Categories
Locale Stiri

Învățarea limbii române de către elevii maghiari, o prioritate pentru autoritățile harghitene

Rezultatele obţinute de elevii maghiari din judeţ la proba de limba română a Evaluării Naţionale şi a examenului de Bacalaureat l-au nemulțumit pe preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, care în cadrul unei conferințe de presă susținute în urmă cu o săptămână a declarat că, în opinia sa, Ministerul Educaţiei trebuie să ia mult mai în serios chestiunea predării limbii române pentru copiii maghiari.


„Se vede foarte clar că într-un judeţ unde marea majoritate a copiilor nu sunt de limba maternă, comunicarea în limba română trebuie să fie învăţată separat. Până când copiii maghiari nu învaţă să vorbească şi să scrie în limba română, ci numai memorează subiecte şi redau din memorie, până atunci şansele la Bacalaureat pentru copiii maghiari sunt mici (…) Noi asta am susţinut din start, că nu este de ajuns să fie făcute nişte manuale foarte frumoase, desenate, colorate, ci trebuie să ne uităm şi la aceşti copii, care ar trebui să comunice în limba română şi atunci eu cred că rezultatele ar fi altele. Noi, de ani de zile lucrăm cu această problematică, din păcate nu avem susţinere câteodată nici din întreg mediul politic (…) dar eu văd că altă soluţie nu este şi va trebuie să fie luată mult mai serios şi din partea Ministerului Educaţiei învăţarea limbii române”, a declarat Borboly Csaba, potrivit Agerpres.


Acesta a spus că instituţia pe care o conduce se ocupă de mai mult timp cu această chestiune, a derulat programe, a susţinut Inspectoratul Şcolar şi primăriile, dar atribuţiile îi sunt limitate.

„Ce ne rămâne este să facem programe directe, finanţări directe, încercăm să susţinem primăriile care vor să aibă rezultate, încercăm să ajutăm Inspectoratul Şcolar, unde se poate, deci intenţii avem, voinţă avem, atribuţii, pârghii legale nu avem şi fondurile noastre sunt limitate”, a mai arătat Borboly.


La rândul său, şeful comisiei de învăţământ din Consiliul Judeţean Harghita, Ferencz Salamon Alpár, care conduce şi Casa Corpului Didactic şi a ocupat în trecut funcţia de inspector şcolar general, consideră că trebuie organizate programe de formare pentru uniformizarea competenţelor de predare a limbii române ca limbă ne-maternă a cadrelor didactice de la şcolile maghiare.

„Noi credem că la nivelul cadrelor didactice trebuie organizat un program de formare care să uniformizeze competenţele de bază la toate cadrele didactice, nu doar în judeţul Harghita, ci şi la nivelul naţional, care predau în şcoli cu predare în limbile minorităţilor naţionale, tehnici de predare a limbilor, ca limbi nematerne. Deci, o uniformizare a acestor competenţe. După aceea, vine dezvoltarea unor materiale auxiliare, eventual alte manuale care se axează pe predarea limbii (române – n.red.) ca limbă nematernă, diferite programe digitale. Dar, totuşi, în primul şi în primul rând, noi credem că aceste rezultate au fost influenţate parţial şi de faptul că nu a existat un program de formare specific pe această componentă, pe predarea limbii nematerne, conform unor programe specific realizate şi foarte bine realizate pentru şcolile cu predare în limbile minorităţilor”, a susţinut Ferecz Salamon Alpár.


Acesta a mai precizat că se lucrează la un proiect naţional de dezvoltare a unor programe de formare a educatorilor, învăţătorilor şi cadrelor didactice, în ceea ce priveşte predarea limbii române.

„La iniţiativa domnului secretar de stat Kallós Zoltán, lucrăm la un proiect naţional în ceea ce priveşte învăţământul în limbile minorităţilor naţionale, la limba română, în care vor fi implicate universităţi, case ale corpului didactic şi dorim să dezvoltăm programe de formare pentru dezvoltarea competenţelor lingvistice şi de predare a limbii atât la educatoare cât şi la învăţători şi la profesorii din ciclul gimnazial şi liceal”, a arătat Ferencz Salamon Alpár.

Prezent la conferinţa de presă, inspectorul şcolar general Demeter Levente a precizat că rezultatele la proba de limbă română de la Evaluarea Naţională sunt într-o uşoară creştere, de la 50,84% anul trecut, la 55,51% în acest an, dar se speră la o creştere mai mare, ţinând cont că aceşti elevi au învăţat după o nouă programă.


