Categories
Opinii

UDMR susţine în primul rând politicile guvernului de la Budapesta sau ale guvernului din care face parte?

Dacian Cioloş a făcut zilele trecute o salutară prostie (dacă prostie o fi fost şi nu altceva), care a jucat rolul unui fulger într-o noapte de catran: îţi arată, fie şi preţ de o fracţiune de secundă, împrejurimile. Ajută la orientare. Pe 27 iunie, sub semnătura liderului Dacian Cioloş, grupul europarlamentar Renew Europe a trimis preşedintei Comisiei Europene o scrisoare prin care cerea suspendarea Planului de Recuperare şi Rezilienţă al Ungariei până când Guvernul de la Budapesta îşi va modifica legislaţia în aşa fel încât să permită mai uşor urmărirea modului în care sunt cheltuiţi banii europeni, iar eventualele fraude să poată fi descoperite şi pedepsite. 

Pe 7 iulie, Dacian Cioloş anunţa pe Twitter că Executivul de la Bruxelles a suspendat Planul de Redresare şi Rezilienţă al Ungariei, informaţie care a fost dezminţită imediat de către vicepreşedintele Comisiei Europene, Vera Jourova. Cea mai stranie reacţie la acest incident a avut Kelemen Hunor – stranie prin surescitarea pe care o arăta şi prin violenţa latentă pe care o ascundea. Vedeta zilei a fost fraza „Nicio factură nu rămâne neplătită în politică” şi toată lumea a crezut că liderul UDMR a sancţionat doar informaţia falsă lansată de Dacian Cioloş. 

Să citim însă întreaga declaraţie a lui Kelemen Hunor: „Niciodată nu am discutat în coaliţie, nu este poziţia coaliţiei, nu este poziţia guvernului, este poziţia lui Dacian Cioloş şi el nu reprezintă coaliţia, nu reprezintă România, el reprezintă acolo un grup parlamentar al cărui şef este în acest moment. Nu sunt de acord cu acest demers al lui Dacian Cioloş şi cred că a făcut una dintre greşelile cele mai mari ce pot fi făcute în politică şi ştiţi cum e, nicio factură nu rămâne neplătită în politică. A făcut o greşeală uriaşă, nu trebuie să intervină niciun europarlamentar într-o astfel de relaţie şi Comisia a făcut precizările necesare, s-a grăbit domnul Cioloş, a vrut să fie erou, n-a reuşit”. Ce treabă are coaliţia de la Bucureşti sau guvernul român în afacerea asta? Greu de înţeles. 

Din întreaga declaraţie, pare destul de evident că Kelemen Hunor nu i-a reproşat lui Cioloş doar lansarea în public a unei informaţii false, ci întregul său demers legat de PNRR-ul Ungariei, adică şi scrisoarea adresată Ursulei Van Der Leyen. Ceea ce schimbă semnificativ datele problemei, căci scrisoarea nu este lipsită de legitimitate politică. Guvernul Viktor  Orbán are mai multe meciuri fierbinţi cu Comisia Europeană – statul de drept, imigraţia, legislaţia anti-gay – şi unul la fel de fierbinte cu George Soros. E greu de spus care dintre ele sunt conflicte reale şi serioase şi care sunt doar stârnite şi umflate de Viktor  Orbán până la paroxism, cu unicul scop de a atrage aliaţi. Sau mai exact: de a nu rămâne singur. De exemplu, cruciada anti-Soros, pe care Viktor  Orbán tocmai o reîncălzeşte după un an de pauză cauzată de pandemie, în mod cert nu urmăreşte decât să strângă poporul în jurul liderului, împotriva unui personaj cu trei păcate capitale: e bogat, e maghiar şi e evreu. De o subită reîncălzire pare a se bucura, după ultimele veşti de la Budapesta, şi ciorba imigraţiei. În problema legislaţiei anti-gay, vedem deja aplicată aceeaşi tactică, numai că de data asta Viktor  Orbán nu-şi aliază doar poporul, ci şi alte state: tocmai se naşte un asemenea front împotriva Bruxelles-ului, format din grupul de la Vişegrad plus Slovenia. 

