Categories
Hírek magyarul

Veszélyes nosztalgia: a kommunizmus árnyéka újra erősödik Romániában, figyelmeztet a Kommunizmus Bűneinek Kutatóintézete

A Kommunizmus Bűneinek Kutatóintézete (IICCMER) határozott lépéseket sürget a kommunista nosztalgiát és dezinformációt terjesztő kampányok ellen. A szervezet szerint Románia az elmúlt években egyre inkább hibrid hadviselés célpontjává vált: összehangolt online hálózatok próbálják megingatni a társadalmi bizalmat és torzítani a demokratikus vitát.

A jelentés szerint négy fő narratíva uralta az online teret 2022 óta, de a legveszélyesebb a „nosztalgia-narratíva”: a diktatúra éveit úgy mutatják be, mintha azok stabilabb és igazságosabb idők lettek volna. Ez az illúzió nemcsak meghamisítja a történelmet, hanem teret nyit a szélsőséges és antidemokratikus üzeneteknek is. Az IICCMER emlékeztet: a kommunizmus bűneit eddig sem dolgozta fel teljesen a társadalom, így a nosztalgia könnyen válhat a frusztráció és a kiábrándultság táptalajává.

Az intézet már tavasszal figyelmeztetett, hogy szervezett troll- és bothálózatok ezrei működnek a közösségi médiában, hamis vagy torzított tartalmakat terjesztve. Most a legfőbb ügyész támogatásával törvényi szigorítást, valamint a médiaplatformok és állami intézmények nagyobb felelősségvállalását sürgetik.

A tét nagyobb, mint elsőre látszik: ha a társadalom nem tud szembenézni a múlttal, a nosztalgia mérgező erővé válhat, amely aláássa a demokrácia legitimitását. Az IICCMER szerint ez nemcsak a történelmi emlékezet torzulása, hanem nemzetbiztonsági kérdés is.

Forrás: hotnews.ro

Categories
Locale Stiri

Școala „Mikes Kelemen” din Sfântu Gheorghe și Teatrul Municipal din Baia Mare, renovate cu bani de la Guvernul României

Ministerul Dezvoltării, condus de Cseke Attila , va sprijini financiar două proiecte majore de investiții: reabilitarea clădirilor C și D ale Liceului Teoretic „Mikes Kelemen” din Sfântu Gheorghe și modernizarea Teatrului Municipal din Baia Mare.

Potrivit anunțului făcut de ministru, lucrările vor include consolidarea structurilor de rezistență, creșterea siguranței seismice și îmbunătățirea eficienței energetice a imobilelor.

Pentru liceul din Sfântu Gheorghe, ministerul a alocat aproape 48 de milioane de lei, iar pentru modernizarea teatrului din Baia Mare suma prevăzută se ridică la 76 de milioane de lei.

„Lucrăm pentru dezvoltarea comunităților noastre și pentru progresul localităților. Ne asumăm în continuare apărarea intereselor comunității maghiare și tocmai de aceea am intrat la guvernare. Chiar și într-un context financiar dificil, cu măsuri de austeritate, continuăm să construim și să investim”, a declarat Cseke Attila, citat într-un comunicat al UDMR.

În total, Ministerul Dezvoltării a prevăzut peste 487 de milioane de lei pentru consolidarea seismică a locuințelor, școlilor, sălilor de sport și a altor clădiri publice.

(Sursă: Maszol.ro)

Categories
Internationale Stiri

Comisia Europeană respinge inițiativa CNS, invocând lipsa de competență în domeniul minorităților: CNS promite luptă în instanțe

Comisia Europeană și-a declinat competența față de inițiativa cetățenească europeană a Consiliului Național Secuiesc (CNS), care solicita un statut special pentru regiuni cu identități naționale, etnice, culturale sau lingvistice, cu scopul explicit de a obține autonomie pentru Ținutul Secuiesc și acces prioritar la fonduri UE pentru dezvoltarea acestuia.

Într-un comunicat oficial dat miercuri, 3 septembrie, Comisia a justificat decizia, explicând că „propunerile depășesc competențele Uniunii Europene, interferând cu organizarea constituțională a statelor membre, iar aspectele economice sunt deja acoperite de politica de coeziune existentă”. Executivul european a precizat că nu va iniția noi acte legislative, dar se angajează să monitorizeze distribuția echitabilă a fondurilor regionale pentru toate comunitățile.

Balázs Izsák, președintele CNS, a reacționat vehement, numind decizia „un refuz inacceptabil care ignoră drepturile fundamentale ale secuilor”. „Vrem autonomie pentru Ținutul Secuiesc, iar această respingere nu ne va opri. Analizăm cele 25 de pagini de motivare și vom acționa, inclusiv prin apeluri la Curtea Europeană de Justiție”, a declarat Izsák pe rețelele sociale.

