Categories
Internationale Stiri

Viktor Orbán nu va mai putea guverna prin decrete. Parlamentul ungar i-a limitat puterile

Parlamentul ungar a aprobat marţi revocarea puterilor nelimitate acordate premierului Viktor Orbán pe perioada stării de urgenţă instaurate pentru combatarea epidemiei de COVID-19, care i-au permis liderului naţionalist să guverneze prin decrete timp de peste două luni, ceea ce a atras critici internaţionale aprinse, transmit AFP şi Reuters.

Proiectul de lege, înaintat de şeful cancelariei premierului, Gergely Gulyás, a fost aprobat marţi cu 192 de voturi pentru şi niciunul împotrivă, precizează MTI.

Data efectivă de la care va fi ridicată starea de urgenţă va fi decisă de Guvern. Ministrul Justiţiei, Judit Varga, a declarat anterior că se aşteaptă ca ridicarea stării de urgenţă să intre în vigoare la 20 iunie.

Potrivit MTI, Parlamentul a mai adoptat marţi – cu 135 de voturi pentru, 54 contra şi trei abţineri – un proiect, înaintat tot de şeful cancelariei lui Orbán, ce prevede măsuri sanitare temporare referitoare la epidemie şi starea de pregătire epidemiologică.

Legislaţia adoptată la 30 martie i-a acordat premierului naţionalist Viktor Orbán puteri aproape depline, pe durată nedeterminată, pentru combatarea epidemiei, notează AFP.

Budapesta şi-a atras astfel critici aprinse din partea opoziţiei, dar şi a numeroşi responsabili europeni, care l-au acuzat pe Viktor Orbán de subminarea democraţiei în această ţară din Uniunea Europeană.

Sursa: g4media

Foto: Facebook Orbán Viktor

Categories
Opinii Politic

Democraţie în pandemie: scrisoare deschisă semnată de peste 50 de personalităţi europene. Este situaţia din Ungaria un precedent periculos pentru statele din Europa?

Pandemia în care se zbate umanitatea astăzi pare a nu fi periculoasă doar din punctul de vedere al sănătății populației lumii, ci și din punctul de vedere al sănătății sistemelor de guvernare, fiind în unele cazuri o amenințare posibilă la adresa sistemelor democratice.

Un exemplu în acest sens l-ar putea oferi Ungaria, al cărei premier, Viktor  Orbán, a primit la sfârșitul lunii martie, prin votul Parlamentului, permisiunea de a guverna prin decrete pe durata pandemiei, care este greu de estimat și care i-a determinat pe unii sceptici să considere că puterea executivului de la Budapesta s-ar putea extinde și după ce starea de urgență va înceta, degenerând într-o guvernare de tip autocratic.

Pe scurt, noua lege prevede că, în această perioadă a pandemiei, nu pot fi organizate alegeri, guvernul poate suspenda aplicarea unor legi, iar persoanele care publică informații considerate neadevărate sau alarmiste despre pandemia de coronavirus și măsurile luate de guvern, riscă să ajungă după gratii. Legea include și mijloacele de informare în masă, fiind percepută de mulți ca o cenzură a presei.

Criticată deja în repetate rânduri, de mai multe voci cunoscute la nivel mondial, legea din Ungaria a fost adusă explicit în atenția Uniunii Europene printr-o scrisoare iniţiată de organizaţia CIVICO Europa, semnată de peste 50 de personalități europene, între care și fostul prim-ministru al României, Petre Roman. Inițiativa îi aparține fostului membru al Comisiei Europene, László Andor, la care se adaugă Guillaume Klossa, Co-presedinte la CIVICO Europa, fost Director al Uniunii Europene de Radio și Televiziune (EBU), Francesca Ratti, Copreședinte CIVICO Europa și Guy Verhofstadt, MEP, fost prim-ministru al Belgiei. Textul a apărut, simultan, în importante publicaţii europene, printre care La Stampa (Italia), Liberation (Franța), Publico (Portugalia).

Scrisoarea trage un semnal de alarmă, precizând că „o asemenea concentrare de putere este fără precedent în Uniunea Europeană. Ea nu servește luptei impotriva noului coronavirus sau consecințelor economice. Mai degrabă, deschide ușa către toate tipurile de abuzuri, cu bunuri publice și private care sunt acum la mila unui executiv care nu mai este responsabil.” Aceste realități, susțin semnatarii scrisorii, fac ca Uniunea să riște „să-și discrediteze toate eforturile de sprijinire a procesului democratic, a statului de drept, a transparenței, solidarității și dialogului social nu numai în țările membre, ci și în cele candidate.” Aceștia adaugă că „guvernarea prin intermediul ordonanțelor pe o perioadă de timp nelimitată este o încălcare severă a tratatelot UE, a Cartei Drepturilor Fundamentale și a Convenției Europene a Drepturilor Omului.”

Scopul scrisorii este acela de atrage atenția asupra nevoii imperioase de a denunța și sancționa atacurile premierului ungar asupra democrației, aceasta fiind și un îndemn către toate instituțiile europene, instituțiile naționale, cetățeni, societatea civilă și instituțiile media să fie vigilenți.

„Facem apel către media din fiecare stat să dedice segmente ale jurnalelor de știri situației din Ungaria. De asemenea, rugăm să ofere maghiarilor, în calitate de cetățeni europeni, acces gratuit la conținutul lor ca sursă multiplă și independentă de informații.
Facem apel la Comisia Europeană, în calitate de apărător al Tratatelor, să reacționeze urgent și să adopte sancțiuni proporționale cu gravitatea încălcărilor inacceptabile a legilor și valorilor europene (criteriul Copenhaga). În final, facem apel către toți cetățenii europeni să privească situația din Ungaria nu ca pe ceva extern, ci ca pe o amenințare fundamentală la interesele noastre comune. Este timpul ca noi toți să ne unim forțele în această luptă. Miza nu este numai sănătatea noastră, ci idealurile comune și supraviețuirea Uniunii noastre și a democrațiilor.“

Așadar, în tot contextul creat se ridică o întrebare legitimă: este democrația Ungariei amenințată, devenind astfel și un precedent periculos care să expună la risc de destrămare Uniunea Europeană sau totul ține de interpretarea exagerată a unor intenții nevinovate de a combate inamicul principal al lumii, nicio măsură nefiind necesară împotriva premierului ungar? După cum spune o zicală veche, adevărul e mereu undeva la mijloc, dar în acest context, cel mai greu de depistat este mijlocul însuși.

Mirela Cara Dragu