Categories
Internationale Stiri

Cine este Szilárd Demeter, omul care susține noua eră culturală promisă în Ungaria

Recent, lumea artistică din Ungaria a fost zdruncinată de o inițiativă a guvernului de la Budapesta care își propune alocarea a 62 de milioane de euro pentru susţinerea şi formarea de talente muzicale, finanţarea creaţiei şi a echipamentelor (studiouri, spaţii de concert). Deși lăudabilă, măsura generează temeri și suspiciuni de cenzură, întrucât pare să concretizeze promisiunea noii ere culturale promise de Viktor Orbán în 2018. 

Susținătorul fervent al noului proiect cultural este Szilárd Demeter, un personaj controversat, cunoscut pentru afirmații publice compromițătoare, care au fost la un pas de a genera conflicte diplomatice între Ungaria și Israel. 

Născut la Odorheiu Secuiesc, a lucrat cu poetul János Dénes Orbán într-o comunitate de scriitori din Transilvania și a avut o bogată activitate în domeniul jurnalismului cultural, fiind totodată și directorul Muzeului Literar Petőfi. În perioada, 2008-2014, a fost mai întâi șef de presă, apoi manager de birou al episcopului László Tőkés, pe atunci deputat în Parlamentul European, dar este cunoscut și ca lider al campaniei Partidului Popular Ungar din Transilvania (EMNP) la alegerile municipale din 2012. 

În august 2019, a fost numit comisar ministerial, calitate în care a fost responsabil pentru „dezvoltarea integrată a profesiei de carte maghiară și a colecțiilor literare publice” Această numire a fost prelungită până la 31 decembrie 2021. În vara anului 2020, a primit și funcția de „comisar ministerial pentru coordonarea și socializarea muzicii ușoare maghiare”. De pe această poziție, Szilárd Demeter, care s-a declarat orbanist 110%, a precizat cu privire la proiectul inițiat de guvernul Orbán că „este vorba de realizarea unor producţii pop şi rock ungare de calitate, de a face din ele o sursă de identitate”. Această afirmație este completată de convingerea comisarului pentru Cultură că identitatea națională maghiară „este slăbită şi trebuie restaurată”, iar „muzica poate exprima ceea ce este diferit în personalitatea, viziunea şi experienţaistorică”, astfel încât să poată fi transformată într-un instrument de resuscitare și conservare a culturii și identității ungare. 

Numele lui Szilárd Demeter  a devenit sonor la nivel internațional în noiembrie 2020, când l-a comparat pe George Soros cu Hitler, pentru ca ulterior să își retragă acuzaţiile. „Camera de gazare Európa Soros György: gazul otrăvitor se scurge din capsula unei societăţi deschise multiculturale, fiind letal pentru modul de viaţă european. … Acum, liberalii doresc să-i excludă pe polonezi şi pe unguri din comunitatea politică în care mai au drepturi. Noi suntem noii evrei,… iar George Soros este Führerul liberal. Armata liberalismului îl venerează într-un mod mai servil decât a fost deificat Hitler”, au fost cuvintele care au stârnit reacții puternice la nivel internațional și care au făcut ca Szilárd Demeter să rămână și fără cont pe Facebook. 

În opoziție cu inițiativa guvernamentală ungară, a intrat Ferenc Megyeri, solist al grupului punk ‘HétkŕznaPI CSAlŕłdŕˇsok’ (Decepţiile cotidianului) înfiinţat în 1990, susținător al lui  Soros. Acesta pretinde că, în timpul unui concert înregistrat în octombrie, înainte de difuzarea lui în decembrie la televiziune, organizatorii l-au rugat să renunţe la tricoul pe care era scris numele „Soros”. „Am refuzat şi postul a făcut gros-planuri cu chipul meu”, evitând cu grijă să filmeze mesajul, a povestit acesta într-un interviu.  Melodiile „Viktor” şi „Absurdistan”, care critică politica din Ungaria, au fost tăiate la montaj, a mai precizat artistul în vârstă de 55 de ani, ceea ce îl face neîncrezător în faţa noului proiect. „Dacă ideea este de a ajuta muzicienii, atunci de ce nu – până la urmă, este vorba despre banii contribuabililor, sunt banii noştri. Dar cred că majoritatea grupurilor vor încasa banii în schimbul tăcerii”, a spus Megyeri.    

Scepticismul lui Ferenc Megyeri este împărtășit și de compozitorul şi chitaristul de renume, Zoltán Czutor, care se teme de o eventuală „îndoctrinare, cu elevi care vor asista la opere rock naţionaliste”, în timp ce muzicienii riscă să nu aibă mijloace de a rezista. 

