Categories
Internationale Interviuri

Europa Liberă: Primul interviu acordat unei redacții de limbă română de editorul demis al index.hu. „Întrebarea recurentă pe care o primesc este dacă guvernul Viktor Orbán are sau nu de-a face cu cele întâmplate”

Demiterea lui Szabolcs Dull din funcția de editor al Index.hu a atras demisa în bloc a redacției, un protest cu mii de oameni pe străzile Budapestei și preluarea știrii în întreaga lume. Jurnalistul vorbește despre toate acestea, și altele, în primul interviu acordat unei redacții de limbă română.

Europa Liberă: Când, dar mai ales de ce ați ales să fiți jurnalist?

Szabolcs Dull: „Între 2002 și 2008, am urmat cursurile Facultății de Franceză din cadrul Universității de Științe Eötvös Loránd (ELTE) din Budapesta. Ca să fiu sincer, m-a interesat mereu viața publică, politica, și mi-am dorit să fiu jurnalist tocmai pentru a avea acces la sfere sau universuri la care altfel nu prea poți avea acces. Un imbold puternic, însă, mi-a dat și unul dintre profesorii mei dragi, așa am ajuns să lucrez la Manager Magazin, o publicație fantastică, cu jurnaliști extraordinari, care mi-au fost modele. Ei reprezentau mentalitatea și sistemul de valori pe care doream și eu să îl reprezint. Prin 2006 sau 2007, publicația a avut o istorie similară cu cea de acum a Index: după un scandal cu patronul, redacția s-a spart și au plecat aprope toți jurnaliștii. Așa că și povestea primului loc în care am lucrat în presă se termină trist.”

Europa liberă: Cred că ar fi bine ca cineva să adune toată această istorie tristă a presei din Europa Centrală și de Est, pentru că și în România, și în alte țări din regiune sunt povești similare.

Szabolcs Dull: „Da, mai pot adăuga și eu câteva. După Manager Magazin, am ajuns la Radio Kossuth, principalul post public de radio din Ungaria. Mai exact, la Krónika, cea mai populară emisiune a postului. Și acolo, după schimbarea de guvern din 2010, redacția Krónika a fost serios zdruncinată, fiind, să spunem așa, invadată de oameni apropiați noului guvern. Așa că și acolo, practic toată redacția a fost făcută praf. Am ajuns apoi la Origo, alt portal de știri important al Ungariei, unde ne-am luat jucăriile și am plecat, cu o bună parte a redacției, în 2014. Așa am ajuns la Index. Mai întâi ca redactor la rubricile de politică și, apoi, de sport, și în cele din urmă am devenit, până acum două săptămâni, editorul publicației. Cum o să evolueze lucrurile de aici încolo în privința mea, rămâne de văzut.”

Europa Liberă: V-au căutat mulți jurnaliști după ce ați fost demis? Am văzut că despre acest conflict a scris presa din toată lumea.

Szabolcs Dull: „Da, interesul mass media este într-adevăr uriaș, chiar și acum. Sunt căutat din Japonia, din Brazilia, din toate țările Europei ș.a.m.d. Sunt atât de solicitat încât nu reușesc să răspund tuturor. Lucru care arată că Index a fost cu adevărat un punct de reper, un portal de știri important și în Ungaria, dar și în afara ei, și că de-a lungul anilor a devenit un simbol al libertății presei. Diferența pe care o constat între presa internațională și cea din Ungaria este că în timp ce presa de afară chiar încearcă să înțeleagă ce s-a întâmplat, presa maghiară a început o campanie împotriva mea. Publicațiile și posturile apropiate actualului guvern nu sunt, evident, interesate să afle ce s-a întâmplat, dar au lansat un atac incredibil împotriva mea.”

Europa Liberă: Există și alt interes decât cel al presei? Mă gândesc la cel politic sau la oameni de afaceri ori companii care vor să sprijine continuarea proiectului Index într-o altă formă?

