Author: Editor

Categories
Hírek magyarul Stiri

Milliárdok átláthatatlanul: hogyan működik és milyen hatásai vannak a budapesti támogatási rendszernek Erdélyben

Több mint egy évtizede milliárdnyi euró érkezik közpénzből Erdélybe Budapestről. A magyar kormány által kiépített támogatási rendszer megerősítette az elitintézményeket, lojális politikai hálózatot hozott létre, és növelte az erdélyi magyar közösség külső forrásoktól való függőségét. Ugyanakkor felerősítette a belső egyenlőtlenségeket: míg a nagyvárosok, a történelmi egyházak és az RMDSZ-közeli szervezetek a pénzek zömét kapták, a falusi közösségek és a hátrányos helyzetű csoportok többnyire kimaradtak.

Egy részletes kutatás – az Erdélyért Egyenlőség és az Átlátszó Erdély közreműködésével – először térképezte fel adatokkal, példákkal és grafikonokkal, kikhez kerültek a források. A következtetés egyértelmű: a támogatások logikája nem szociális vagy fejlesztési, hanem politikai lojalitáson és hatalmi koncentráción alapul.

Hova ment a pénz?

2020-ban a budapesti kormány 826 millió eurót költött a „határon túli magyar ügyekre”, ez a magyar állami költségvetés közel 1%-át jelenti. Az összeg 69%-a Romániába került – fejenként mintegy 640 euró minden erdélyi magyar után.

  • 40% egyházakhoz jutott: csak a Királyhágómelléki Református Egyházkerület közel 200 millió eurót kapott tíz év alatt.
  • A Sapientia Erdélyi Magyar Tudományegyetem több mint 160 millió eurót nyert el.
  • A hivatásos sport szintén nagy nyertes: a Sepsi OSK és a FK Csíkszereda révén több mint 80 millió euró áramlott ide.
  • Az RMDSZ-közeli szervezetek (Iskola Alapítvány, Eurotrans, Erdélyi Médiatér) összesen 50 millió eurót kaptak.

Ezzel szemben a falusi szervezetekhez az összes támogatás mindössze 4%-a jutott.

Hogyan működik a rendszer?

A fő elosztó szerepet a Bethlen Gábor Alapkezelő (BGA) játszotta, de 2016 óta a Pro Economica Alapítvány is kulcsszereplő lett. A BGA adatai részben nyilvánosak, a Pro Economica működése azonban sokkal kevésbé átlátható.

A pályázatok többségénél a kiválasztás formális, a döntések politikai szinten születnek. Gyenge minőségű, néha iskolás fogalmazás szintjén lévő projektek is több százezer eurót kaptak, érdemi indoklás és nyilvános elszámoltathatóság nélkül. Utólagos ellenőrzés alig van.

Látható következmények

Szociológusok szerint a rendszer egyfajta „lojalitási versenyt” hozott létre: nem a projektek minősége, hanem a budapesti döntéshozókhoz való közelség számít. A következmények:

  • Egyenlőtlenségek növekedése az erdélyi magyar közösségen belül.
  • Függőség a magyar állami pénzektől, miközben a román állam hozzájárulása kevésbé látható. Noha Bukarest finanszírozza az alapvető közszolgáltatásokat – iskolákat, kórházakat, helyi infrastruktúrát –, a közösségi érzékelés gyakran az, hogy a fő támogatás Budapestről jön.
  • A politikai és médiapluralizmus gyengülése, mivel az erőforrások többsége az RMDSZ és partnerei köré összpontosul.
  • Etnikai elszigetelődés, mert a programok szinte sosem célozzák a román–magyar együttműködést, amely enyhíthetné a feszültségeket.

Lehet-e igazságosabb rendszer?

A kutatók szerint elkerülhetetlen lenne a teljes átláthatóság, a társadalmi szempontok érvényesítése, valamint a rászoruló közösségek és a párbeszédet támogató projektek kiemelt támogatása. Jelenleg azonban a rendszer centralizált, lojalitás-alapú és politikai függést teremt, hosszú távú hatással az erdélyi magyar közösség szerkezetére és jövőjére.

