expansiune Archives - Contact-Kontakt

Ungaria, acuzată la nivel oficial că urmărește anexarea regiunii Transcarpatia din Ucraina

Vicepremierul Ucrainei, Irina Vereșciuk acuză Ungaria că urmărește anexarea regiunii Transcarpatia, care în trecut a fost parte din Imperiul Austro-Ungar. Motivul este acela că Budapesta nu livrează arme Ucrainei.

„Modul în care conducerea oficială a Ungariei tratează Ucraina în ultima vreme este chiar mai rău decât cel al unora dintre statele satelit ruse din fosta Uniune Sovietică. Cu siguranță va fi o surpriză neplăcută, mai ales pentru ucrainenii maghiari, pe mulți dintre care îi cunosc personal.

Ungaria nu susține sancțiunile. Ei nu furnizează arme. Nu permit tranzitul proviziilor de arme din alte țări. Ei spun „nu” la aproape orice. Foarte puțin diferențiază retorica Budapestei oficiale de poziția deschis pro-rusă.

De ce? Asta pentru că vor gaz rusesc cu reducere? Sau poate pentru că ei visează în tăcere la Transcarpatia noastră?

Dar oamenii din Ungaria? Vor să fie ei cei care încearcă să ne înjunghie în spate în timp ce suntem în situații dificile? De ce? Pentru un pic din documentul rusesc?

În această ciocnire civilizațională, Ungaria este puțin probabil să reușească să se încurce cu rușii și să pradă războiul în același timp.

Ungaria ar trebui să ia doar partea dreaptă, cea a lumii civilizate. Fără greșeli ale celui de-al Doilea Război Mondial când Ungaria a făcut o alegere greșită. Da, alegerea corectă este întotdeauna grea la început, dar este ușor de trăit în viitor. Tocmai de aceea alegerea este corectă”, a spus Irina Vereșciuk.

Acuzațiile la adresa Ungariei vin pe fondul unor declarații făcute de ministrul maghiar de externe Péter Szijjártó, la început de săptămână. Acesta a afirmat că țara sa nu va sprijini încă impunerea de sancțiuni largi ale UE împotriva Rusiei în domeniul energiei, inclusiv al aprovizionării cu petrol și gaze. Potrivit informațiilor transmise de el, Budapesta se poziționează, de asemenea, și împotriva creării unei zone de excludere a zborului în Ucraina, deoarece astfel de propuneri ar putea duce la „lupte în aer”.

Anterior, premierul ungar Viktor Orbán a declarat că țara sa nu va urma exemplul SUA în interzicerea comerțului cu energie cu Rusia. Ungaria și-a exprimat în repetate rânduri nemulțumirea cu privire la situația etnicilor maghiari din Ucraina. Multă vreme, a blocat integrarea Ucrainei în NATO din cauza legii lingvistice care îi privează pe etnicii maghiari de dreptul de a primi educație în limba maternă.

Sursă: stiripesurse.ro

Foto: playtech.ro

Dan Tănasă, deputat AUR de Mureș, a cerut public de la pupitrul Parlamentului ca statul român să ia atitudine împotriva guvernului ungar, pe care îl acuză de ambiții expansioniste. „Solicit public PSD și PNL să nu mai tolereze acțiunile Ungariei în România. Tăcerea înseamnă complicitate cu aceste acțiuni deloc prietenoase ale Budapestei”, a scris politicianul pe pagina sa oficială de Facebook, unde a postat filmarea cu mesajul complet adresat autorităților statului român. Politicianul a amendat totodată principiul conform căruia este preferabil să investească cineva în clădirile de patrimoniu românești decât să fie distruse din nepăsare.

Într-o declarație politică pe care a intitulat-o „Pierderea clădirilor de patrimoniu, o cedare a suveranității”, deputatul Dan Tănasă, AUR, le-a solicitat autorităților statului român să ia atitudine față de statul maghiar, care își instaurează treptat puterea pe teritoriul României.