Loránt Vincze, europarlamentar și președinte al Uniunii Federative a Naționalităților Europene (FUEN), a calificat hotărârea drept „o palmă dată comunităților naționale autohtone”. „Inițiativa, susținută de peste un milion de semnături, cerea recunoașterea Ținutului Secuiesc ca regiune autonomă. Nu vom abandona lupta pentru identitatea și drepturile noastre”, a afirmat Vincze.

Depusă în martie 2025, inițiativa CNS urmărea crearea unui cadru legal european care să permită regiunilor precum Ținutul Secuiesc să obțină autonomie administrativă și culturală, alături de acces preferențial la finanțări UE pentru proiecte de dezvoltare.

CNS și FUEN au anunțat că vor elabora un plan de acțiune, incluzând demersuri juridice și campanii publice, pentru a menține cauza autonomiei pe agenda europeană.

sursa: hirado.hu

Categories
Opinii

Viktor Orbán, maestrul supraviețuirii: cum devin UE și Ucraina piese în jocul puterii

Într-un peisaj politic tot mai agitat, Viktor Orbán, premierul Ungariei de peste un deceniu, se confruntă cu cea mai dură provocare din cariera sa. Ascensiunea fulgerătoare a lui Péter Magyar și a partidului său TISZA amenință dominația Fidesz, iar Orbán pare să-și pregătească arsenalul pentru alegerile din 2026: de la acuzații de interferență străină la mobilizare digitală și propagandă intensă. Dar oare va fi suficient pentru a răsturna sondajele care arată TISZA în frunte?

Un regim sub presiune

De la revenirea la putere în 2010, Orbán a construit un sistem aproape impenetrabil: control asupra justiției, presei și economiei, sprijinit de oligarhi loiali. Proprietatea luxoasă a familiei sale din Hatvanpuszta a devenit simbolul exceselor unui lider preocupat de consolidarea perpetuă a puterii. Însă acum, menținerea controlului nu mai e doar o ambiție politică, ci o strategie de supraviețuire în fața riscului unor investigații independente privind corupția.

Emergența lui Péter Magyar

Fost apropiat al Fidesz, Magyar s-a transformat în principalul rival al lui Orbán. Prin tururi naționale și o campanie energică, liderul TISZA promite reîntoarcerea Ungariei către partenerii europeni și încheierea izolării internaționale. Sondajele independente îl plasează constant în fața Fidesz, semn că mesajul său prinde rădăcini, mai ales în rândul tinerilor și al electoratului urban.

UE și Ucraina – dușmanii de serviciu

În lipsa unor realizări economice majore, Orbán își concentrează campaniile pe identificarea unor „inamici externi”. Uniunea Europeană este prezentată drept instituția care încearcă să impună „voința globaliștilor” asupra Ungariei, în timp ce Ucraina este acuzată de ingerințe în politica internă.

Din 2022, campaniile mediatice pro-Fidesz au devenit tot mai virulente, portretizându-l pe Péter Magyar ca pe un „om al Kievului” și pe TISZA ca fiind finanțat sau sprijinit din exterior. Aceste acuzații nu au fost dovedite, dar ele servesc unui scop clar: delegitimarea opoziției și pregătirea terenului pentru a contesta un eventual rezultat nefavorabil în 2026.

Sprijinul Moscovei pentru narațiunile Fidesz

Retorica guvernului de la Budapesta este adesea amplificată de propaganda rusă. În august 2025, Serviciul de Informații Externe al Rusiei a afirmat că Ursula von der Leyen și Volodimir Zelenski ar complota pentru schimbarea regimului din Ungaria, cu Magyar drept „pion globalist”. Astfel, Budapesta și Moscova au ajuns să se susțină reciproc în promovarea unor narațiuni menite să submineze încrederea în instituțiile europene și să alimenteze teama de vecinul ucrainean.

Risc pentru democrația ungară

Fidesz nu poate copia modelul Rusiei sau Belarusului – fraudele masive ar provoca proteste de stradă și ar prăbuși regimul. În schimb, Orbán mizează pe tactici mai subtile: manipularea cadrului legal, controlul mediatic și acuzațiile de „ingerință străină” care să justifice orice rezultat convenabil pentru guvern.