Forrás: transtelex.ro

Categories
Locale Stiri

Un gigant al construcțiilor din Ungaria intră puternic pe piața din Transilvania: Duna Aszfalt cumpără Euro Strada din Brașov

Compania brașoveană Euro Strada, cunoscută pentru proiectele sale de drumuri și poduri din toată regiunea, a fost preluată de Duna Aszfalt, una dintre cele mai mari firme de construcții din Europa Centrală. Potrivit Profit.ro, grupul maghiar a cumpărat 75% din acțiuni, restul fiind cedat unei alte firme partenere din Ungaria.

Euro Strada nu este un jucător mic: doar anul trecut a avut afaceri de 280 milioane lei, cu un profit de aproape 57 milioane lei și peste 100 de angajați. Prin această achiziție, Duna Aszfalt își întărește prezența în România și urmărește să devină un actor important în proiectele de infrastructură finanțate din fonduri europene.

Pentru Transilvania, tranzacția poate însemna noi investiții în șantiere locale și o posibilă accelerare a lucrărilor de infrastructură, mai ales că Brașovul și județele vecine au nevoie de modernizări consistente la nivel de drumuri și poduri.

Potrivit presei independente de la Budapesta, citată de Adevărul, companii apropiate de guvernul Viktor Orbán încearcă să achiziționeze firme din statele vecine pentru a putea accesa contracte finanțate din fonduri europene, în condițiile în care Ungaria are o parte din aceste fonduri blocate. La rândul său, Rador Radio România a relatat că Duna Aszfalt este controlată de antreprenorul László Szijj, al cărui avion privat este folosit frecvent de premierul Viktor Orbán, iar pe iahtul său au fost surprinși membri de top ai partidului Fidesz, inclusiv ministrul de externe Péter Szijjártó.

sursa: profit.ro, Rador Radio România, Adevărul

Categories
Internationale Stiri

Szijjártó, după apelul lui Trump: Renunțarea la energia rusească rămâne doar un vis

Ungaria nu intenționează să renunțe la importurile de energie din Rusia, a declarat ministrul de externe Péter Szijjártó într-un interviu pentru The Guardian. Declarația vine în contextul presiunilor venite din partea Statelor Unite și a unor lideri europeni care cer oprirea achizițiilor de petrol rusesc de către statele NATO.

În marja celei de-a 80-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, Szijjártó a afirmat că securitatea energetică a Ungariei depinde direct de Rusia: „Nu putem asigura aprovizionarea sigură cu energie fără surse rusești. Poate fi un vis frumos să ne imaginăm că putem cumpăra petrol și gaze din altă parte, dar infrastructura noastră permite importuri doar din Rusia.”

Declarațiile oficialului maghiar vin după ce Donald Trump a cerut statelor europene să înceteze să mai importe energie din Rusia, condiționând noi sancțiuni împotriva Moscovei de această decizie. „Sunt gata să impun sancțiuni majore atunci când toate țările NATO vor opri achizițiile de petrol rusesc”, a transmis fostul președinte american.

În prezent, grupul MOL – companie cu participație majoritară a statului ungar – importă anual circa 5 milioane de tone de petrol prin conducta Druzhba, care aprovizionează rafinăriile din Ungaria și Slovacia. Cele două state au fost cele mai reticente în fața apelurilor europene de a renunța la energia rusească.

Premierul Viktor Orbán, cunoscut pentru relațiile apropiate cu Donald Trump și pozițiile critice față de Ucraina, a păstrat de asemenea legături cordiale cu Moscova. Această atitudine a atras nemulțumirea partenerilor europeni, iar potrivit Bloomberg, Comisia Europeană analizează introducerea unor restricții comerciale asupra livrărilor prin conducte, fără a mai fi nevoie de unanimitate.

Oficiali europeni, inclusiv senatorul american Lindsey Graham și președintele Finlandei, Alexander Stubb, au cerut în mod explicit Ungariei și Slovaciei să înceteze achizițiile de petrol rusesc. „Când vine vorba de cumpărarea petrolului rusesc, totul se reduce practic la aceste două țări”, a declarat Graham. La rândul său, ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski, a spus că Ungaria ar putea găsi surse alternative de aprovizionare din sud.