Index a fost cu adevărat un punct de reper, un portal de știri important și în Ungaria, dar și în afara ei, și că de-a lungul anilor a devenit un simbol al libertății presei

Szabolcs Dull: „Da, există o presiune puternică, asta îmi spun și colegii, că primesc foarte multe mesaje, semnale pentru a continua proiectul. Se simte presiunea aceasta, că lumea vrea să existe un alt proiect. Sigur, nu știm ce va fi și sunt multe probleme de rezolvat – tehnice, legale, financiare. Nu e chiar așa de simplu de mers mai departe, dar primim foarte multe mesaje de susținere pentru a continua. Ani la rând, slogalul Index a fost: Nu există altul! Acum, sloganul echipei demisionare este: Să fie altul! Spune multe și această schimbare. S-a putut vedea că, mai ales după demiterea mea, echipa a fost foarte puternică și solidară, și asta dă o forță extraordinară redacției.”

Europa Liberă: Ca să economisesc o întrebare: care a fost, în cadrul acestor interviuri, întrebarea pe care v-o amintiți cel mai mult sau care vi se pare cea mai importantă?

Szabolcs Dull: „Întrebarea recurentă este dacă guvernul Viktor Orbán are sau nu de-a face cu cele întâmplate?”

Europa Liberă: Bun, n-am avut noroc, pregătisem și eu această întrebare. Care ar fi, însă, dovezile că guvernul FIDESZ ar avea de-a face cu toată povestea Sau e doar intuiție, fler.

Szabolcs Dull: „Și mie mi-ar plăcea mult să aflu cum se leagă prezența lui Miklós Vaszily (omul care a coordonat principalele schimbări operate în ultimii ani de FIDESZ pe piața media din Ungaria – n. red.) de toată povestea și ar răspunde chiar el la întrebare. Ceea ce știu cu siguranță, este că, la un moment dat, Vaszily a apărut la Indamedia, firma care se ocupă de publicitate la Index, după care consilierii săi apropiați au elaborat un plan pe care au vrut să îl impună redacției – așa-numitul plan de externalizare a editării textelor, pas care, în opinia mea, ar fi dus la desființarea redacției, lucru împotriva căruia am protestat vehement și eu, și redacția. Apoi, în iulie, m-au demis.

Noi, redacția Index, nu am făcut o demonstrație politică. Ne-am ridicat doar vocile pentru a arăta în ce condiții vedem că poate fi asigurată independența noastră jurnalistică.

Este bine să țineți cont și de faptul că în Ungaria totul este foarte repede contextualizat politic. Dacă ați fost atenți, noi, redacția Index, nu am făcut o demonstrație politică. Ne-am ridicat doar vocile pentru a arăta în ce condiții vedem că poate fi asigurată independența noastră jurnalistică. Am făcut-o încă de acum doi ani. Însă, pentru ca redacția Index să poată lucra liber și independent, trebuie îndeplinite două condiții care nu sunt de negociat: independența editorială și intangibilitatea echipei redacționale. Mai exact, foarte simplificat, să nu ne spună nimeni din exterior ce să scriem sau ce să nu scriem, respectiv să nu ne spună nimeni din afară cu cine să lucrăm, în ce formulă de organizare. Noi am simțit că această a doua condiție a fost încălcată. Așa, nu ne mai putem continua munca.”

Europa Liberă: Nici rezultatele economice din ultimele luni ale firmei nu au fost dintre cele mai bune. Au influențat și ele situația creată?

Szabolcs Dull: „Întâi de toate, trebuie știut că Index este sau a fost, fără îndoială, cel mai citit portal de știri din Ungaria. Încă de la începutul pandemiei am avut în jur de un milion de vizitatori unici pe zi. Faptul că agențiile de publicitate ale statului sau cele apropiate guvernului nu au făcut reclamă la noi, deși eram cel mai accesat site, este o ciudățenie și ține doar de caracteristicile economiei ungurești. Evident că acest lucru a creat probleme continue afacerii. Din cauza lor a trebuit să luăm și măsuri: reduceri de personal, tăierea bonusurilor pentru orele de muncă efectuate la sfârșit de săptămână și alți pași care au afectat organizația, redacția.

Dincolo de toate acestea, deoarece nu prea aveam informații despre cum evoluează reclamele și după ce criterii primim bani din ele, ne-am pus, inclusiv eu, tot mai multe întrebări, pe care le-am adresat apoi și celor care se ocupă de partea de business. Nu am primit, însă, vreun răspuns liniștitor despre cum merg lucrurile din punct de vedere financiar, economic.”