Tactici electorale și miza economică

Orbán, conștient că o fraudă masivă ar declanșa proteste similare celor din trecut, mizează pe tactici mai subtile: redesenarea circumscripțiilor electorale, aducerea de observatori „prietenoși” și intensificarea propagandei. Pe plan economic, premierul încearcă să obțină fondurile europene înghețate, sperând să redreseze situația înainte de vot. Există chiar discuții interne în Fidesz despre un posibil „plan B”, prin care Orbán ar putea fi înlocuit cu János Lázár dacă sondajele se deteriorează.

Arma propagandei

În lipsa unor soluții concrete, Fidesz recurge la o retorică familiară: acuzații de interferență străină. Magyar este portretizat ca instrument al serviciilor ucrainene, iar Moscova amplifică aceste mesaje prin narative despre comploturi orchestrate de Bruxelles și Kiev. La rândul său, TISZA promite procese împotriva presei pro-guvernamentale și redirecționarea fondurilor publice din propagandă către sănătate.

2026 – un moment decisiv

După 16 ani de dominație aproape totală, Fidesz ar putea fi în fața celui mai serios test electoral. Dacă Orbán va reuși să-și salveze regimul sau dacă Péter Magyar va marca începutul unei noi ere politice rămâne întrebarea centrală. Ungaria se pregătește pentru un scrutin care ar putea schimba direcția țării pentru o generație întreagă.

Sursa: comunitatealiberala.ro

Categories
Internationale Stiri

Orbán îți șoptește la ureche: premierul ungar lansează canalul secret de chat pentru a mobiliza “Războinicii” digitali!

Imaginează-ți că primești zilnic mesaje personale de la Viktor Orbán, pline de strategii politice, viziuni incendiare și apeluri la luptă! Premierul ungar tocmai a dus relația cu susținătorii săi la un nivel ultra-personal, lansând un canal de chat pe Messenger în cadrul “Clubului Războinicilor” (Harcosok Klubja). Anunțat inițial în mai 2025, acest club digital vizează recrutarea a mii de “luptători online” pentru a contracara “atacurile” asupra Ungariei și a asigura victoria Fidesz la alegerile din 2026.

Potrivit anunțului făcut pe Facebook, Orbán promite: “Din martie, vă trimit zilnic un mesaj personal, o evaluare a situației, un plan de acțiune, o viziune pentru viitor – direct de la mine, doar pentru voi. Acum, ridicăm ștacheta: vom crea o linie strategică pe Messenger!”

Susținătorii pot primi știri exclusive, analize de culise și îndemnuri la acțiune, totul într-un format intim și rapid. “Lupta pentru libertatea digitală a început! Fiți alături de mine și haideți să luptăm umăr la umăr!”, a îndemnat Orbán, oferind un link simplu pentru înscriere.

Inițiativa face parte dintr-o strategie mai amplă de modernizare a comunicării politice. De la lansarea clubului în mai, partidele guvernamentale au organizat cercuri civice digitale, cu prima întâlnire programată pe 20 septembrie.

Orbán a apărut chiar și în podcast-ul “Harcosok Órája” (Ora Războinicilor), discutând despre amenințări precum aderarea Ucrainei la UE, pe care o vede ca un risc major pentru economia ungară.

Criticii văd în asta o tactică de mobilizare agresivă, comparând-o cu un “Fight Club” politic, unde membrii sunt încurajați să combată “inamicul” online.

Sute de mii de unguri s-au alăturat deja, atrași de accesul direct la liderul lor carismatic. Într-o eră a rețelelor sociale, Orbán reinventează politica: de la discursuri grandioase la chat-uri confidențiale. Va revoluționa asta campaniile electorale? Timpul va decide, dar un lucru e clar – premierul ungar tocmai a făcut politica mai personală ca niciodată!

(Sursă: Adaptat după Rador Radio România, Hungary Today și Magyar Nemzet)

Categories
Opinii

Maghiarii din Transilvania și migranții de azi: două povești despre cum trăim împreună

Un incident recent din București, unde un livrator străin a fost agresat, a readus în atenție tema toleranței în România. Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a subliniat: „Responsabilitatea nu aparține doar agresorilor, ci și celor care alimentează ura.”

Incidentul scoate în evidență două forme distincte de ostilitate: ura etnică față de maghiari și xenofobia față de imigranți. România, însă, cu istoria sa multiculturală, dovedește că poate transforma diversitatea într-o forță. Tensiunile post-Trianon au generat stereotipuri: maghiarii sunt văzuți ca „separatiști” sau „neloiali”. Această discriminare, bazată pe etnia înnăscută, persistă în dezbateri despre autonomie sau educație în limba maghiară, adesea exploatate politic.