Cu statul de drept chiar că e o dispută serioasă. E foarte greu de acceptat că performerul absolut al contractelor pe bani europeni e ginerele premierului, că Viktor  Orbán a construit, cu bani europeni, o cale ferată de şase kilometri între satul copilăriei sale şi comuna învecinată sau că a ridicat tot pe bani publici, în acelaşi sat cu 1.800 de locuitori, un stadion de fotbal pentru 3.800 de spectatori. Idei similare au fost şi pe la noi. Victor Ponta a finanţat de la buget un stadion în fieful său electoral, Târgu-Jiu, iar Liviu Dragnea i-a făcut odraslei echipă de fotbal şi stadion la Turnu Măgurele. Numai că pe la noi asemenea iniţiative n-au avut un deznodământ tocmai fericit: Liviu Dragnea depanează dube la Rahova, iar Victor Ponta s-a angajat ca eunuc la seraiul padişahului Erdogan. În Ungaria însă, veşnicul procuror-general numit de Fidesz (mandate întinse pe 24 de ani, până în 2028) nu găseşte niciodată, nicăieri ceva în neregulă. Ungaria a refuzat să participe la instituţia Procurorului European şi dă cu poşeta în cap oricui îndrăzneşte să se intereseze cum cheltuieşte banii europenilor. 

Aşa stând lucrurile şi cunoscându-i tacticile, e de aşteptat ca şi în problema statului de drept Viktor  Orbán să urmărească acelaşi obiectiv: să nu rămână singur. Polonia e deja acolo şi nu mult a lipsit să fie acolo, cu ambele picioare, şi România – amintiţi-vă de activitatea Comisiei Iordache şi de reacţia întregii Europe faţă de ea, dar şi de marea şi subita prietenie dintre Liviu Dragnea şi Viktor  Orbán, cât primul încă mai era pe aici un fel de stăpân absolut. Între timp România şi-a găsit o altă cale, dar problemele cu statul de drept – fie moştenite din vechime, fie născute în era Dragnea – sunt departe de a fi fost depanate. Iar una dintre cele mai supurânde rămâne Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie. 

După ce desfiinţarea ei a fost cerută atât de limpede şi neechivoc de toate organismele relevante din Europa, este un mare mister de ce singurul partid al actualei de coaliţii de guvernare de la Bucureşti care îi susţine existenţa – fie ca atare, fie deghizată în altceva – este UDMR. Deşi au dovedit deseori că au un IQ semnificativ mai mare decât mulţi dintre politicienii români, liderii Uniunii au rămas, în ceea ce priveşte Secţia Specială, încremeniţi în discursul rudimentar care a dus şi la înfiinţarea acesteia: procurorii DNA care schingiuiesc suflete şi frâng destine. Dacă chiar aşa ar fi stat lucrurile, Secţia Specială avea timp, în trei ani de zile, să prezinte o colecţie semnificativă de asemenea ticăloşi. Or, recolta SS constă doar în Portocală de la Ploieşti, trimis în judecată şi fără nicio sentinţă până acum, şi în câteva alte „Portocale” de pe la Bihor – foşti procurori DNA Oradea care au ajuns să ceară ei înşişi, în instanţă, ca Secţia Specială să-şi termine odată treaba cu ei. 

Acest bilanţ arată, prin el însuşi, cât de derizorii au fost argumentele înfiinţării SS şi pe care liderii UDMR continuă să le recite. Şi sper că este clar pentru toată lumea: câtă vreme Secţia Specială va continua să existe – fie ca atare, fie deghizată în altceva – România va avea un litigiu, un diferend, un meci cu Comisia Europeană în problema statului de drept. Adică Viktor  Orbán nu va fi singur. Prostia spusă de Cioloş şi reacţia total disproporţionată a lui Kelemen Hunor ne-au ajutat să iluminăm, fie şi pentru o fracţiune de secundă, o întrebare: UDMR susţine în primul rând politicile guvernului de la Budapesta sau ale guvernului din care face parte?