Europa Liberă: Se tot scrie de discuțiile pe care le-ați purtat cu conducerea Index în zilele premergătoare demiterii dumneavoastră și a demisiei în bloc a redacției. Care sunt aspectele relevante, de aflat despre aceste discuții pentru un cititor din România? Care a fost tonul, atmosfera lor?

Szabolcs Dull: „După ce am protestat față de planul de externalizare a editării textelor și am publicat acel barometru al cărui ac se mută de la „Independent” la „În pericol”, semnalând astfel opiniei publice că ne simțim în pericol, deci, după acest moment, atmosfera generală în redacție s-a schimbat. Din mai multe motive. Se întâmplau lucruri pe care redacția pur și simplu nu le înțelegea. Pentru a da un singur exemplu: într-o singură săptămână ne-au plecat doi directori generali. În cazul unuia dintre ei, nu știu nici astăzi motivele plecării. Cert este că am rămas fără doi directori generali. De aici încolo, discuțiile s-au purtat pe un ton și într-o atmosferă stranie, pentru că László Bodolai, curatorul fundației care deține Index, a pus pe toată lumea să semneze o declarație de păstrare a secretelor companiei. Prin urmare, conținutul discuțiilor despre care vorbim sunt protejate de aceste declarații semnate. Din aceast motiv, nici nu pot vorbi despre conținutul lor, oricât de important ar fi ca opinia publică să le cunoască, pentru ca toată lumea să înțeleagă mai bine cum am ajuns în situația în care practic întreaga redacție a demisionat după demiterea mea.”

Nu pot renunța la dreptul meu la exprimare, când și interesul meu este ca acest caz să fie prezentat publicului cât mai transparent, să reiasă cât mai multe detalii legate de el

Europa Liberă: Umblă vorba, inclusiv în rândul susținătorilor dumneavoastră, că motivul invocat în demiterea dumneavoastră a fost scurgerea de secrete de business spre concurență. Cum comentați?

Szabolcs Dull: „Am spus-o de mai multe ori și o spun și acum: nu am oferit secrete de afaceri. În motivația documentului prin care am fost demis, pe care mi l-a înmânat László Bodolai în persoană, figura un punct în care Bodolai scria că și-a pierdut încrederea în mine pentru că am făcut publice comunicatele de serviciu și am repoziționat barometrul în zona de pericol. Deci, nu este vorba de secrete de afaceri.”

Europa Liberă: Se spune că au vrut să vă cumpere. E adevărat?

Szabolcs Dull: „Nici vorbă. Au existat, în ultimele săptămâni, presiuni asupra mea și asupra redacției, dar nu în forma aceasta.”

Europa Liberă: Cum a reacționat redacția imediat după ce a aflat că ați fost demis?

Szabolcs Dull: „E important de știut că László Bodolai nu a anunțat demiterea mea în redacție, la fața locului.”

Europa Liberă: Unde, mai exact?

Szabolcs Dull: „Nu contează, important este că nu în cadrul Index. Aș fi putut avea și varianta semnării unui acord comun, o hârtie pe care scria că, dacă tac, dacă refuz, de exemplu, un interviu cum este și cel de față, atunci, evident, pot pleca în condiții financiare mai avantajoase, cu mai mulți bani. Am refuzat propunerea și pentru că știam, încă de atunci, că va fi extrem de important ca cele întâmplate să fie cunoscute cât mai bine de opinia publică. Pur și simplu nu pot renunța la dreptul meu la exprimare, când și interesul meu este ca acest caz să fie prezentat publicului cât mai transparent, să reiasă cât mai multe detalii legate de el.

Când m-am întors în redacție ca să împachetez și să îmi iau rămas bun de la colegi, László Bodolai adusese deja la cunoștința redacției decizia sa printr-un email, un lucru cu totul străin culturii organizaționale a Index, pentru că noi, și asta a putut vedea lumea întreagă, suntem o echipă foarte solidară, care discutăm între noi problemele și comunicăm foarte mult unii cu alții.

