cadrul Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier – I.S.C.T.R., Autorității Rutiere Române și Autorității Navale Române va avea un salariu mai mare cu 20%. Cele două amendamente sunt rezultatul unor inițiative ale deputatului PSD Adrian Mocanu și ale deputatul comunității evreiești, Silviu Vexler.

Proiectul a fost depus inițial de deputatul PNL Raluca Turcan, care urmărea să le dea posibilitatea bibliotecarilor de a primi sporul de 15 % pentru condiții vătămătoare de muncă, a trecut de Senat și a ajuns la Camera Deputaților, la Comisia pentru Muncă și protecție socială, unde a fost respins. Au fost aprobate, în schimb amendamentele propuse de cei trei deputați.

Problemele minorităţilor naţionale sunt reale şi necesită soluţii reale. Sinecurile din bani publici ale unora care rezolvă „problemele minorităţilor naţionale” din pix nu vor ajuta niciodată această cauză. Cercetătorii dintr-un turn de fildeş nu vor putea face ca românii (majoritari), maghiarii, romii, tătarii, turcii, lipovenii şi ceilalţi să se cunoască cu adevărat între ei, să-şi respecte diferenţele şi să-şi aprecieze moştenirea, cea proprie şi cea comună.

Mirela Cara-Dragu

Categories
Nationale Stiri

Invitaţie la dezbatere. Comunicat de presă Asociaţia Mişcarea Angajament Civic – Civil Elkötelezettség Mozgalom (CEMO): Respectarea drepturilor minorităţii maghiare în timpul pandemiei de COVID-19

Prezentăm mai jos comunicatul de presă al CEMO, cu invitaţia de a vă implica într-o dezbatere (civilizată) sau reflecţie despre respectarea drepturilor minorităţilor naţionale în timpul pandemiei. Discuţia este una mai complexă şi face apel la respectarea, în general, a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti în vremuri de criză sau sub ameninţarea unor pericole iminente. Dezbaterea a cuprins în ultimele săptămâni nu doar situaţia din România, ci şi din alte state din Europa, inclusiv Ungaria.

„Drepturile minorităţii maghiare din România nu sunt respectate de către autorităţile statului în perioada epidemiei de COVID-19 (coronavirus)

În data de 30 martie Consiliul Europei (CE) a publicat un comunicat prin care a cerut statelor membre să pună la dispoziţia cetăţenilor informaţii despre coronavirus şi în limbile minoritare sau regionale (textul comunicatului CE fost tradus de membrii Mişcarea Angajament Civic în limba română, este ataşat comunicatului nostru), după ce membrii Comitetului de experţi al Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare au arătat că multe ţări care au ratificat Carta, nu respectă drepturile lingvistice ale minorităţilor.

În acest context CE a cerut statelor semnatare să-şi schimbe poziţia, să respecte drepturile lingvistice garantate (şi ratificate) în Cartă. În cazul României, avertismentele Consiliului Europei şi preocupările experţilor CE sunt în întregime justificate, întrucât autorităţile ţării, în frunte cu Grupul de Comunicare Strategică, nu au ţinut cont de drepturile lingvistice ale minorităţii maghiare în România.

Începând cu decretarea stării de urgenţă, campania de comunicare a autorităţilor pentru prevenirea epidemiei s-a desfăşurat exclusiv în limba română, pliantele, afişele au fost realizate doar în limba română, mesajele de avertizare difuzate din difuzoarele maşinilor de poliţie, jandarmerie, pe străzile oraşelor, satelor au fost exclusiv în limba română, fără a ţine cont de obligaţiile care decurg din dreptul internaţional.

În plus, în data de 18 martie 2020, din cauza epidemiei, România a suspendat parţial aplicarea Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, neinformând însă despre acest pas pe cetăţeni. Astfel este îndoielnic dacă Guvernul României va respecta drepturile lingvistice ratificate în Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare.

Este foarte important ca informaţiile vitale, instrucţiunile oficialităţilor referitoare la epidemie să fie înţelese şi astfel, respectate de toţi cetăţenii români, mai ales că poliţia a început să aplice amenzi uriaşe acelora care nu prezintă declaraţii pe propria răspundere, nu completează formularele editate doar în limba română.

Comunicatele Ministerului Sănătăţii sunt realizate numai în limba română, pe site-urile Direcţiilor de Sănătate Publică din judeţele unde trăiesc sute de mii de maghiari, nu există informaţii în limba maghiară. În contradicţie cu aceste fapte de discriminare, autorităţile afirmă că epidemia nu face nici o diferenţă, poate fi la fel de periculoasă pentru toată lumea. Nici Ministerul Educaţiei nu a ţinut cont de faptul că una dintre cele mai mari minorităţi din Europa trăieşte în România, adică 1,25 milioane de maghiari şi nu a luat în considerare interesele elevilor care învaţă în clase cu predare în limba maghiară (120.000 elevi în România) când a organizat educaţia online.