„Este de la sine înțeles că un aspect esențial asupra unui stat îl constituie supremația puterii de stat în interiorul țării și independența față de puterile altor state. Putere exercitată, desigur, prin resursele, economia și patrimoniul deținut de acestea. Ne putem întreba în acest caz cât de suveran este statul român, din moment ce, an de an, puterea altor state se manifestă pe teritoriul nostru prin acapararea unui patrimoniu extrem de vast și cu o valoare incalculabilă. Vorbim, desigur, despre practica pașilor mărunți adoptată de conducerea statului maghiar prin diferite societăți comerciale, asociații, fundații și organizații culturale ori religioase care, prin achiziții strategice sau retrocedări abuzive, ajung să dețină clădiri declarate monumente istorice, multe dintre ele cu o importanță remarcabilă comunităților locale, raportat la istoria zonei în care sunt amplasate”, a afirmat Dan Tănasă.

Deputatul AUR a întrebat în discursul său cum se poate ca „bunuri imobile în valoare de milioane de euro să ajungă în proprietatea unor societăți aflate în mod direct sub autoritatea Ministerului Afacerilor Externe al Ungariei, iar această ingerință în treburile interne ale unui stat să nu primească nicio reacție din partea Guvernului român.

Între exemplele de imobile aflate în această situație, Dan Tănasă a menționat Castelul Wesselenyi

din Jibou, Hotelul „Crucea Albă” din Arad, Hotelul Dacia din Satu Mare, Casa Teleki din Baia Mare, Hotelul Onix din Harghita, Hotelul Ferdinand din Hațeg și Hotelul Cazino din Borsec.

„Toate acestea sunt achiziții de dată relativ recentă ale guvernului maghiar în România, realizate cu răbdare și liniște sub ochii autorităților române, martore la o situație pe care alte state au taxat-o foarte dur”, a adăugat deputatul.

Acesta a mai precizat că este inacceptabil din partea unui stat să își exprime acordul, tacit, față de asemenea tranzacții, doar pentru că se merge pe premisa că este preferabil ca astfel de clădiri să fie salvate de la distrugere, chiar și dacă acest lucru ar putea însemna ca ele să intre în posesia unor străini. „Din nefericire, s-a încetățenit o idee preconcepută și dificil de înțeles într-un stat civilizat, oferindu-se scuza conform căreia este mai bine ca aceste clădiri să ajungă la proprietari străini decât să rămână statului român și să se degradeze. Chiar atât de mult am ajuns să ne desconsiderăm propria țară? Pe această logică, de ce să mai păstrăm armata națională, când alții ar putea să o doteze și s-o pregătească mult mai bine? De ce să păstrăm primăriile, când alții ar fi mai eficienți în a le conduce? Și totodată, dacă am ajuns până aici, de ce să mai păstrăm pământul de sub picioare, când alții l-ar putea cultiva și îngriji mai bine? Este inadmisibilă această viziune. Datoria unui stat puternic este aceea de a a-și menține bogățiile și de a le valorifica, nu de a le lăsa pradă intereselor meschine”, și-a argumentat Dan Tănasă punctul de vedere.

În încheiere, el a atras atenția asupra faptului că „valoarea unei comunități este dată de frumusețea arhitecturală, de grija pe care o purtăm pentru cultură și identitate, iar prin înstrăinarea unor bijuterii imobiliare nu facem decât să ne înstrăinăm viitorul și potențialul”.

Reprezentantul Partidului AUR a punctat în finalul discursului său că respectivele clădiri, dar și altele asemenea lor, sunt pierdute și nu mai pot fi recuperate, fiind prada unui stat care urmărește să se extindă între teritoriul românesc. „Adevărate monumente din județe precum Harghita, Covasna, Mureș, Satu Mare, Bihor și lista poate continua, sunt pierdute pentru totdeauna în fața ambițiilor expansioniste ale statului maghiar, iar autoritățile noastre nu doar că asistă pasiv, de multe ori sunt chiar complice prin liderii locali ori centrali care facilitează tranzacții”.

Sursă și foto: Facebook/Dan Tănasă