În ceea ce priveşte rezultatele la Bacalaureat, procentul de promovare la Limba română este de 59,37%, faţă de 60,44% anul trecut, dar acesta se poate schimba, ţinând cont că peste jumătate din lucrările a căror notă a fost contestată sunt la Limba şi literatura română.

Demeter Levente a apreciat colaborarea cu Consiliul Judeţean şi Casa Corpului Didactic şi a vorbit de derularea unor proiecte comune, cum ar fi popularizarea bunelor practici ale profesorilor care au obţinut rezultate bune la aceste examene.

Sursa: hotnews.ro

Foto: Facebook/ Borboly Csaba

Categories
Opinii

Limba română pentru maghiari, o problemă de tip „forme fără fond”

Deși dezbătută intens în ultimii ani, problema limbii române pentru maghiari pare să nu își fi găsit încă soluția. Rezultatele simulării pentru examenul de evaluare națională (clasa a VIII-a) au demonstrat o dată în plus cât de străină este, în fapt, limba română pentru copiii maghiari – chiar și în contextul în care la probă au fost supuși elevi care au învățat după o arie curriculară special creată în scopul de a înlesni procesul de învățare. Problema de fond este generată însă de două aspecte esențiale: lipsa unor metode eficiente de aplicare a acestei noi arii curriculare și separarea oamenilor la nivel social pe criterii lingvistice. 

Uniunea Cadrelor Didactice Maghiare din România (UCDMR) a atras atenția printr-un comunicat preluat de presa națională, că sub 40% dintre elevii de etnie maghiară au luat notă de trecere la examenul de limba română de la evaluarea națională. În acest context, UCDMR a solicitat schimbarea radicală a modului de predare a limbii române (ca limbă străină, nu ca limbă maternă). În loc să se concentreze pe identificarea problemei de fond și pe căutarea de soluții, atenția multora s-a îndreptat spre terminologie. După celebrul obicei al formelor fără fond, sintagma „limba română ca limbă străină” a reprezentat pentru unii singura și cea mai mare problemă – care i-a îndreptățit probabil în mintea lor să se oprească în acest punct. 

Ne convine sau nu, limba română nu va fi niciodată limbă maternă pentru etnicii maghiari sau pentru alți minoritari din țara noastră. Asta este o stare de fapt, iar subiectul ar trebui închis odată pentru totdeauna. Cu atât mai mult cu cât, etnicii maghiari jonglează mai nou cu mult mai satisfăcătoarea formulare de „limbă ne-maternă”, care ar trebui considerată soluția pentru orgoliile naționalist-sensibile.

Problema de fond rămâne însă alta și tot nerezolvată. Ea a fost foarte bine evidențiată de UCDMR în comunicările oficiale transmise: „Predarea limbii române, în special în județele cu populație preponderent maghiară și în comunitățile izolate lingvistic, necesită utilizarea unor metode de predare a limbilor moderne”. „Rezultatele slabe s-au datorat, parțial, faptului că atunci când a fost introdus noul curriculum, în urmă cu patru ani, nu au fost adoptate măsuri suplimentare, menite să schimbe abordarea predării limbii române” – exact cum de multe ori Parlamentul Român emite legi care nu pot fi aplicate din lipsa unei metodologii care fie întârzie nepermis de mult, fie nu mai apare niciodată. 

Ceea ce se adaugă tuturor acestor probleme, dar nu este menționat, este și problema separării sociale a oamenilor și a copiilor pe criteriu etnic. Sfântu Gheorghe poate oferi un exemplu în acest sens. Chiar dacă există încă grădinițe și școli cu predare mixtă – adică au și clase cu predare în limba română, și clase cu predare în limba maghiară – copiii nu sunt încurajați să se intersecteze unii cu alții. Ei se separă sau se apropie unii de alții în mod natural, împinși de nevoia de a comunica în modul care le este cel mai la îndemână, respectiv limba maternă. Până în prezent, nu am auzit de nicio grădiniță sau școală generală, sau de vreo inițiativă a Inspectoratului Școlar Județean, care să inițieze programe constante și susținute de apropiere a copiilor români și maghiari. Când ajung la liceu, deja devine prea târziu pentru apropiere. Zidul invizibil dintre foștii copii mici își manifestă prezența atât de firesc în cazul adolescenților, de parcă ar fi vizibil.

În mod real, dincolo de arii curriculare, manuale și dezbateri, în prezent au șansa reală de a învăța limba română doar două categorii de copii maghiari: cei proveniți din familii mixte și cei proveniți din familii de maghiari care își înscriu copiii la grădiniță în clasele cu predare în limba română. Aceștia sunt probabil și cei care se încadrează în procentul de 40%. 

Sursă: edupedu.ro

Foto: kqed.org