Întrebat despre presiunile Bruxelles-ului, Szijjártó i-a catalogat pe liderii din Europa de Vest drept „fanatici”, susținând că „este imposibil să existe un dialog rațional, bazat pe fapte și bun-simț”. În schimb, el a subliniat îmbunătățirea relațiilor cu Washingtonul, afirmând că Ungaria a fost „singurul guvern european care a sperat public în victoria lui Trump” și că „a avea America drept prieten este diferit de a suporta presiunile constante ale Bruxelles-ului”.

Astfel, Budapesta își menține poziția de a continua cooperarea energetică cu Rusia, în ciuda apelurilor repetate din partea partenerilor occidentali.

sursa: protv.ro

Categories
Locale Stiri

Fenomen la graniță: peste 400 de unguri fac zilnic naveta la Oradea pentru salarii mai bune și costuri mai mici

De ani buni, județul Bihor a fost un punct de plecare pentru forța de muncă românească spre vest, mulți bihoreni alegând Ungaria sau alte țări europene pentru salarii mai bune. Însă situația s-a schimbat recent: tot mai mulți angajați din localitățile de frontieră din Ungaria vin zilnic să muncească în Oradea, atrași de condițiile mai avantajoase de pe piața locală.

Potrivit publicației Bihoreanul, peste 400 de navetiști maghiari fac zilnic drumul către Oradea, beneficiind de o navetă scurtă – aproximativ 20 de minute – și de oportunitatea de a lucra într-un oraș dezvoltat, unde pot comunica liber în limba maternă și unde costurile de trai rămân mai mici decât în Ungaria.

Un rol esențial l-au avut aderarea României la spațiul Schengen și liberalizarea circulației la frontieră. Dacă înainte un drum putea dura și câteva ore, acum traversarea se face rapid, ceea ce transformă Oradea într-o destinație atractivă pentru muncitorii din Biharkeresztes și din alte localități apropiate.

Creșterea salariului minim în România la 4.050 lei a făcut ca locurile de muncă din parcurile industriale din Oradea să fie competitive pentru lucrătorii din Ungaria. În plus, pentru cei cu meserii necalificate, salariile din România sunt adesea mai bune decât peste graniță. În schimb, pentru persoanele cu studii superioare, Ungaria continuă să ofere remunerații mai mari. „La noi un inginer debutant câștigă în jur de 1.000 de euro, în timp ce în Ungaria pornește de la 1.500–2.000 de euro”, explică directorul AJOFM Bihor.

Fenomenul invers migrației este confirmat și de povești personale. Adrian, un bihorean care a lucrat 15 ani în construcții la Szolnok, povestește cum, la sfârșitul anilor ’90, diferențele de salarizare erau uriașe. Însă dorul de familie l-a adus înapoi acasă, chiar în perioada în care alți români alegeau să se stabilească în Ungaria. În prezent, trendul s-a inversat: cetățenii maghiari vin să muncească în România.

Schimbările se resimt și în transportul public. Compania OTL a introdus, la începutul lunii septembrie, o a patra cursă spre Biharkeresztes, pentru a răspunde cererii tot mai mari. „Autobuzul pleacă la 5:15 din parcarea Auchan, pentru ca navetiștii să ajungă la timp la lucru”, explică directorul societății, Adrian Revnic. Zilnic, vehiculul transportă aproximativ 60 de pasageri. Șoferul Kállai Benedek confirmă că, de când granița poate fi trecută liber, tot mai mulți dintre călători îi spun că vin la serviciu în Oradea, nu doar la cumpărături sau alte drumuri.

Astfel, ceea ce părea de neimaginat în urmă cu două decenii – maghiari care traversează zilnic granița pentru a lucra în România – a devenit o realitate constantă. Oradea, cu salarii mai atractive pentru muncitorii fără calificare, cu prețuri mai mici în magazine și cu o infrastructură industrială în dezvoltare, reușește să atragă forță de muncă din țara vecină. Într-un fel, fluxul migrațional s-a inversat, iar orașul de pe Crișul Repede beneficiază astăzi de un fenomen care, până nu demult, funcționa în sens contrar.

