De mai bine de zece ani, miliarde de euro din bugetul Ungariei ajung constant în Transilvania. Programul de finanțare, construit de guvernele de la Budapesta, a contribuit la consolidarea unor instituții maghiare de elită, dar și la crearea unei rețele economice și politice puternic dependente de sprijinul extern. În același timp, sistemul a adâncit diferențele din interiorul comunității maghiare, în special între mediul urban și cel rural.
Un raport recent realizat de organizația Egalitate pentru Transilvania, în colaborare cu Átlátszó Erdély, arată cum fondurile distribuite de Budapesta au ajuns în special la biserici, universități și organizații apropiate de UDMR, în timp ce comunitățile mici și inițiativele independente au beneficiat marginal. Concluzia cercetării este că logica finanțărilor nu este una socială, ci politică: banii sunt alocați în funcție de loialitate și influență, nu de nevoi reale.
Cifrele
În 2020, guvernul de la Budapesta a alocat 826 de milioane de euro pentru „sprijinirea maghiarilor din afara granițelor”. Potrivit raportului, aproximativ 69% din aceste fonduri au ajuns în România, adică echivalentul a circa 640 de euro pentru fiecare etnic maghiar din Transilvania.
Cele mai mari sume au mers către:
- biserici istorice (aprox. 40% din total, inclusiv aproape 200 de milioane de euro doar către Eparhia Reformată din Ardeal);
- Universitatea Sapientia, care a primit peste 160 de milioane de euro;
- sportul profesionist, cu peste 80 de milioane de euro, în principal pentru cluburile Sepsi OSK și FK Csíkszereda;
- organizații apropiate de UDMR, precum Iskola Alapítvány, Eurotrans și Erdélyi Médiatér, care au cumulat peste 50 de milioane de euro.
În contrast, doar 4% din totalul fondurilor a fost direcționat către organizațiile din mediul rural.
Cum este organizat sistemul
Distribuția banilor este gestionată în principal prin Fundația Bethlen Gábor (BGA), iar din 2016, și prin Fundația Pro Economica, care derulează programe economice. Spre deosebire de BGA, ale cărei date sunt parțial publice, activitatea Pro Economica este considerată mult mai opacă.
Selecția proiectelor este adesea formală. Cercetătorii au identificat cazuri în care documentații superficiale au primit sume considerabile, fără criterii clare sau evaluări publice. Monitorizarea ulterioară a proiectelor este aproape inexistentă.
Efecte sociale și politice
Sociologul Kiss Tamás descrie sistemul drept o „competiție a loialității”: organizațiile concurează prin apropierea de decidenții politici de la Budapesta, nu prin calitatea proiectelor. Rezultatul este o concentrare a resurselor și a influenței în jurul unui nucleu politic restrâns.
Conform analizei, efectele sunt multiple:
- creșterea inegalităților interne în comunitatea maghiară din Transilvania;
- dependență financiară tot mai mare față de fondurile Ungariei, în timp ce contribuția statului român – care asigură școlile, spitalele și infrastructura locală – devine mai puțin vizibilă;
- slăbirea pluralismului politic și mediatic, prin concentrarea resurselor în jurul unei singure rețele instituționale;
- izolarea etnică, întrucât aproape niciun program nu promovează cooperarea româno-maghiară, deși astfel de inițiative ar putea reduce tensiunile sociale și regionale.
Nevoia de reformă
Autorii raportului recomandă un sistem de finanțare mai transparent, bazat pe criterii sociale și economice, cu accent pe sprijinirea comunităților vulnerabile și a proiectelor interetnice. Deocamdată, însă, rețeaua de finanțare transfrontalieră rămâne un instrument politic, controlat centralizat, care modelează profund viața publică maghiară din Transilvania.
sursa: transtelex.ro