Totuși, comunitățile maghiare din Cluj, Târgu Mureș sau Oradea trăiesc de secole alături de români, construind o identitate comună prin festivaluri precum TIFF sau proiecte bilingve. Potrivit Institutului Național de Statistică, peste 1,2 milioane de maghiari contribuie activ la economia și cultura României. Xenofobia față de imigranți, în schimb, este mai recentă și pragmatică. Țintind „veneticii” – nepalezi, sirieni sau africani – ea e alimentată de frici economice, precum concurența pe piața muncii, sau culturale, legate de diferențe religioase.

Spre deosebire de ura etnică, xenofobia se adaptează la noile valuri migratoare, dar rămâne superficială, lipsită de rădăcini istorice adânci. România excelează în conviețuire. În Transilvania, românii și maghiarii împart școli, teatre și piețe, creând punți prin dialog. Programele de integrare pentru imigranți, finanțate de UE, oferă cursuri de limbă și formare, transformând străinii în membri ai comunității. „România e un exemplu de solidaritate”, spune sociologul Gelu Duminică. Prin educație și deschidere, țara noastră arată lumii că diversitatea e o resursă, nu un obstacol.

Categories
Internationale Stiri

Interzis în Europa: Povestea comandantului ucrainean „Magyar” blocat de Ungaria în Schengen din cauza atacului asupra conductei Prietenia

Ungaria a luat o măsură drastică, anunțând excluderea din țară și din spațiul Schengen a lui Robert Brovdi, un comandant ucrainean de origine maghiară, cunoscut sub indicativul „Magyar”. Anunțul, făcut de ministrul de externe Péter Szijjártó și confirmat de Balázs Orbán, vine ca reacție la un atac asupra conductei de petrol „Prietenia”, considerat o amenințare la adresa suveranității Ungariei.

Brovdi, recent numit comandant al operațiunilor cu drone ale armatei ucrainene, conduce unitatea „Păsările Maghiarilor” și este un personaj proeminent, decorat cu titlul de „Erou al Ucrainei”. Activ pe rețelele sociale, el a atras atenția prin mesaje patriotice și anti-rusești.Atacul asupra conductei „Prietenia” a fost catalogat de Szijjártó drept un act grav, iar excluderea lui Brovdi este prezentată ca o măsură de protejare a intereselor naționale. Fără a-i menționa numele în declarațiile oficiale, autoritățile ungare l-au descris ca „comandantul ucrainean responsabil”.

Decizia subliniază tensiunile dintre Ungaria și Ucraina, pe fondul războiului și al dependenței energetice. Analistul Márk Takács a evidențiat rolul strategic al lui Brovdi în războiul modern cu drone, ceea ce amplifică impactul simbolic al acestei excluderi. Măsura ar putea escalada disputele diplomatice, mai ales în contextul relațiilor deja tensionate dintre Budapesta și Kiev.

Sursa: 444.hu

Categories
Stiri

Prima victimă a „legii suveranității” din Ungaria – atlatszo.hu

Átlátszó, una dintre cele mai importante instituții de jurnalism de investigație din Ungaria, a fost acuzată că folosește fonduri străine pentru „a vâna” politicienii maghiari, de către un ONG apropiat de partidul de guvernământ Fidesz, Fundația de Solidaritate Civilă – Forum de Solidaritate Civilă (CÖF-CÖKA).

Această acuzație a avut loc într-o conferință de presă din 12 martie, unde CÖF-CÖKA a afirmat că își va prezenta concluziile „Biroului pentru Protecția Suveranității” și că inițiază o investigație privind finanțarea externă a Átlátszó și a altor ONG-uri, inclusiv Comitetul Helsinki din Ungaria, Transparency International și Amnesty International. Átlátszó este una dintre cele mai importante instituții de jurnalism de investigație din Ungaria și a câștigat numeroase alte premii pentru reportajele sale. Jurnaliştii Átlátszó au fost vizaţi de programe spion şi au fost supuşi la numeroase campanii de calomnie. Cu toate acestea, Átlátszó a primit Premiul Presei Maghiare de către Asociația Jurnaliştilor din Ungaria pentru a marca Ziua Libertăţii Presei din Ungaria, iar pe 14 martie, imediat după depunerea acuzațiilor publice, 20 de redacții maghiare au emis o declarație comună în sprijinul lui Átlátszó.

Alte voci din media (non-orbanizată din Ungaria) afirmă faptul că acest caz arată cum legea poate fi folosită de grupurile proguvernamentale pentru a face presiuni și a intimida mass-media independentă din Ungaria. Multe trusturi de mass-media se bazează pe fondurile donatorilor, inclusiv de la organizații și surse internaționale, deoarece guvernul neagă veniturile publicitare de stat și distorsionează piața media împotriva vocilor independente.