Le-am vorbit colegilor despre cele întâmplate și i-am asigurat că cetatea pe care am apărat-o împreună, am încercat să o apăr, ca să spun așa, până la ultima mea picătură de sânge, dar că nu mai pot continua, le revine lor sarcina să o facă pe mai departe. Am aflat apoi că nu au primit un răspuns liniștitor și așa au decis că, în noile condiții, nu își mai pot desfășura activitatea.”

Vreau să le mulțumesc aici celor din Ardeal pentru numeroasele mesaje private și publice

Europa Liberă: Ce se va întâmpla cu arhiva Index, un pachet informațional pe care l-aș numi esențial pentru societatea și sfera academică din Ungaria? Să o salveze cititorii?

Szabolcs Dull: „Arhiva Index are o valoare cu totul deosebită. Vorbim de o istorie de 21 de ani. Sau, altfel spus, toate transformări prin care a trecut societatea maghiară în ultimii 21 de ani sunt prezente în arhiva Index. Sunt, apoi, nenumărate povești care se leagă de istoria de 21 de ani a Index, inclusiv foarte multe inovații ce țin de istoria presei, momente care definesc conținutul online de limbă maghiară. Arhiva ar trebui păstrată cu orice preț, dar decizia ține, bineînțeles, de proprietarii Index.”

Europa Liberă: Ce se va întâmpla cu echipa și încotro o veți lua dumneavoastră?

Szabolcs Dull: „Am primit foarte multe încurajări. Cum am mai spus, viitorul acesta ține și de câteva condiții tehnice, financiare. S-a întâmplat ceva unic pentru mediul online din Ungaria: pagina Facebook pe care au creat-o colegii mei după ce au demisionat a strâns, în câteva zile, un sfert de milion de like-uri, ceea ce, în condițiile de aici, înseamnă foarte mult.

În ce mă privește, am avut un contract foarte strict, care prevede ca timp de șase luni după plecarea mea să nu mă angajez în proiecte concurențiale. Deci, până atunci, nu pot lua parte la niciun proiect similar, dar le țin pumnii colegilor mei. Spun mereu că valorile pe care s-a clădit Index și de care au nevoie sute de mii sau, uneori, chiar peste un milion de oameni trebuie păstrate. Ungaria are nevoie de ele. Și, în opinia mea, are nevoie de ele nu doar Ungaria, ci întreg Bazinul Carpatic. Pentru că am primit foarte multe mesaje de susținere și de peste hotare și vreau să le mulțumesc aici celor din Ardeal pentru numeroasele mesaje private și publice. O susținere care este extrem de importantă pentru noi și care arată, într-adevăr, că Index este nu doar un produs media al Ungariei, ci pur și simplu al unei întregi regiuni.”

Sursa: romania.europalibera.org

Categories
Interviuri Opinii

Noi precizări în EXCLUSIVITATE: În educație, „limba română ca limbă străină pentru minoritatea maghiară” nu există!

După intenția de a fura Ardealul, marele reproș adus comunității maghiare din România este acela că refuză să învețe și să vorbească limba statului. Oricâte explicații s-au oferit în timp despre dificultatea la care sunt supuși elevii maghiari când vine vorba despre modalitatea de predare a limbii române în școli, răspunsul celor din banca acuzării e mereu același: „Să învețe, domne, limba română că trăiesc în România! Sau să plece la ei în Ungaria dacă nu le convine” – desigur, cu variante multiple, deseori grosolane, ale acestei idei.

Deși lucrurile par a începe să se schimbe, în sensul că cineva în zona guvernamentală începe să accepte că un minoritar care acasă, pe stradă și la școală vorbește exclusiv în limba maternă trebuie ajutat și susținut să învețe limba statului. Metoda de până acum, prin care copiii maghiari foloseau aceleași manuale și răspundeau la aceleași cerințe cu cei români, în mod clar nu a fost eficientă și nu are rezultate pozitive. Din informațiile primite de la Inspectoratul Școlar Județean Covasna reiese că noile programe școlare pentru minoritatea maghiară s-au aliniat directivelor europene, ceea ce naște speranța unei schimbări într-un viitor mai mult sau mai puțin apropiat, chiar dacă prezentul nu diferă de ce a fost până acum.

Totul este cu atât mai încurajator, cu cât perspectiva din care cadrele didactice din regiune privesc lucrurile este nu doar pragmatică, ci aproape poetică.

