Categories
Cultura si lifestyle Opinii

Turist în Covasna – Concluzii

Dacă aș fi încercat să desprind concluzii despre cum este să fii turist în Covasna înainte de a fi ajuns și pe litoralul românesc în aceeași calitate de turist, cel mai probabil aș fi adoptat o perspectivă mai puțin optimistă. Cum punctul de referință schimbă însă perspectiva, mă văd obligată să precizez că, în opinia mea, este de preferat să vizitezi lunar Covasna, decât să mergi pe țărmul românesc al Mării Negre, fie și o dată la trei, patru ani. 

Este foarte adevărat că în județul Covasna mai sunt multe de rezolvat, că informațiile nu sunt la zi pe site-urile de profil, că obiectivele turistice nu sunt mereu semnalizate corespunzător, că uneori te poți lovi de situații neplăcute și greu de anticipat, dar în mod cert ești scutit de mizerie, de kitsch, de delăsare etc. În timp ce autorităților covăsnene le poți reproșa că mai au multe de făcut, celor constănțene, de pildă, le poți reproșa lejer că n-au făcut nimic. Tot ce e diferit pare să fie mai degrabă intervenția investitorilor privați, decât contribuția vreunei primării. 

Venind în Covasna, ai în primul rând garanția că, oriunde te cazezi sau alegi să iei masa, plătești prețul corect, în sensul raportului calitate-preț. Mai mult, condițiile de igienă sunt respectate peste tot și nu prea riști să îți strici concediul din cauza vreunei toxiinfecții provocate de alimente alterate sau de sila pe care ți-o pot produce tacâmurile, fețele de masă, scaunele și vesela din localurile neîngrijite, aduse parcă în prezent din cine știe ce secole anterioare. Sunt foarte slabe șansele să calci în gunoaie în drumul tău spre un obiectiv turistic, să vezi la tot pasul PET-uri și ambalaje aruncate la întâmplare peste tot în jur, să fii stânjenit la terase de prezența câinilor vagabonzi plini de răni și bube, pe care nici nu știi cum să-i ajuți că sunt prea mulți. Nu vei găsi nicăieri locuri în care muzica să urle în boxe mai tare decât poți tu să țipi ca să te înțelegi cu interlocutorii care te însoțesc și nici nu va trebui să faci tumbe și acrobații pentru ca un chelner să te remarce în cele din urmă și să se intereseze de ce ai vrea să comanzi.

Pe lângă frumusețea memorabilă a peisajelor, la Covasna vei găsi mereu curățenie, bun-simț și decență. Unde vei întoarce capul, vei vedea ghivece cu flori îngrijite și clădiri cu arhitectură remarcabilă. Vei merge uneori pe drumuri de țară pietruite sau prost asfaltate, dar vei observa totodată și o grijă aparte față de tot ce înseamnă vechi, patrimoniu, moștenire culturală. Vei întâlni oameni amabili, care chiar și atunci când refuză ceva știu să fie politicoși. Poate vei bâjbâi și nu îți va plăcea că nu găsești ușor ceea ce cauți, că nu știu ce castel nu e, de fapt, vizitabil cum credeai, că o anumită clădire te dezamăgește prin dimensiunile mai puțin impresionante pe care le are în realitate decât în mintea ta, dar sigur vei pleca acasă cu o stare de bine, de calm și relaxare și cu dorința de a reveni, dar mai ales cu sentimentul că încă mai ai multe de descoperit. Or, asta este tot ceea ce contează atunci când te întorci dintr-un sejur. Să simți regretul că trebuie să te întorci acasă. Iar acest regret, garantat îl ai după ce ai petrecut un timp în acest județ din Secuime. 

Foto: Laura Postelnicu

Categories
Cultura si lifestyle

Turist în Covasna. EPISODUL III – Deși listate ca obiective turistice, castelele din Arcuș și Valea Crișului nu pot fi vizitate

Între multele castele cu care se laudă județul Covasna, cel de la Arcuș, denumit Castelul Baronului Szentkereszty Zsigmond, este poate unul dintre cele mai cunoscute. Cel mai probabil, acest lucru se datorează și faptului că, mult timp, acolo a funcționat Centrul de Cultură Arcuș, unde se organiza o multitudine de evenimente culturale. Între timp, clădirea a fost retrocedată unui conte moștenitor din străinătate și nu mai este deschisă spre vizitare. Informația aceasta încă nu a ajuns la toată lumea, deci nici la prietenii mei bucureșteni, Alex și Laura, veniți ca turiști în județul Covasna, așa cum am mai povestit cu un alt prilej. Ca urmare, dornici să se bucure de frumusețile arhitecturale covăsnene, cei doi au mers și la celebrul castel din Arcuș. Erau exact în prima zi, chiar după ce suportaseră prima dezamăgire cu conacele din Bicfalău – dezamăgire pe care am istorisit-o pe larg aici.