Surse: cotidianul.ro și adevarul.ro

Foto: maszol.ro

Categories
Internationale Stiri

Ungaria: Libertatea presei, știrbită din nou – Klubrádió încetează emisia

Klubrádió, un post de radio independent din Ungaria, care adesea aduce critici guvernului Viktor Orbán, își va înceta emisia începând cu 14 februarie, potrivit unei decizii a Consiliului ungar pentru media, care supraveghează societățile din domeniul informației din țară. O decizie care îngrijorează Consiliul European, transmite France24.

Consiliul Europei denunță încă un atac asupra libertății presei în Ungaria: primul post de radio independent din acest stat membru al UE, își va înceta activitatea după ce i-a fost respinsă cererea de a-și păstra licența, marți, 9 februarie.

Directorul radioului a reclamat această „decizie ruşinoasă şi laşă” din partea Tribunalului din Budapesta. „Vom cere intervenția Curții Supreme”, a declarat András  Arató pentru AFP. El a promis că de luni va continua activitatea pe internet, invitând ascultătorii să-i „susțină”.

„Într-o dictatură nu este loc pentru vocile libere”, a reacţionat Dési János, unul dintre prezentatorii postului.

În luna septembrie a anului trecut, Consiliul ungar pentru media (NMHH), care supraveghează toate societăţile din domeniul informaţiei din Ungaria, a refuzat să prelungească licenţa de operare a postului de radio, care expiră pe 14 februarie.

Consiliul, creat în 2011 sub egida lui Viktor Orbán, a susţinut că postul de radio a depus de două ori cu întârziere în decurs de un an o serie de documente administrative. Totuși, l-a autorizat să candideze pentru aceeași frecvență, care deservește în principal capitala Budapesta.

 Klubrádió a sesizat tribunalul din Budapesta pentru a cere un permis temporar de emisie, în aşteptarea rezultatului licitaţiei, care va veni probabil abia peste câteva luni. De asemenea, alte două posturi de radio au depus cerere.

Însă instanța a decis că această cerere „depășește domeniul său de competență”. În ceea ce privește încălcarea normelor, a decis în favoarea NMHH, asigurând că reînnoirile licențelor nu au fost automate.

Acesta este încă un obstacol pentru mass-media maghiară independentă, care este sub presiune după revenirea la putere a lui Viktor Orbán în 2010.

Klubrádió a început să transmită începând cu anii 1990 și s-a confruntat cu o serie de obstacole și lupte juridice în ultimii ani pentru a putea să-și continue activitatea.

În afară de acest caz, mai multe mass-media independente au fost nevoite să-și înceteze activitatea și au fost preluate de cei apropiați de guvern, cum ar fi site-ul de știri Index, ai cărui jurnaliști au demisionat în vara anului 2020.

În același timp, presa publică este acuzată că a fost transformată într-un instrument de propagandă.

„O altă voce redusă la tăcere în Ungaria. O altă zi tristă pentru libertatea mass-mediei”, a reacționat pe Twitter comisarul Consiliului Europei pentru Drepturile Omului, Dunja Mijatovic.

Și Statele Unite și-au exprimat îngrijorarea cu privire la „un nou atac asupra libertății presei în Ungaria”.

„Încurajăm guvernul maghiar să promoveze un spațiu mass-media deschis, să respecte statul de drept și principiul transparenței”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price.

La rândul său, diplomația franceză, apreciază că este vorba de „un mesaj foarte îngrijorător în ceea ce privește pluralismul și independența mass-media” și a solicitat Ungariei să „respecte angajamentele sale europene în acest domeniu”.

În acest moment, Ungaria ocupă locul 89 din 180 în clasamentul mondial al libertăţii presei, publicat de ONG-ul Reporteri fără frontiere. Acum 10 ani, când Viktor Orbán a devenit ministru, țara ocupa locul 23.

La finalul anului 2018, Bruxelles a lansat o procedură excepțională pentru riscul unei „încălcări grave” a valorilor UE, accentuând în special situația pluralismului media în Ungaria.

Sursa și foto: rfi.ro

Categories
Cultura si lifestyle

Peste jumătate din teatrele din România cer renunțarea la orice intervenție politică în viața Universității de Teatru și Film din Budapesta

Tensiunile create în Ungaria pe fondul intenției guvernului Orbán de a implementa un nou mod de funcționare a Universității de Teatru și Film din Budapesta (SZFE) au ajuns și în România. Implementarea unui nou model de management este văzută de studenți, elevi și specialiști în domeniu drept un mod de subordonare și control politic al instituției, ceea ce ar duce la o nedorită lipsă de autonomie și chiar la o cenzură a actului artistic și a libertății de exprimare prin intermediul artei. În acest context, directorii a 46 de teatre din România au semnat o scrisoare deschisă prin care își exprimă solidaritatea față de  studenții și Senatul SZFE.