Sursa: G4Media

Categories
Hírek magyarul Stiri

Az Adevărul.ro: Budapest leválasztja a romániai magyarokat Bukaresttől – így manipulálja a Fidesz a közösséget

Függőség a budapesti narratíváktól

Egy friss LARICS-elemzés szerint a romániai magyar közösség egyre inkább a budapesti kormány üzeneteire, pénzügyi hálózataira és médiájára támaszkodik. A tanulmány szerzője, Matei Blănaru doktorandusz (Bukaresti Egyetem), három fő okot emel ki: Budapest tudatos stratégiáját, Bukarest passzivitását és a román állam teljes ellennarratíva-hiányát.

Budapest stratégiája: média, pénz és politikai identitás

Orbán Viktor és a Fidesz előbb Magyarországon, majd Erdélyben vonta ellenőrzése alá a magyar nyelvű médiát. Ezzel párhuzamosan nagyszabású oktatási és kulturális programokat indítottak – például a „Kos Karoly” programot –, amelyekkel pénzügyi és szimbolikus eszközökkel kötik magukhoz a közösséget.

A cél kettős:

  • belpolitikai, mivel a határon túli szavazatok évek óta kulcsfontosságúak a Fidesz választási sikereihez;
  • geopolitikai, hiszen Budapest egy „Kárpát-medencei közösséget” akar építeni, amelynek központja kizárólag a magyar főváros lehet.

Ez az identitás nem pusztán kulturális vagy nyelvi, hanem kifejezetten politikai projekt, amely régiós feszültségeket is hordozhat.

Bukarest passzivitása és rövid távú politikai számításai

A tanulmány szerint a román kormányok az elmúlt években rendre szemet hunytak a budapesti befolyás erősödése fölött – sokszor saját belpolitikai érdekeik miatt. A nagy pártok számára az volt a fontos, hogy az RMDSZ révén biztosítani tudják a parlamenti többséget, még ha ennek ára az is volt, hogy a magyar közösség politikailag Budapestre tekint.

Jelképes példa a „Kos Karoly” program, amely jelentős magyar állami támogatásból működik Erdélyben, miközben szelektív, etnikai alapon szervezett, és ellentmond uniós, valamint romániai normáknak.

Hiányzó román ellennarratíva

A román állam semmilyen valós választ nem adott a magyar közösség problémáira. Az egyik legsúlyosabb gond, hogy sok székelyföldi fiatal nem beszél románul, ami súlyosan korlátozza a lehetőségeiket a román munkaerőpiacon, és természetes módon Magyarország felé tereli őket.

Bukarest azonban nem kínált hatékony megoldásokat, így Budapest léphetett a helyébe, és saját magát állíthatta be a „védelmezőként”. Ugyanez igaz a nagy európai vitákra is: migráció, környezetpolitika, gazdasági válság – ahol Orbán Viktor sokaknak hitelesebben szólal meg, mint a román politikusok.

Hosszú távú kockázatok

Blănaru szerint mindez oda vezet, hogy a romániai magyar közösség egyre inkább Budapesthez kapcsolódik, nem pedig Bukaresthez. Ez rövid távon politikai szövetségeket, hosszú távon azonban komoly biztonsági kockázatokat jelenthet.

Ha a budapesti propaganda a jövőben erőteljesebben oroszbarát, NATO-ellenes vagy kifejezetten Románia-ellenes irányt vesz, akkor akár egymillió román állampolgár – vagyis a romániai magyar közösség nagy része – mozdulhat el ebbe az irányba.

Az elemzés üzenete világos: Budapest tudatosan épít, Bukarest passzívan tűr, a romániai magyarok pedig két főváros között rekedve egyre inkább elveszítik kapcsolatukat az ország egészével.

Forrás: adevărul.ro

Categories
Internationale Politic Stiri

Zeci de mii de protestatari în Piața Eroilor din Budapesta: acuzații de risipă a banilor publici pe consultările partizane ale lui Orbán

Aproximativ 50.000 de manifestanți au ocupat duminică Piața Eroilor din capitala Ungariei, acuzând premierul Viktor Orbán că utilizează fonduri publice pentru consultări naționale pe care le consideră campanii de propagandă electorală partizană, în ajunul alegerilor parlamentare din 2026.