Sursa: adevarul.ro/ autor: Liviu Avram

Foto: costas-negru.ro

Categories
Internationale Stiri

Ieșirea partidului lui Viktor Orbán din PPE, văzută ca o necesitate pentru sănătatea democrației

Grupul Partidului Popular European din Parlamentul European a modificat, miercuri, regulamentul intern astfel încât un partid membru să poată fi suspendat în ansamblul său. Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al grupului, dar și de eurodeputatul Siegfried Mureșan. La scurt timp, partidul FIDESZ al premierului ungar Viktor Orbán și-a anunțat retragerea din grupul PPE.

„Tocmai am adoptat o modificare importantă a regulilor de procedură ale Grupului PPE din Parlamentul European. Conform noilor reguli, putem suspenda delegația unui partid din Grupul PPE dacă partidul respectiv este deja suspendat din Partidul Popular European. Această suspendare va fi adoptată cu majoritatea voturilor exprimate”, a scris Siegfried Mureșan pe pagina sa de Facebook.

Conform acestuia, modificarea regulilor de procedură a fost aprobată cu 148 de voturi „pentru”, 28 de voturi „împotrivă” și 4 abțineri.

„Înainte de modificarea regulilor, această suspendare nu era posibilă. În momentul de față, avem un partid suspendat din Partidul Popular European. Este vorba de FIDESZ din Ungaria”, mai precizează Siegfried Mureșan.

Anunțul privind modificările în regulamentul intern al PPE a fost făcut inițial pe Twitter de către purtătorul de cuvânt al acestui grup, Pedro Lopez de Pablo, transmite dpa, potrivit Agerpres.

Săptămâna trecută, liderul grupului europarlamentar al PPE, germanul Manfred Weber, şi ceilalţi membri ai conducerii grupului au făcut un pas către noile reguli privind suspendarea, care ar permite penalizarea unui partid membru în ansamblul său şi nu doar a unui singur eurodeputat.

Şeful executivului ungar i-a trimis lui Manfred Weber o scrisoare în care anunţă că FIDESZ nu va aştepta o decizie a grupului PPE referitoare la suspendarea sa, ci se va retrage până atunci.

Începând din martie 2019, FIDESZ a fost suspendat din Partidul Popular European, formaţiunea paneuropeană conservatoare, dar încă are 11 eurodeputaţi în grupul europarlamentar PPE, în pofida demersurilor unor membri ai conducerii acestuia de a-i exclude.

Europarlamentarul Dacian Cioloș susține că anunțul privind ieșirea delegației FIDESZ a lui Viktor Orbán din Grupul Popularilor Europeni era o acțiune necesară pentru sănătatea democrației din Europa.

„Ieșirea delegației FIDESZ a lui Viktor Orbán din Grupul Popularilor Europeni era o acțiune necesară pentru sănătatea democrației din Europa. Populismul toxic practicat de Orbán în Ungaria nu mai avea cum să fie susținut în Parlamentul European – încrederea în Uniune ar fi avut de suferit. Limitarea libertății presei, jongleriile cu fondurile europene, nesocotirea statului de drept și nerespectarea valorilor și regulilor europene sunt linii roșii pentru orice guvern din statele membre, iar Viktor Orbán le încalcă de prea multă vreme”, a precizat Cioloș pe pagina sa de Facebook.

Sursă: digi24.ro

Foto: ziaruldeiasi.ro

Categories
Internationale Politic

„Amabilităţi” româno-ungare în plină pandemie. Faza diplomatică

După ce, la începutul săptămânii trecute, parlamentara Szabó Tímea a susținut că guvernul de la Budapesta a început o campanie de denigrare împotriva ei, susținută de presa aservită actualului premier, Viktor Orbán, după o luare de poziție în Parlament prin care condamna gestul acestuia de a le trimite echipamente de protecție și ajutoare medicale maghiarilor din afara graniței, conflictul s-a externalizat, trecând de la o problemă internă la un conflict diplomatic româno-ungar.