„Limba română este, pentru minoritatea maghiară, limbă ne-maternă care îi oferă minorității maghiare competențele lingvistice necesare inserției sociale. Limba română este un instrument de comunicare care îi formează elevului de etnie maghiară, pe lângă competența lingvistică, competența culturală, interculturală, respectiv competența suport pentru dezvoltarea personală”,

Kiss Imre, în exclusivitate pentru contact-kontakt.ro

Prin aceste fraze, inspectorul școlar general Kiss Imre dovedește nu doar că maghiarii vor să învețe română, ci și că o percep ca pe o investiție necesară pentru propria dezvoltare și pentru formarea lor ca persoane multiculturale.

Este de netrecut cu vederea modul subtil și elegant prin care inspectorul Kiss Imre abordează și corectează formularea care naște controverse și generează conflicte, respectiv „limba română ca limbă străină pentru minoritatea maghiară”. Pentru românii patrioți, vehicularea acestei sintagme este un fel de blasfemie și se traduce adesea ca o raportare eronată și ostilă a etnicilor maghiari la limba statutului. Or, înlocuirea termenului „străină” cu „ne-maternă” este o soluție pe cât de rafinată, pe atât de împăciuitoare. De altfel, inspectorul a făcut precizarea că nici în Legea Educației Naționale nu există noțiunea de „limba română ca limbă străină pentru minoritatea maghiară”, noțiune care este uzitată eronat, așadar, îndeosebi în presă și în spațiul public.

Prin urmare, lămurită fiind terminologia optimă de exprimare a problemelor din prezent, nu ne rămâne decât să ne bucurăm de faptul că există un cadru legal care ne umple tuturor sufletele de speranțe, întrucât aflăm că au fost elaborate programele noi începând cu clasa pregătitoare până la clasa a VIII-a, la disciplina limba română studiată de minoritatea maghiară, pentru a facilita învățarea limbii române și mai ales comunicarea în limba română. Ne mai rămâne apoi să așteptăm ca toate aceste aspecte cuprinse în legislație să se și implementeze realmente, iar problema limbii române să devină pentru generațiile viitoare de maghiari doar o amintire în fața căreia vor zâmbi îngăduitor.

Mirela Cara-Dragu

Categories
Interviuri Stiri

Interviu spectaculos al profesorului Levente Salat: pentru a obține autonomie, între statul care o oferă și cei care beneficiază de ea, nu ar strica să existe o relație de încredere reciprocă

Secuii nu sunt încă pregătiți de autonomie, susține politologul Levente Salat, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai, într-o discuție cu jurnalistul Galavits Patrik, publicată în ediția de luni a Azonali.

De ce? „Pentru că nu dispun de competențele colective necesare pentru a putea funționarea unei autonomii. Chiar dacă în Secuime există o conștiință identitară regională, vizibil tot mai puternică în ultima vreme, nu există un proiect politic care să-i strângă pe toți laolaltă. În momentul de față sunt mult mai importante loialitățile și interesele față de scaunele secuiești de odinioară decât efortul comun de a crea sau construi o regiune corespunzător integrată, care să dispună de un centru veritabil. Secuimea nu are, în prezent, o capitală.

Mai mult, dacă mâine ne-am pricopsi cu autonomia Secuimii și cineva ar decide să pună capitala regiunii la Miercurea Ciuc, cei din Sfântu Gheorghe, Gheorgheni și Târgu Secuiesc, ca să nu mai spun de cei din Odorhei, ar fi extrem de deranjați de o astfel de alegere. Prin urmare, nu avem încă o integrare politică a Secuimii. Diferiții actori concurează între ei pentru a vedea, de fapt, cine reprezintă cu mai multă credibilitate brandul Secuimii.

Funcționarea unei autonomii presupune, însă, o anumită cultură politică, este nevoie de competențe esențiale în acest sens: colaborarea și realizarea unui consens. Numai că, după părerea mea, societatea și politicienii din Secuime n-au dobândit încă aceste competențe. De aceea, nu cred că dacă prin nu știu ce minune s-ar obține, totuși, autonomia, am putea vedea rezultate notabile pe termen scurt”, consideră politologul clujean.