Pentru cei care nu știu, precizez că fostul Centru de Cultură din Arcuș are o istorie extrem de interesantă despre care s-a scris mult, așa cum se poate observa printr-o simplă căutare pe Google. Un articol amplu peste care am dat în încercarea mea de a mă pune la curent cu felul în care este promovat castelul în discuție mi s-a părut seducător prin felul în care prezintă transformările pe care epocile și regimurile le-au adus de-a lungul timpului celebrei clădiri covăsnene. Aceasta a fost pe rând moșia mai multor familii de nobili maghiari, apoi proprietate a statului în comunism, fiind una dintre casele de vacanță ale lui Ceaușescu, dar și orfelinat, şcoală de mecanici agricoli sau sediu CAP. Mai important decât istoricul clădirii în sine, pe care ca turist te gândești că oricum îl afli de la ghizi când ajungi la fața locului, mi s-a părut faptul că, la sfârșit, sunt furnizate informații foarte clare și extrem de utile despre adresă, orar de vizitare și tarife. Numai că, uitându-te mai bine în articol, descoperi undeva în josul paginii că a fost scris în urmă cu patru ani. 

De atunci, multe s-au schimbat în viața clădirii cu destin tumultuos, dar dacă este sau nu vizitabil astăzi nu afli prea ușor. Inclusiv pagina sa de Facebook este expirată și chiar neoficială, în timp ce alte site-uri continuă să furnizeze informații neactualizate, ca de pildă acesta și acesta – (asta în cazul în care între timp nu își vor aduce informația la zi).

În ultimii ani, castelul a tot fost disputat și judecat, iar în prezent se află în posesia moștenitorului care a avut câștig de cauză în instanță și urmează să îi croiască un destin nou. Informația nu este confirmată de nicio publicație, deci nu apare online pe nicăieri, dar accesând www.visitcovasna.com, realizezi că fostul Centru de Cultură de la Arcuș nu este listat ca obiectiv turistic la secțiunea Conace-Castele. În plus, pe site-ul monumenteuitate.org, castelul este bifat ca inaccesibil, dar câți turiști au pricepere, timp și răbdare să culeagă informații ca un documentarist înainte de a pleca la drum? Prietenii mei au petrecut destul de mult timp pe internet și tot nu au obținut simplu și rapid toate informațiile de care aveau nevoie pentru ca turul în Covasna să devină o amintire plăcută, lipsită de peripeții frustrante. 

Sătui să răscolească internetul mai ceva ca un Sherlock Holmes al timpurilor noastre, Laura și Alex, care se cazaseră la o pensiune din Sfântu Gheorghe, au decis să meargă totuși până la Arcuș, având în vedere că distanța era nesemnificativă. „Ca să ajungem la Arcuș, am pus GPS-ul. E destul de aproape de Sfântu Gheorghe, cam la vreo 6 km. Când am intrat în localitate, din fuga mașinii am văzut o poartă impunătoare cu doi lei. Acolo era ce căutam noi. Poarta era deschisă, așa că am intrat cu mașina. La intrare, era un teren de sport și mai era o clădire care semăna cu un cămin”, relatează Laura. 

Apropiindu-se, au realizat că poarta domeniului era deschisă. Mai mult, au observat că în curte era mișcare, ceea ce i-a încurajat să intre. „Pe poartă scria „Proprietate privată”, așa că ne-am plimbat preț de cinci minute pe lângă ușa conacului, care la rândul ei era deschisă. A fost greșeala mea că am intrat să întreb dacă e cineva și dacă ne putem plimba prin curte. Dacă nu insistam, ne puteam plimba nestânjeniți pe acolo”, spune mai departe Laura. Din relatările ei, reiese că în cele din urmă, din castel a ieșit o doamnă care le-a refuzat politicos solicitarea de a vizita domeniul. „Cu un zâmbet înghețat pe buze ne-a spus că nu se poate să vizităm curtea pentru că e proprietate privată”, mărturisește și Alex. Dată fiind situația, cei doi prieteni au mai făcut câteva poze rapid, apoi au părăsit proprietatea. Căzută pe gânduri, doamna respectivă a mers să închidă poarta în urma lor. 

Mânați de o perseverență surprinzătoare chiar și pentru ei, după atâtea dezamăgiri câte le oferise prima zi ca turist în Covasna, cei doi au hotărât să se aventureze și spre Valea Crișului. Ar fi vrut să vadă Castelul Contelui Kálnoky, listat ca obiectiv turistic pe site-ul primăriei din Valea Crișului. Și aici au găsit totul închis, deși pe site-ul monumenteuitate.orgfigurează ca fiind accesibil. Cu toate acestea, dezamăgirea nu a mai fost așa de mare, chiar dacă nu au reușit decât să tragă cu ochiul prin gard. Deja își reduseseră din așteptări în urma celorlalte experiențe. În plus, s-au bucurat de priveliștile încântătoare ale locurilor și de bunăvoința localnicilor cu care au făcut haz de necaz. 

Obosiți, bucureștenii mei și-au pus speranța în ziua următoare, când își doreau ca alte localități să le ofere surprize ceva mai plăcute și să le spulbere convingerea că e greu să fii turist în Covasna. Ceea ce s-a și întâmplat, așa cum vă voi povesti în următorul episod.  

Foto: Laura Postelnicu