Totul s-a petrecut în urma gestului ministrului de Externe al Ungariei, Péter Szijjártó, care în weekend a făcut public pe Facebook un mesaj pe care ambasadorul României la Budapesta, Marius Lazurca, l-a expediat către mai mulți ambasadori, pe un grup de WhatsApp, cu scopul de a-i informa că o politiciană a opoziției maghiare a fost atacată și insultată. În opinia ministrului ungar, gestul amdasadorului român este unul de nivel atât de josnic, încât l-a determinat să afirme că „probabil de aici nu se poate coborî mai jos” și că „este șocantă isteria mincinoasă evidentă a ambasadorului român”.

https://www.facebook.com/szijjarto.peter.official/posts/160785965413962

Se pare însă că Marius Lazurca și-a exprimat solidaritatea față de Szabó Tímea, care nu doar că a fost întreruptă în timpul discursului din Parlament și discreditată de anumite publicații, dar, după cum a afirmat public, ar fi primit și amenințări personale prin telefon. Mai mult decât atât, ambasadorul român i-a trimis un mesaj de solidaritate parlamentarei în care precizează totodată că deși își cunoaște obligația de a rămâne în afara și deasupra competiției politice din Ungaria și se și supune acestei reguli, nu poate abdica de la principiile fundamentale ale decenței umane și bunului simț, exprimându-și totodată speranța că Szabó Tímea va rezista după insultele primite.

Cu toate că Szabó Tímea a lămurit public faptul că poziția sa nu are legătură cu maghiarii din Transilvania sau din alte zone vecine, ci cu felul defectuos în care consideră că s-a făcut distribuirea de echipamente pe teritoriul Ungariei, pentru cetățenii acestei țări, ea precizând într-o postare explicativă că trei dintre cei patru bunici ai săi provin din Transilvania, deci este legată afectiv de această zonă, Péter Szijjártó a insistat asupra faptului că problema parlamentarei din opoziție se referă doar la ajutorul trimis de statul ungar maghiarilor din Ardeal și Ținutul Secuiesc. În plus, el a mai afirmat că, în opinia sa, ambasadorului român îi convine că există în Parlamentul Ungariei partide care gândesc ca el. „Să clarificăm faptul că opoziția maghiară, cu Szabó Tímea în rândurile ei, și ambasadorul român trebuie să înțeleagă limpede ca apa că maghiarii din afara granițelor sunt parte a națiunii maghiare. De aceea, și în viitor îi vom ajuta exact cum am făcut-o și până acum”, a subliniat în încheierea controversatei postări de pe Facebook, ministrul ungar.

Până în prezent, Ministerul Afacerilor Externe nu a făcut nicio declarație cu privire la conflictul iscat, dar în politica românească au existat luări de poziție în acest sens. „Reacția disproporționată a lui Péter Szijjártó, ministrul de Externe al Ungariei, față de ambasadorul României la Budapesta trebuie să primească o replică de solidaritate a MAE cu diplomatul român Marius Lazurca”, a scirs fostul premier tehnocrat al României, Dacian Cioloș pe pagina sa de Facebook, unde și-a exprimat aprecierea și solidaritatea față de ambsadorul român, precizând totodată că îi va solicita liderului PPE să facă demersurile necesare la nivelul guvernului ungar pentru a pune capăt unor asemenea escaladări de limbaj și comportament politic cât timp se consideră parte din Europa valorilor democratice.

https://www.facebook.com/dacianciolos/posts/2912774955426437

Preşedintele UDMR, Hunor Kelemen, vede în gestul guvernului ungar un act de solidaritate, dar și o dovadă a faptului că maghiarii din afara granițelor țării se pot baza pe el, conform celor declarate în emisiunea „Bună dimineaţa, Ungaria!” de pe postul ungar de radio Kossuth – precizează g4media.

România și Ungaria nu se află la primul conflict diplomatic din timpul mandatului ambasadorului Marius Lazurca. Relații tensionate între cele două state au mai avut loc și în 2019, pe fondul acordării de ajutoare financiare pentru fermierii din Transilvania de către guvernul de la Budapesta. Atunci, ambasadorul român a atras atenția asupra faptului că acordarea subvențiilor respective s-a făcut fără un acord prealabil al României în acest sens.

Mirela Cara Dragu

Surse: g4media.ro, Facebook.