Întâi de toate, însă, spune Levente Salat, pentru a obține autonomie, între statul care o oferă și cei care beneficiază de ea, nu ar strica să existe o relație de încredere reciprocă, pentru ca ambele părți să simtă că printr-un astfel de acord au ceva de câștigat. Și cum rămâne, continuă politologul, cu maghiarii din celelalte zone ale Transilvaniei, secuii formând doar jumătate din populația maghiară a regiunii?

Iată ideile principale ale interviului, foarte pe scurt:

– Salat nu crede că Secuimea are momentan resursele economice și financiare pentru un statut autonom.
– secuii nu au competențele colective necesare pentru autoguvernare.
– Secuimea nu are momentan o capitală culturală, mentală, politică.
– secuii reprezintă doar 50% din maghiarii din România, astfel autonomia lor nu rezolvă problema maghiarilor din restul Transilvaniei.
– românii și maghiarii nu și-au rezolvat traumele istorice, nici măcar pe cele recente. Regiunea autonomă a lui Stalin reprezintă, încă, o trauma pentru mulți români.
– deși UDMR a facut mult pentru maghiarii din România, este responsabilitatea partidului că nu a făcut ca mentalitatea colectivă a românilor și opinia publică din România să fie mai sensibile la tema autonomiei.
– după 1990 erau 16 propuneri legislative pentru autonomie.
– după ce evreii și sașii au disparut din peisajul demografic si cultural, doar maghiarii mai sunt în număr semnificativ. -fiindcă în secolul 21 nu mai există, din fericire, transferul demografic forțat, tactica statului român și a celui ungar coincid: prin finanțarea masivă a maghiarilor din România, Ungaria practic contribuie – direct, sau indirect – la un transfer demografic mai lent.

Aşteptăm o traducere profesională şi integrală a interviului.

Surse: romania.europalibera.org, Facebook (Maghiaromania).

Categories
Hírek magyarul Interviuri

Romániában a koronavírus-járvány miatt elhalasztják az önkormányzati választásokat. A magyar politikusok vélemények: Hátrányosan érintik-e – a nagyobb pártokkal szemben – a regionális és/vagy kisebb pártokat?

A kormány legutóbbi ülésén fogadta el a 2020/44-es sürgősségi rendeletet, amely értelmében legkésőbb 2020. december 31-ig meghosszabbítja a jelenleg tisztségben lévő helyi hatóságok mandátumát, és módosít a helyhatósági választások megszervezésének szabályzatán.

Megjelent csütörtökön a Hivatalos Közlönyben az a sürgősségi kormányrendelet, amelynek értelmében meghosszabbítják a jelenleg tisztségben levő helyi választottak – polgármesterek, megyei tanácselnökök, képviselő-testületek – mandátumát.

A módosítással felére csökkentették a helyhatósági választásokon való részvételhez szükséges támogató aláírások számát. A jelenlegi törvénytől eltérően a politikai pártoknak, választási szövetségeknek és a nemzeti kisebbségek egyesületeinek minimum 25 ezer támogató aláírást kell majd összegyűjteniük úgy, hogy minden megyéből legyen legalább ötszáz, Bukarestből pedig legalább ezer. A listát a választási periódus kezdetétől számított legtöbb 30 napon belül leadniuk. Az induláshoz szükséges dokumentációt online is be lehet nyújtani.

Válaszolt a transindex.ro oldalra Hegedüs Csillát, az RMDSZ szóvivőjét és Mezei Jánost, az Erdélyi Magyar Szövetség társelnökét.

Hegedüs Csilla, RMDSZ szóvivő közlése szerint Kelemen Hunor, az RMDSZ elnöke volt az első romániai politikus, aki kimondta: el kell halasztani a júniusi önkormányzati választásokat. Majd március 18-án azt javasolta a többi politikai pártnak, hogy halasszák el 6 hónappal, ez év októberéig a választásokat, hisz az országnak, az ország lakóinak most mások a prioritásai. A kormánynak most elsősorban a világjárvánnyal szembeni védekezésre kell koncentrálnia, és arra, hogy a gazdaságot próbálja meg életben tartani. Az októberi időpont, ma úgy tűnik, tartható lesz.