Protestul, organizat de trupa de teatru “Loupe Theatre Troupe” și susținut de opoziție, a inclus pancarte cu mesaje anti-guvernamentale și un balon gigantic în formă de zebră, simbolizând luxul extravagantei elitei Fidesz – o referință la conacul premierului din Hatvanpuszta.

Participanții au scandat lozinci precum “Opriți risipa banilor noștri!” și “Democrație, nu manipulare!”, contestând costurile uriașe ale consultărilor inițiate de guvern. Guvernul pregătește o nouă rundă de consultări în octombrie, privind impozitele, după ce un site pro-Fidesz a acuzat opoziția, în special Partidul TISZA al lui Péter Magyar, de planuri de majorare fiscală.

Opoziția a respins acuzațiile, numindu-le “dezinformare grosolană”. “Aceste ‘consultări’ sunt propagandă plătită din taxe, nu dialog real. Ultima campanie anti-Ucraina a costat 27,7 milioane de euro din buzunarele cetățenilor”, a declarat un reprezentant TISZA, citat de HotNews.ro.

Orbán a apărat inițiativele ca fiind “o formă esențială de implicare cetățenească în decizii naționale”.

Totuși, criticii le văd ca pe o tactică pentru a evita dezbateri autentice pe teme precum stagnarea economică sau izolarea internațională a Ungariei. Organizatorii au anunțat intenția de a iniția un referendum național pentru interzicerea consultărilor finanțate public, inspirându-se din practici similare din alte state UE. Manifestația, care a decurs pașnic sub supravegherea poliției, vine pe fondul ascensiunii TISZA în sondaje și a unor proteste recente, inclusiv marșuri pentru drepturile LGBTQ+.Autoritățile nu au comentat oficial numărul participanților.

(Surse: AFP citată de Agerpres; Telex.hu; NBC News; Fakti.bg; Liga.net; Ground News)

Categories
Hírek magyarul

Veszélyes nosztalgia: a kommunizmus árnyéka újra erősödik Romániában, figyelmeztet a Kommunizmus Bűneinek Kutatóintézete

A Kommunizmus Bűneinek Kutatóintézete (IICCMER) határozott lépéseket sürget a kommunista nosztalgiát és dezinformációt terjesztő kampányok ellen. A szervezet szerint Románia az elmúlt években egyre inkább hibrid hadviselés célpontjává vált: összehangolt online hálózatok próbálják megingatni a társadalmi bizalmat és torzítani a demokratikus vitát.

A jelentés szerint négy fő narratíva uralta az online teret 2022 óta, de a legveszélyesebb a „nosztalgia-narratíva”: a diktatúra éveit úgy mutatják be, mintha azok stabilabb és igazságosabb idők lettek volna. Ez az illúzió nemcsak meghamisítja a történelmet, hanem teret nyit a szélsőséges és antidemokratikus üzeneteknek is. Az IICCMER emlékeztet: a kommunizmus bűneit eddig sem dolgozta fel teljesen a társadalom, így a nosztalgia könnyen válhat a frusztráció és a kiábrándultság táptalajává.

Az intézet már tavasszal figyelmeztetett, hogy szervezett troll- és bothálózatok ezrei működnek a közösségi médiában, hamis vagy torzított tartalmakat terjesztve. Most a legfőbb ügyész támogatásával törvényi szigorítást, valamint a médiaplatformok és állami intézmények nagyobb felelősségvállalását sürgetik.

A tét nagyobb, mint elsőre látszik: ha a társadalom nem tud szembenézni a múlttal, a nosztalgia mérgező erővé válhat, amely aláássa a demokrácia legitimitását. Az IICCMER szerint ez nemcsak a történelmi emlékezet torzulása, hanem nemzetbiztonsági kérdés is.

Forrás: hotnews.ro

Categories
Locale Stiri

Școala „Mikes Kelemen” din Sfântu Gheorghe și Teatrul Municipal din Baia Mare, renovate cu bani de la Guvernul României

Ministerul Dezvoltării, condus de Cseke Attila , va sprijini financiar două proiecte majore de investiții: reabilitarea clădirilor C și D ale Liceului Teoretic „Mikes Kelemen” din Sfântu Gheorghe și modernizarea Teatrului Municipal din Baia Mare.