Legea privind „protejarea suveranității naționale”, o inițiativă a partidului Fidesz, prin care Viktor Orban a afirmat că va „împiedica interferențele străine”, a fost adoptată la data de 12.12.2023, de către Parlamentul Ungariei. Astfel, legea ungară a înființat o nouă agenție, „Biroul pentru Protecția Suveranității” care va supraveghea și va investiga interferențele străine în politică, ce pot influența rezultatul alegerilor.

Surse: ipi.media, g4media.ro.

Categories
Stiri

George Simion calcă pe urmele lui Viktor Orbán în SUA

George Simion s-a întors recent acasă de peste ocean după ce a petrecut trei zile în Statele Unite, unde a participat săptămâna trecută la conferința conservatoare CPAC, din care a postat diverse videoclipuri în care pare să acorde interviuri în limba engleză. 

În 2022, idolul maghiar al lui Simion, Viktor Orbán, a participat și chiar a vorbit la întâlnirea CPAC din Dallas, iar în 2022 și 2023 întâlnirea conservatoare a avut loc în Ungaria sub numele CPAC Ungaria.

Nu poți vedea niciun politician american relevant în conținutul distribuit de Simion, dar într-o postare Tik Tok de câteva secunde, liderul AUR apare alături de managerul de campanie al lui Donald Trump. G4Media a rezumat ceea ce se poate ști despre vizita liderului de extremă-dreapta român în Statele Unite . Portalul notează că, deși i-au trimis întrebări lui Simion, nu au primit un răspuns cu privire la scopul specific al vizitei lui Simion.

CPAC (The Conservative Political Action Conference) este o conferință politică anuală a activiștilor conservatori și a oficialilor aleși din Statele Unite. Primul CPAC a avut loc în 1974. Printre vorbitorii de anul acesta s-au numărat Donald Trump, Vivek Ramaswamy, Ben Carson, Steve Bannon, Nigel Farage, Liz Truss, Javier Milei. Politico notează că importanța CPAC a fost umbrită de sentimentul că adunarea a devenit o scenă pentru Donald Trump în ultimii ani.

Sursa: transtelex.ro

Categories
Opinii

Există sau nu există Ținutul Secuiesc? – gâlceava neînțelepților care nu se mai sfârșește

Vizita întreprinsă de premierul Marcel Ciolacu în județele Harghita, Covasna și Mureș a dat naștere unui nou context pentru declarații controversate, care au aruncat în aer opinia publică.

Ce afirmații a făcut Ciolacu despre maghiarii din aceste județe și despre Ținutul Secuiesc știe deja toată lumea. Cine nu știe poate afla printr-o simplă căutare pe Google. Ce reacții au trezit declarațiile sale, tot așa, se poate afla de pe internet. De partea cui este dreptatea și cu ce argumente și-o câștigă fiecare este prea puțin relevant. Pentru unii. Pentru cei mai mulți însă ele par nu doar să conteze, ci și să trezească – a câta oară oare? – nevoia de a dezbate sau de a se inflama pe subiect.

Locuiesc de 9 ani în Ținutul Secuiesc, cel fără de autonomie teritorială, dar definit prin prezența majoritară a maghiarilor ale căror tradiții, cultură și obiceiuri dăinuie aici de secole. În acești 9 ani, m-am plictisit deja de subiectul „Există sau nu există Ținutul Secuiesc?” – pe care eu, de mult, l-am încadrat în capul meu în categoria non-subiecte. Ceea ce mă consternează însă este faptul că, în continuare, lumea reacționează la o astfel de temă. Practic, episodul Ciolacu din aceste zile este ca vizionarea unui film slab pe care, când nu ai abonament la Netflix sau HBO, trebuie să îl vezi iar și iar pe cine știe ce post de televiziune, pentru că doar de atâta are aceasta buget să cumpere spre difuzare.

Și, pentru că astfel de afirmații apar cu precădere în anii electorali, în loc să spun pe șleau ce cred că se întâmplă, de fapt, prefer să relatez un dialog pe care l-am avut la un moment dat cu o doamnă originară din Africa de Sud. Ne întâlniserăm pe teritoriul Regatului Marii Britanii, ambele în calitate de imigrante, și discutam despre motivele care ne-au determinat pe fiecare să plecăm din țările de proveniență. Numitorul comun era corupția – atât de mare în ambele state, că nu mai putea fi îndurată. Și mai era ceva! Conform celor relatate de doamna respectivă, atunci când în Africa de Sud se încerca redirecționarea atenției maselor de la problemele cu adevărat relevante, se juca mereu cartea rasismului. Așa-i că-i un scenariu care vi se pare cunoscut?