Experţii Cartei consideră că educaţia online organizată doar în limba oficială este un act discriminativ faţă de membrii minorităţilor naţionale Educaţia la distanţă a fost organizată exclusiv pentru elevii care învaţă în clase de predare în limba română cu ajutorul televiziunii publice (TVR), însă, programele în limbă maghiară au fost realizate în două studiouri teritoriale TVR de către membrii comunităţii maghiare din resursele proprii, adică cu participarea părinţilor şi profesorilor maghiari, cu aportul Uniunii Cadrelor Didactice Maghiare din România. Din păcate, această ‘practică’, de a ignora interesele primordiale ale elevilor care învaţă în clase de predare în limba maghiară de către membrii Ministerului Educaţiei, nu este recentă, există foarte multe cazuri cum ar fi lipsa de manuale traduse în limba maghiară.

Demersurile Asociaţiei Mişcarea Angajament Civic (1) (CEMO) au fost iniţiate cu scopul de a elimina discriminarea pe criterii etnice şi de limba maternă, şi care au loc în perioada de pandemie. Am sesizat Ministerul Sănătăţii am cerut ca în judeţele unde procentul minorităţii maghiare depăşeşte pragul de 20%, site-urile Direcţiilor de Sănătate Publică (DSP) să conţină în mod obligatoriu toate informaţiile legate de pandemie şi în limba maghiară.

În prezent informaţiile de pe site-urile DSP sunt furnizate doar în limba română chiar şi pe paginile web ale autorităţilor de sănătate publică din judeţele Harghita şi Mureş, în timp ce varianta maghiară a paginii de web al Direcţiei de Sănătate Publică Covasna redirecţionează vizitatorii către o pagină de internet administrat de un partid politic maghiar (UDMR).

Pe acest site însă nu se regăsesc traducerile în limba maghiară ale comunicatelor Ministerului Sănătăţii şi al Grupului de Comunicare Strategică. Am sesizat şi Ministerul Afacerilor Interne cu scopul de a solicita ca în localităţile unde populaţia de etnie maghiară depăşeşte pragul de 20%, măsurile, instrucţiunile, recomandările legate de pandemia COVID-19, să fie traduse şi în limba maghiară, aceste informaţii foarte importante să fie comunicate în mod bilingv din difuzoarele maşinilor de poliţie, poliţia locală, jandarmeria, informarea orală prin aceste mijloace să fie realizată şi în limba maghiară.

Am trimis o sesizare şi Ministerului Educaţiei Naţionale, prin care am solicitat ca drepturile elevilor care învaţă în clase de predare în limba maghiară să fie respectate, atât în noul regim de învăţământ online, cât şi în cazul măsurilor legate de examenele de evaluare naţională/bacalaureat. În sesizarea trimisă către MEN am menţionat faptul că membrii personalului de la Secretariatului de Stat – Direcţia pentru Învăţământ în Limbile Minorităţilor din cadrul Ministerului Educaţiei au cerut şcolilor care au clase cu predare în limba maghiară să folosească subiectele întocmite de Centrul National de Evaluare şi Examinare, aşa numitele ‘teste de antrenament bacalaureat şi evaluare naţională’ (https://rocnee.eu/testeantrenament/) cu scopul de a pregăti elevii, neţinând cont de faptul că aceste subiecte au fost întocmite doar în limba română. După câteva zile, într-un mod total ad-hoc şi haotic aceste subiecte au fost traduse de profesori de etnie maghiară la cerinţa reprezentanţilor Secretariatului de Stat Direcţia pentru Învătământ în Limbile Minorităţilor şi au fost postate pe un drive google, https://drive.google.com/drive/folders/1pbZzzgkr63QA4q1elsULdank2GMIWMqT?usp=sharing

Din păcate testele traduse nu au fost afişate pe pagina de internet al Centrului de Evaluare şi Examinare pe care se va continua postarea testelor de antrenament în limba română. Conform procedurilor de până acum testele traduse în limba maghiară ar fi trebuit să fie postate pe pagina de internet unde sunt afişate toate testele în limba română. Garantarea egalităţii de şanse şi prevenirea discriminării trebuie să fie garantate şi în perioade de criză, iar reprezentanţii Secretariatului de Stat – Direcţia pentru Învăţământ în limbile minorităţilor trebuie să respecte aceste criterii.

Pe baza măsurilor luate recent de către MEN există posibilitatea că discriminarea îndreptată împotriva elevilor care învaţă în clase de predare în limba maghiară va persista, ba mai mult, se va intensifica în următoarele luni. Respectarea şi aplicarea a drepturilor minorităţilor în timpul epidemiei de coronavirus sunt de o importanţă primordială, astfel încât colegii noştri vor monitoriza activităţile unor Ministere, demersurile Grupului de Comunicare Strategică şi al Ministerului Educaţiei.