Potrivit anunțului făcut de ministru, lucrările vor include consolidarea structurilor de rezistență, creșterea siguranței seismice și îmbunătățirea eficienței energetice a imobilelor.

Pentru liceul din Sfântu Gheorghe, ministerul a alocat aproape 48 de milioane de lei, iar pentru modernizarea teatrului din Baia Mare suma prevăzută se ridică la 76 de milioane de lei.

„Lucrăm pentru dezvoltarea comunităților noastre și pentru progresul localităților. Ne asumăm în continuare apărarea intereselor comunității maghiare și tocmai de aceea am intrat la guvernare. Chiar și într-un context financiar dificil, cu măsuri de austeritate, continuăm să construim și să investim”, a declarat Cseke Attila, citat într-un comunicat al UDMR.

În total, Ministerul Dezvoltării a prevăzut peste 487 de milioane de lei pentru consolidarea seismică a locuințelor, școlilor, sălilor de sport și a altor clădiri publice.

(Sursă: Maszol.ro)

Categories
Internationale Stiri

Comisia Europeană respinge inițiativa CNS, invocând lipsa de competență în domeniul minorităților: CNS promite luptă în instanțe

Comisia Europeană și-a declinat competența față de inițiativa cetățenească europeană a Consiliului Național Secuiesc (CNS), care solicita un statut special pentru regiuni cu identități naționale, etnice, culturale sau lingvistice, cu scopul explicit de a obține autonomie pentru Ținutul Secuiesc și acces prioritar la fonduri UE pentru dezvoltarea acestuia.

Într-un comunicat oficial dat miercuri, 3 septembrie, Comisia a justificat decizia, explicând că „propunerile depășesc competențele Uniunii Europene, interferând cu organizarea constituțională a statelor membre, iar aspectele economice sunt deja acoperite de politica de coeziune existentă”. Executivul european a precizat că nu va iniția noi acte legislative, dar se angajează să monitorizeze distribuția echitabilă a fondurilor regionale pentru toate comunitățile.

Balázs Izsák, președintele CNS, a reacționat vehement, numind decizia „un refuz inacceptabil care ignoră drepturile fundamentale ale secuilor”. „Vrem autonomie pentru Ținutul Secuiesc, iar această respingere nu ne va opri. Analizăm cele 25 de pagini de motivare și vom acționa, inclusiv prin apeluri la Curtea Europeană de Justiție”, a declarat Izsák pe rețelele sociale.

Loránt Vincze, europarlamentar și președinte al Uniunii Federative a Naționalităților Europene (FUEN), a calificat hotărârea drept „o palmă dată comunităților naționale autohtone”. „Inițiativa, susținută de peste un milion de semnături, cerea recunoașterea Ținutului Secuiesc ca regiune autonomă. Nu vom abandona lupta pentru identitatea și drepturile noastre”, a afirmat Vincze.

Depusă în martie 2025, inițiativa CNS urmărea crearea unui cadru legal european care să permită regiunilor precum Ținutul Secuiesc să obțină autonomie administrativă și culturală, alături de acces preferențial la finanțări UE pentru proiecte de dezvoltare.

CNS și FUEN au anunțat că vor elabora un plan de acțiune, incluzând demersuri juridice și campanii publice, pentru a menține cauza autonomiei pe agenda europeană.

sursa: hirado.hu

Categories
Opinii

Viktor Orbán, maestrul supraviețuirii: cum devin UE și Ucraina piese în jocul puterii

Într-un peisaj politic tot mai agitat, Viktor Orbán, premierul Ungariei de peste un deceniu, se confruntă cu cea mai dură provocare din cariera sa. Ascensiunea fulgerătoare a lui Péter Magyar și a partidului său TISZA amenință dominația Fidesz, iar Orbán pare să-și pregătească arsenalul pentru alegerile din 2026: de la acuzații de interferență străină la mobilizare digitală și propagandă intensă. Dar oare va fi suficient pentru a răsturna sondajele care arată TISZA în frunte?