Mezei János, az Erdélyi Magyar Szövetség társelnöke ennek kapcsán csak annyit mondott, hogy az EMSZ a tevékenysége tervezése során az Állandó Választási Hatóság, illetve a kormány hivatalos közléseire támaszkodik.

Számítanak-e arra, hogy a parlamenti választásokat is előre fogják hozni?

Hegedüs Csilla: Nem. Ha valaki egyszer elolvasta az alkotmány vonatkozó rendelkezéseit, nagyon hamar kideríti, hogy nem lehet jelen körülmények között előrehozott választást tartani.

Mezei János: Egyetlen dolog adna okot aggodalomra a mi részünkről, hogyha a helyhatósági választás és a parlamenti választás netalán egyszerre kerülne megszervezésre, vagy nagyon közeli, egyhetes eltéréssel.

Számítanak arra, hogy ez az időpont egybeesik a helyhatósági választások időpontjával?

Hegedüs Csilla: Nem. Erről van egy alkotmánybírósági döntés.

Mezei János: Az elképzelés demokráciaellenes. A választópolgárok ugyanis gyökeresen különböző témakörök és problémák mentén kell döntést hozzanak, mind a helyhatósági, mind a parlamenti választások során. A két esemény összevonása nagyban megnehezíti a hiteles tájékozódást és tájékoztatást, mert elterelné a helyi dolgokról a figyelmet. Ezért szeretnénk azt, hogy kicsit nagyobb időintervallumban legyen megszervezve. Hogyha az látszik, hogy a helyhatósági választások időpontja szeptember-októberre teszik, akkor valószínű, hogy közel esik a parlamenti választásokhoz is, ami a mi és a magyarság szempontjából sem szerencsés.

Mit jelentenek az új feltételek a szövetség helyi képviselete számára?

Hegedüs Csilla: Alkalmazkodunk az új időponthoz, ennek nincs különösebb jelentősége. A polgármesterek, tanácselnökök, önkormányzati képviselők mandátuma meghosszabbodik december végéig, és akkor, amikor majd erre mód lesz, készülünk a választásokra. Egyelőre mindenki a koronavírus-járvány megfékezésével van elfoglalva.

Mezei János: A friss sürgősségi kormányrendelet 5-ös cikkelye arról szól, hogy azon szervezetek kell 25 ezer aláírást (különböző megyékből illetve Bukarestből) összegyűjtsenek, amelyek az országban mindenütt indulnának. Ezzel ellentétben az Erdélyi Magyar Szövetség az erdélyi magyar választók érdekeit képviseli, nincs szándékunkban az országban mindenhol indulni. Nekünk nincs magyar szavazóbázisunk Teleorman vagy Galac megyében.

A helyhatósági választások “könnyítésként” beharangozott megváltozott feltételei mennyivel könnyítik meg a politikai alakulatok dolgát?

Hegedüs Csilla: Mi eddig is eleget tettünk a törvényes feltételeknek, összegyűjtöttük a szükséges aláírásokat. Ez ezután sem lesz gond.

Mezei János: A friss sürgősségi kormányrendelet 6-os cikkelye, az aláírásgyűjtés mintegy százezer lejjel történő kiváltása a banánköztársaságok hangulatát idézi. Egy demokratikus elképzelés lényege az lenne, hogy az aláírásgyűjtés felmutassa a politikai szervezetek mögötti valós tömegtámogatást. A járványügyi megfontolások sokkal inkább egy hiteles és biztonságos elektronikus aláírásgyűjtést indokolnának. Ehelyett a román állam megint csak a lusta utat választja.

Hátrányosan érintik-e – a nagyobb pártokkal szemben – a regionális és/vagy kisebb pártokat?

Hegedüs Csilla: Minden politikai pártnak, szervezetnek a hatályban lévő törvényes feltételeknek kell megfelelnie. Ezek a feltételek még változhatnak, hiszen a sürgősségi kormányrendeletet a parlamentben is lehet módosítani. Meg kell várnunk a végleges formát.

Mezei János: Az aláírások darabszámára vonatkozó csökkentése és az, hogy nem kell külön polgármesteri és külön a képviselői testületnek támogató aláírásokat, hanem egyben kell ezeket összegyűjteni, ezek minden pártnak egyformán előnyösek.

Forrás: transindex.ro, maszol.ro