*

(1) CEMO este o organizaţie neguvernamentală înfiinţată în 2007 de un grup de activişti şi intelectuali ferm convinşi de necesitatea educaţiei, de advocacy şi susţinerii publicului larg pentru a putea produce schimbări semnificative în viaţa societăţii. CEMO doreşte atât promovarea a angajamentului civic, cât şi a unei cetăţenii active bine informate, alături de solidaritate, toleranţă şi diversitate şi o mai mare participare în societate şi democraţie printr-o varietate de proiecte de conştientizare publică, advocacy, educaţie civică, dezvoltare comunitară, cercetări, discuţii şi dezbateri. Ea încurajează o participare democratică sporită a tuturor membrilor comunităţii cu un accent special asupra generaţiei tinere, prin educaţie pentru o cetăţenie activă şi angajament civic. (http://cemo.ro/ro/cemo-ro/)

Târgu Mureş, 06-04-2020

Categories
Opinii

Români și/versus maghiari. Ce ar putea fi nou?

Peste tot în lume, pe teritoriile statelor care-o formează, trăiesc oameni de alte etnii decât naționalitatea respectivelor entități statale. Pe unii i-au împins pe alte teritorii speranțe și visuri personale, pe alții însă i-au obligat să fie acolo diverse cotexte socio-politice, adesea ireversibile. În funcție de zona de pe glob în care se găsesc, unii se bucură de drepturi, libertăți și respect, în timp ce alții sunt supuși unui tratament ostil, care de multe ori îi face să se lase asimilați, ajungând în cele din urmă să își piardă identitatea.

În România, trăiesc zeci de etnii despre care oamenii știu câteva chestiuni generale, adesea exprimate în șabloane transmise fugitiv de la o generație la alta sau amintite vag prin paginile încărcate ale manualelor de istorie, ori vehiculate cu malițiozitate în paginile vreunor site-uri de pe internet. Puțini sunt însă cei interesați să se apropie și să-i descopere cu adevărat pe cetățenii de altă etnie cu care conviețuiesc sau despre care știu că locuiesc în anumite regiuni din țară – fie și doar de dragul de a-și îmbogăți cultura generală.

Două sunt etniile care ajung cel mai frecvent în atenția presei și a opiniei publice de la noi. Este vorba despre romi și maghiari. Din perspective diferite, și unii, și alții sperie, așa cum sperie tot ceea ce noi nu cunoaștem. Lăsând de-o parte motivele care îi fac pe oameni să discute pe diverse tonuri despre romi, ne vom opri asupra etnicilor maghiari, cei care sunt etichetați frecvent ca „bozgori” și care, deși oficial se bucură de multe drepturi firești pentru minorități în Europa mileniului III, în fapt, ei sunt probabil cea mai mare sperietoare, majoritatea cetățenilor români percepându-i ca pe o amenințare permanentă la adresa integrității teritoriale a României și ca pe o forță ostilă în stare latentă, capabilă să se manifeste în orișice moment. Lor și conviețuirii noastre alături de ei le dedicăm acest portal.

Cât de reale sunt toate lucrurile care se spun despre maghiari și cât de mare este amenințarea care vine dinspre ei vom descoperi împreună pe parcurs. Aici vom încerca să înțelegem împreună că a fi cetățeanul unui stat înseamnă doar a-ți asuma un statut și niște obligații oficiale față de acel stat, dar nu înseamnă nici pe departe a înceta să mai fii tu, a înceta să-ți mai vorbești limba maternă sau să te raportezi la înaintașii de la care îți tragi genetic trăsături specifie doar ție și neamului tău.

Oficial, suntem toți cetățeni români, dar, între noi, doar unii simt românește și așa trebuie să fie. Ceillalți, atât câți sunt, simt, gândesc, se comportă și rămân ceea ce sunt prin moștenirea lor etnică și culturală. Vorbim limbi diferite la propriu și la figurat, suntem construiți diferit, dar asta nu înseamnă că nu putem găsi o cale către echilibru și armonie în conviețuirea la care ne-a suspus pe toți istoria. Acesta este și motivul pentru care a luat ființă site-ul nostru prin care intenționăm să desființăm mituri, să distrugem stereotipurile dăunătoare, să pledăm pentru normalitate, respect și, mai ales, pentru cunoașterea alterității.

Problema româno-maghiară nu este câtuși de puțin una nouă. S-au scris și se scriu multe pe acest subiect. De aceea, în mod firesc trebuie pusă întrebarea „Ce ar putea aduce nou un alt site pe o temă atât de dezbătută?” Ei bine, după cum Eminescu ne-o spunea cu aproximativ două secole în urmă „toate-s vechi și nouă toate”. Nu, nu pretindem că vom revela lucruri nemaiauzite și nici că vom surprinde cu adevăruri ținute în secret de cine știe ce grupări masonice. Promitem însă că vom prezenta mereu un conținut echilibrat, obiectiv, în care lucrurile bune și cele mai puțin bune să fie așezate față-n față, nu spre a fi supuse unei judecăți cu scopul de a împărți dreptatea, ci pentru a descoperi ce trebuie schimbat în noi, în viziunea noastră asupra lumii și a celorlalți, în modul nostru de-a ne raporta unii la alții, pentru ca împreună să trăim în deplin respect, fără conflicte și fără etichete nocive, care de atâția ani nu au adus nimic bun nimănui. Ce a fost știm toți deja, dar ce va fi depinde doar de noi și nu avem nicio scuză.

Mirela Cara Dragu