Un regim sub presiune

De la revenirea la putere în 2010, Orbán a construit un sistem aproape impenetrabil: control asupra justiției, presei și economiei, sprijinit de oligarhi loiali. Proprietatea luxoasă a familiei sale din Hatvanpuszta a devenit simbolul exceselor unui lider preocupat de consolidarea perpetuă a puterii. Însă acum, menținerea controlului nu mai e doar o ambiție politică, ci o strategie de supraviețuire în fața riscului unor investigații independente privind corupția.

Emergența lui Péter Magyar

Fost apropiat al Fidesz, Magyar s-a transformat în principalul rival al lui Orbán. Prin tururi naționale și o campanie energică, liderul TISZA promite reîntoarcerea Ungariei către partenerii europeni și încheierea izolării internaționale. Sondajele independente îl plasează constant în fața Fidesz, semn că mesajul său prinde rădăcini, mai ales în rândul tinerilor și al electoratului urban.

UE și Ucraina – dușmanii de serviciu

În lipsa unor realizări economice majore, Orbán își concentrează campaniile pe identificarea unor „inamici externi”. Uniunea Europeană este prezentată drept instituția care încearcă să impună „voința globaliștilor” asupra Ungariei, în timp ce Ucraina este acuzată de ingerințe în politica internă.

Din 2022, campaniile mediatice pro-Fidesz au devenit tot mai virulente, portretizându-l pe Péter Magyar ca pe un „om al Kievului” și pe TISZA ca fiind finanțat sau sprijinit din exterior. Aceste acuzații nu au fost dovedite, dar ele servesc unui scop clar: delegitimarea opoziției și pregătirea terenului pentru a contesta un eventual rezultat nefavorabil în 2026.

Sprijinul Moscovei pentru narațiunile Fidesz

Retorica guvernului de la Budapesta este adesea amplificată de propaganda rusă. În august 2025, Serviciul de Informații Externe al Rusiei a afirmat că Ursula von der Leyen și Volodimir Zelenski ar complota pentru schimbarea regimului din Ungaria, cu Magyar drept „pion globalist”. Astfel, Budapesta și Moscova au ajuns să se susțină reciproc în promovarea unor narațiuni menite să submineze încrederea în instituțiile europene și să alimenteze teama de vecinul ucrainean.

Risc pentru democrația ungară

Fidesz nu poate copia modelul Rusiei sau Belarusului – fraudele masive ar provoca proteste de stradă și ar prăbuși regimul. În schimb, Orbán mizează pe tactici mai subtile: manipularea cadrului legal, controlul mediatic și acuzațiile de „ingerință străină” care să justifice orice rezultat convenabil pentru guvern.

Tactici electorale și miza economică

Orbán, conștient că o fraudă masivă ar declanșa proteste similare celor din trecut, mizează pe tactici mai subtile: redesenarea circumscripțiilor electorale, aducerea de observatori „prietenoși” și intensificarea propagandei. Pe plan economic, premierul încearcă să obțină fondurile europene înghețate, sperând să redreseze situația înainte de vot. Există chiar discuții interne în Fidesz despre un posibil „plan B”, prin care Orbán ar putea fi înlocuit cu János Lázár dacă sondajele se deteriorează.

Arma propagandei

În lipsa unor soluții concrete, Fidesz recurge la o retorică familiară: acuzații de interferență străină. Magyar este portretizat ca instrument al serviciilor ucrainene, iar Moscova amplifică aceste mesaje prin narative despre comploturi orchestrate de Bruxelles și Kiev. La rândul său, TISZA promite procese împotriva presei pro-guvernamentale și redirecționarea fondurilor publice din propagandă către sănătate.

2026 – un moment decisiv

După 16 ani de dominație aproape totală, Fidesz ar putea fi în fața celui mai serios test electoral. Dacă Orbán va reuși să-și salveze regimul sau dacă Péter Magyar va marca începutul unei noi ere politice rămâne întrebarea centrală. Ungaria se pregătește pentru un scrutin care ar putea schimba direcția țării pentru o generație întreagă.

Sursa: comunitatealiberala.ro