„Noi, directori de instituții publice de spectacole și concerte din România, dorim să ne exprimăm susținerea pentru cadrele didactice și studenții Universității de Teatru și Film din Budapesta (SZFE).

Am luat la cunoștință cu tristețe și îngrijorare de intervenția brutală în modul de organizare a Universității, a cărei conducere a fost transferată unei fundații cu un board ai cărui membri sunt numiți exclusiv politic. 

Considerăm că, deși statul are datoria de a sprijini învățământul superior artistic, este extrem de important ca Universitatea să iși păstreze autonomia, libertatea academică și libertatea de exprimare, fără a permite niciunui partid politic să iși impună agenda și fără a se afilia în niciun fel unei doctrine politice. Credem că viața culturală în ansamblul său va fi afectată de astfel de intervenții politice în viața Universității de Teatru și Film din Budapesta.

Ne alăturăm astfel numeroaselor personalități și organizații din spațiul cultural european, care și-au exprimat solidaritatea cu studenții și Senatul SZFE”, se arată în scrisoarea deschisă. 

Între teatrele semnatare ale documentului comun se numără Teatrul „Andrei Mureșanu” Sfântu-Gheorghe, Teatrul „Ariel”Târgu-Mureș și Teatrul Național din Târgu-Mureș, Teatrul „Csíki Játékszín” din Miercurea-Ciuc, Teatrul de Nord Satu-Mare, Teatrul de Păpuși „Puck” și Teatrul Național Cluj-Napoca din Cluj-Napoca, Teatrul “Figura” Gheorghieni, mai multe teatre din București și din alte orașe precum Timișoara, Galați, Brăila, Sibiu, Alba-Iulia, Deva, Giurgiu, Ploiești, Constanța, Târgoviște sau Piatra-Neamț. Demersul este susținut inclusiv de UNITER prin Aura Corbeanu, vicepreședinte executiv. 

Foto: thetempohouse.wordpress.com

Categories
Internationale Stiri

Radio Europa Liberă nu se teme de cenzură și revine în Ungaria

Pe fondul discuțiilor tot mai aprinse din ultima perioadă despre cenzura pe care actualul guvern al Ungariei o exercită asupra presei, Radio Europa Liberă/Radio Libertatea a decis să revină în Ungaria din această toamnă. 

Serviciul ungar al Radio Europa Liberă/Radio Libertatea (Radio Free Europe (RFE) / Radio Liberty- RL) a revenit în Ungaria de marți, 8 septembrie, după declinul accentuat înregistrat de libertatea presei în această țară. „Suntem încântați să ne întoarcem în Ungaria cu programe de ultimă generație și angajamentul scris al RFE/RL de a servi interesul public prin relatarea despre problemele care contează cel mai mult pentru publicul nostru”, a afirmat Daisy Sindelar, președinte în exercițiu al RFE/RL.

„Avem o echipă remarcabilă de jurnaliști locali, care sunt hotărâți să meargă la sursă pentru știri de încredere și nepărtinitoare”, a mai declarat ea.

Serviciul va fi condus de Gyula Csak, fost jurnalist și editor pentru Euronews și producător și corespondent pentru BBC. El a lucrat și pentru numeroase agenții de presă maghiare.

RFE/RL și-a anunțat planurile pentru relansarea Serviciului în limba maghiară în toamna lui 2019 ca replică la diminuarea dramatică a peisajului media din Ungaria, lucru vizibil într-un declin de 16 poziții, până pe locul 89, în Indexul Libertății Presei din 2019, realizat de Reporteri Fără Frontiere.

În ultimul deceniu, guvernul condus de Viktor Orbán a preluat controlul asupra majorității redacțiilor fie direct, fie indirect. Televiziunea și radioul public și agenția națională de știri au intrat sub control guvernamental în 2011.

În 2019, circa 500 de instituții media private au fost concentrate în Fundația Central Europenă pentru Presă și Media, controlată de apropiați ai Guvernului Orbán.

Serviciul în limba maghiară al Radio Europa Liberă, cunoscut ca Szabad Europa Radio, a operat la Munchen în timpul Războiului Rece și a fost închis în 1993.

Reîntoarcerea în Ungaria marchează a treia țară membră UE în care se află RFE/RL, după redeschiderea în 2019 a birourilor din România și Bulgaria.

Sursa: Radio Europa Liberă România

Foto: newsmaker.ro